886 matches
-
prahova@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Prahova Adresa: Ploiești, Str. Industriei nr. 111, cod 100514 Țel.: 0244/576.436 Fax: 0244/576.643 E-mail: reclamatii.prahova@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Dâmbovița Adresa: Târgoviște, str. Udriște Năsturel nr. 1, cod 130132 Țel.: 0245/215.940 Fax: 0245/620.867 E-mail: reclamatii.dambovita@opc.ro Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Argeș Adresa: Pitești, Str. Zorilor nr. 22, cod 110046 Țel.: 0248/222.960 Fax: 0248/218.522 E-mail
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220754_a_222083]
-
0,01(*) (v) FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE 0,05 (*) (a) 0,05 (*) 0,02 (*) (a) Salată verde și altele similare 0,01(*) Creson Fetică Lăptucă Lăptucă sălbatică Altele (b) Spanac și similare 0,01(*) Spanac Frunze de sfeclă Altele (c) Năsturel 0,01(*) (d) Cicoare 0,01(*) (e) Verdețuri 5 Hazmațuchi Arpagic Pătrunjel Frunze de țelină Altele (vi) LEGUME PĂSTĂI (proaspete) 0,05 (*)(a) 0,05 (*) 0,02 (*) Fasole (cu păstăi) Fasole (fără păstăi) 0,05 Mazăre (cu păstăi) 2 Mazăre
jrc5109as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90277_a_91064]
-
fără căpățână Altele (d) Gulii (v) LEGUME-FRUNZE ȘI IERBURI a) Lăptuci și similare Creson Fetică Lăptucă Scarola (cicoare de grădină cu frunze întregi) Altele (b) Spanac și plante înrudite Spanac Frunze de sfeclă (sfeclă pentru pețiol și frunze) Altele (c) Năsturel (d) Cicoare (e) Ierburi Asmățui Arpagic Pătrunjel Țelină frunze Altele (vi) LEGUMINOASE (proaspete) Fasole (cu păstaie) Fasole (fără păstaie) Mazăre (cu păstaie) Mazăre (fără păstaie) Altele (vii) LEGUME CU TULPINI (proaspete) Sparanghel Cardon Țelină Fenicul Anghinare Praz Revent Altele (viii
32004L0115-ro () [Corola-website/Law/292733_a_294062]
-
AROMATICE 0,05 (*) 0,05 (*) 0,02 (*) a) Lăptucă și plante similare 0,1 2 Creson Untișor Lăptucă Cicoare de grădină cu frunze întregi Altele b) Spanac și plante similare 0,01 (*) 0,05 (*) Spanac Frunze de sfeclă Altele c) Năsturel 0,01 (*) 0,05 (*) d) Andive 0,01 (*) 0,05 (*) e) Plante aromatice 0,01 (*) 0,05 (*) Asmățui Ceapă de iarnă Pătrunjel frunze Țelină frunze Altele vi) LEGUME ZARZAVATURI (proaspete) 0,01 (*) 0,05 (*) 0,02 (*) Fasole (păstăi) 0,5
jrc5646as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90816_a_91603]
-
1 (*) (v) LEGUME - FRUNZE ȘI IERBURI AROMATICE 0,1 (*) 0,1 (*) a) Lăptuci și similare Creson Fetică Lăptucă Cicoare de grădină cu frunze întregi Altele (b) Spanac și similare Spanac Frunze de sfeclă (Sfeclă pentru pețiol și frunze) Altele (c) Năsturel (d) Cicoare (e) Ierburi Asmățui Arpagic Pătrunjel Frunze de țelină Altele (vi) LEGUME CU PĂSTĂI (proaspete) Fasole (păstăi) 0,2 0,1 (*) Fasole (fără păstăi) Mazăre (păstăi) 0,2 0,1 (*) Mazăre (fără păstăi) Altele 0,1 (*) 0,1 (*) (vii
32006L0030-ro () [Corola-website/Law/295039_a_296368]
-
credincioșii ortodocși, cât și credincioșii protestanți o admiră și se înfruptă din bogăția spirituală pe care o degajă. E demn de știut că prima traducere cunoscută în limba slavonă a lucrării "Imitatio Christi" e datorată unui român, boierul cărturar Udriște Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab. Traducerea a fost realizată și tipărită în secolul al XVII-lea, la Mănăstirea Dealu. Până în 2005, moaștele / relicvele "Fericitului Thomas a Kempis" se aflau într-unul din altarele "Bisericii Sf. Mihail" din Zwolle, în provincia Overijssel
Thomas a Kempis () [Corola-website/Science/319967_a_321296]
-
onora pe orice mare istoric: "Medalia de Aur a institutului francez de istorie și heraldică" (1935); "Medalia de Onoare Vermeil a Societății Academice Arts-Sciences-Lettres" (1963); "Crucea Ligii Republicane Franceze a Binelui Public" cl. III. (1936); "Premiul Hanul Ancuței" (1938); "Pemiul Năsturel al Academiei Române" (1948); "Academician post-mortem" al "Academiei Internaționale din Pontzen - Neapole" (1974), și altele. Materialele sale le semna "Bezviconi", "Gh. Bezviconîi" sau cu pseudonimele "Gh. Bohuș", "Alexis Gurji", "Gh. Moldovan", "Nicolae Pândaru" sau "Nicolae Strajă". Lucrările sale cuprind o gamă
Gheorghe G. Bezviconi () [Corola-website/Science/306886_a_308215]
-
de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), stânjenei ("Iris spuria"), canarul bălții ("Limosella aquatica"), pătlăgină ("Plantago schwarzenbergiana"), pecetea lul Solomon (din speciile: "Polygonatum latifolium" și "Polygonatum officinale"), năsturel de baltă ("Rorippa amphibia"), cornaci ("Trapa natans"), trifoi ("Trifolium ornithopodioides") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). În vecinătatea parcului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Mureș. În decembrie 1936 își susține teza de doctorat cu titlul "Câmpia Tisei", avându-l conducător științific pe Simion Mehedinți, și obține titlul de doctor în geografie cu mențiunea „Summa cum laude“. Pentru lucrarea "Granița de vest" a primit Premiul „Năsturel” al Academiei Române, iar în semn de prețuire Nicolae Iorga a tradus cartea și a publicat-o în limba franceză. Această carte-document a fost folosită de delegația română la Tratatele de pace de la Paris (1947), ca argumentație pentru fixarea graniței vestice
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]
-
a numelui este 1241 sub forma Bezerenbam în cronica persană a lui Fazel-Ullah-Rașid. Alexandru D. Xenopol (citând din lucrarea "Istoria Mongolilor", Haga, 1834, II, p. C27-8), în anul 1241 e.n., Bogdan Petriceicu Hasdeu, și mai recent, în exil, bizantinologul Petre Năsturel au presupus că acest Bezerenbam era poate un "Basarab-ban" sau un "Besarion-ban" al Severinului ("Terra Zeurino"), sau poate Litovoi, menționat în 1247 ca Ban al Olteniei (Xenopol, care în "Les Roumains au moyen-age: une énigme historique", Paris, E. Leroux, 1885
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
zonă este mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Țepeș și refăcută de Radu Șerban Basarab în anii 1588-1589. La Herăști se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a fost construit de Udriște Năsturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat și amenajat ca muzeu de etnografie și artă populară se află în comuna Florești Stoenești. Aspectul exterior îl așază în rândul monumentelor de arhitectură brâncovenească
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
fi fost un derivat de la sfântul patron al Genovei (1). S-a stabilit ulterior că afirmația este nefondată, iar N. A. Constantinescu (2) a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu". Ansamblul Udriște Năsturel este alcătuit din Biserica „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, „Casa de Piatră” și „Casa Stolojan”. A fost ctitorit de familia Năsturel în timpul domniei lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu". Ansamblul Udriște Năsturel este alcătuit din Biserica „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, „Casa de Piatră” și „Casa Stolojan”. A fost ctitorit de familia Năsturel în timpul domniei lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din această perioadă. Biserica este zidită din temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina Năsturel, soția domnitorului Matei Basarab, cu
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
A fost ctitorit de familia Năsturel în timpul domniei lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din această perioadă. Biserica este zidită din temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina Năsturel, soția domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fraților săi, Cazan și Udriște Năsturel, pe pamântul familiei acestora, în anul 1644. Casa, cu elemente specifice stilului baroc, a fost construită de frații Udriște și Cazan Năsturel în anul 1642, și a fost
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din această perioadă. Biserica este zidită din temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina Năsturel, soția domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fraților săi, Cazan și Udriște Năsturel, pe pamântul familiei acestora, în anul 1644. Casa, cu elemente specifice stilului baroc, a fost construită de frații Udriște și Cazan Năsturel în anul 1642, și a fost considerată de Paul de Alep, în jurnalul călătoriilor sale, ca „un palat
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
mici de lemn, de principesa Elina Năsturel, soția domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fraților săi, Cazan și Udriște Năsturel, pe pamântul familiei acestora, în anul 1644. Casa, cu elemente specifice stilului baroc, a fost construită de frații Udriște și Cazan Năsturel în anul 1642, și a fost considerată de Paul de Alep, în jurnalul călătoriilor sale, ca „un palat fără egal în lume”. Ansamblul arhitectural a avut mai mulți proprietari: Constantin Năsturel-Herescu, prințul Miloș Obrenovici, familia Atanasie Stolojan. În prezent, activitatea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
poveste despre încreștinarea indianului Ioasaf, împreună cu toată familia sa, de către anahoretul Varlaam. Romanul a fost tradus ulterior în latină și slavonă. Versiunea slavonă a legendei a circulat și în Țările Române, unde a fost tradusă în românește ("1649") de Udriște Năsturel, influențând chiar și pictura bisericească (vezi bolta mănăstirii Neamț). Ediții în limba română: "Ioan Damaschinul" a fost canonizat, iar sărbătoarea "Sf. Ioan Damaschinul" a fost fixată, atât în biserica ortodoxă cât și în cea catolică, la 4 decembrie, data morții
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
în epoca de reproducere. În restul anului (în afara perioadei de reproducere) cele două sexe nu se deosebesc. La masculi, în perioada de reproducere, pe solzii părții superioare a corpului și ai flancurilor se formează câte un tubercul nupțial (numit și năsturel) cornos alb foarte evident, asemănător celor de la ciprinide. Cei mai mari tuberculi se află pe mijlocul flancurilor, iar dorsal și ventral mărimea lor scade. Pe fața dorsală a capului apar formații cornoase asemănătoare, neregulate. Corpul femelelor se dilată puternic în
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Alba Iulia. Mama lui a fost jupâneasa Stanca, tot din Brâncoveni. Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel (prenume ortografiat și "Elina"), a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui Udriște Năsturel. Încă din timpul domniei lui Leon Tomșa a încercat să ia tronul cu ajutorul lui Rakoczy I al Transilvaniei (1630). Agitația
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel (prenume ortografiat și "Elina"), a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui Udriște Năsturel. Încă din timpul domniei lui Leon Tomșa a încercat să ia tronul cu ajutorul lui Rakoczy I al Transilvaniei (1630). Agitația din țară a crescut și mai mult sub următorul domnitor Radu Iliaș
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova. Matei Basarab a fost căsătorit cu Elena Năsturel (prenume ortografiat și "Elina"), a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și sora lui Udriște Năsturel. Încă din timpul domniei lui Leon Tomșa a încercat să ia tronul cu ajutorul lui Rakoczy I al Transilvaniei (1630). Agitația din țară a crescut și mai mult sub următorul domnitor Radu Iliaș (1632), până ce Poarta, luând în considerare și darurile
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
cu spadă, pinteni la cizme și cu pană la căciulă; prințul Grigore Sturdza - tatăl lui Mihail Sturdza în costum oriental cu turban în cap și hanger la brâu, fost general în armata otomană. Apar de asemenea generali români ca: Generalul Năsturel (Constantin Năsturel-Herescu); Anton Berindei - înfățișat călare înconjurat de o mulțime de evrei ("Sunt contra patrioților în armată"), aluzie la faptul că el s-a împotrivit legii încorporării evreilor în armata română; Iacob Lahovary ("Comandant de Cottillion") - în costumație militară de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și zăloaga (Salix cinerea). Uneori se desprind porțiuni din plaur sub forma unor insule plutitoare mișcate de vânt
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
comuna Hotarele, împreună cu satul nou-înființat Miloșești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Hotarele la județul Giurgiu. Comuna Herăști a fost reînființată în 2004, cu satele Herăști și Miloșești. În comuna Herăști se află curtea familiei Năsturel Herescu (secolul al XVII-lea, refăcut în 1833), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu ce cuprinde casa familiei Năsturel-Herescu (1640-1642) și biserica „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1644). În pridvorul bisericii se mai află un
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
lui Lecca îi are în centru pe cei doi domni care își strâng mâinile. De asemenea, se pot observa și steagurile Moldovei (albastru-roșu) și al Munteniei (galben-albastru). Aceste combinații de culori nu au fost atestate însă înainte de 1832-1834. P. V. Năsturel combate această legendă, arătând că tricolorul roșu-galben-albastru era anterior unirii principatelor și că cele trei culori, în dispoziția verticală, reprezintă drapelul naționalității române din toate teritoriile locuite de români. De altfel, tricolorul a fost prezent în 1848 și la Focșani
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]