886 matches
-
901/2023 al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. A se vedea Anexa 1.12 . Hărțile distribuției speciilor (poligon). ... c) alte specii de interes conservativ relevante pentru aria naturală protejată; Plante: bășicoasă - Colutea arborescens, stânjenel galben - Iris pseudacorus, frasin - Fraxinus angustifolia subsp. Oxycarpa, năsturel - Nasturtium officinale, nufăr galben - Nuphar lutea, Rumex thyrsiflorus, Sedum rupestre, Sedum telephium fabaria, Typha laxmannii. Nevertebrate: scoică de lac - Anodonta cygnea Herpetofaună: broasca mare de lac - Rana ridibunda, brotăcel răsăritean - Hyla orientalis, șarpe de apă - Natrix tesselata Păsări: fâsă de
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
voi simți alături de tine, trubadurule, poetule, cântărețule! Se privesc cu admirație. Cavalerul îi cuprinde talia între palme. Trupul mlădios al fetei se unduiește lângă al lui. Se lasă ușor în fânul moale cu parfum ademenitor. El, cu eleganță, îi desface năstureii de la bluziță, și-i presară săruturi pe gât și sâni. Ea se desface ca o floare și-l cuprinde între petalele sale... EXT. / PE O COLINĂ / ZI Prințișor și Narcisa sunt îmbrățișați în fânețe. Se trezesc. Bărbatul îi zâmbește și
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
tăi, că erau deslipiți ... Fane “savură” o secundă cu ochii dați pe spate gluma lui Sile și ca să dea dovadă că are jocul în mână aplică printr-o manevră-blitz mutarea următoare. - Ce să spun!... Ne dăm acum cu filme, cu năsturei!...Asta-i mutare? Na!...Ți-am luat calu'. De altă dată să nu te mai uiți la filme cu cai morți! Sile e distrus. Își reia forțele mintale transpirând în palmă. Se uită neajutorat în toate direcțiile. Hău total. Prilej
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
mai e p'aci, de față? Tușesc emoționat pentru a-mi trăda prezența. Zeci de ochi ortografici mă țintesc ca pe un tipar. - Ăsta? Ăsta care habar n-are cu ce a venit la bibliotecă și are în cap doar năsturei, numai literatură nu? Ne-inspiratul ăsta? - Mda!...El !...E subiectiv cu noi dar, asta e! - Ia stai-stai-stai! De când a ajuns un scârța-scârța pe hârtie să ne hotărască sintaxa noastră? Păi, fără noi! ... - Hai și nu te mai umfla atâta Parantezo
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
ȘEZI brand, arcasha, Andrei Ureche, Pipa Leather, Petriioni, Transformator, Christine on the Clouds, Owlipop, Whoabi Sabi, Teodora Baciu, Letiția Pintilie, "Jamais" by Râdă Ureche, ARMURA, B.Art, Liana Sălăgean, Morgod, Emma Durnea, Iutta, lafrapierre, Anamaria Pop, CONSTANTINE/RENAKOSSY, Personalitoys și Năsturelul Fermecat. Broșură evenimentului poate fi citită și downloadată de aici: http://www.revista-atelierul.ro/2014/ 10/15/brosura-pentru-noaptea-alba-a-creatorilor-si-designerilor-de-produs-editia-de-cluj-napoca/ Nouă bloggeri oficiali vor prezenta în timp real detalii despre *Noaptea albă a creatorilor și designerilor de produs*, ediția de Cluj- Napoca
Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs se mută în Cluj! [Corola-blog/BlogPost/100361_a_101653]
-
Simți tu ce boare tandră ca un poem șoptit Ne mângâie pe gene ca într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmecă mireasma de gențian-albastră, Furnica chicotește pe-un brusture
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
mult Simți tu ce boare tandră ca un poem șoptitNe mângâie pe gene ca într-un vis frumos?Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă,Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă,Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale.Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în fracAdulmecă mireasma de gențian-albastră,Furnica chicotește pe-un brusture pe
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de păstrare nealterată și de continuitate spirituală intervine promt, ia atitudine clară, rafinatul om de cultură, Mitropolitul Varlaam al Moldovei în prefața lucrării sale, <>, preocupat fiind de menținerea comuniunnii creștin-ortodoxe a tuturor românilor: „Tîmplîndu-mi-se...în părțile țării Rumînești... dumnelui Udriște Năsturel adusu-mi-au și o cărțulie mică, în limba noastră rumînească tipărit... caria o am aflat plină de otravă de moarte sufletească... pentru care lucru îndată... am strîns sobor dintr-amîndouă părțile, și din Țara Rumînească și din Țara Moldovei... să
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
O băită vrând să-i facă. Peștișorul a scăpat. Nu te teme Petrișor, Nu se-nneac-un peștișor! Pentru bunici, Când te superi pe bunici, Maica-ti vine să le zici: ,,Bunicuțo, știi ceva? Nu mai vin la dumneata!” Findc-a rupt un năsturel Îl bați tu pe nepoțel? Fiindcă face firmituri, Îl cerți aspru, nu-l înduri! Dacă vorba lui nu-ți place, Spui că galagie-ti face! Potoleste-te te rog, Ca de nu, mă supăr foc! Fără frică Povestea ieri o
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI (`1992) PARTEA A II A de TELA MOCANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375899_a_377228]
-
o ocrotesc! Dintr-un firicel de ață Tricotez o fustă creată Și cu resturi de matase Brodez bluzițe frumoase Din batista-i fac băsma Mindra-i păpușica mea! Dintr-un firicel de lină Îi pun brățară la mîna Și din galbeni năsturei M-am gîndit să-i fac cercei! Iar la gît că lănțișor Am să-i prind un mărțișor! Doctoriță Păpușica mea iubita, Iarăși e îmbolnăvita, Doctoriță de mă fac, Bolii vreau să-i vin de hac! Îi dau să bea
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
spirt Și de boala-o scap rapid! Treaba multă vreau să fac Dintr-un scutec de bumbac Doar cu ață și cu ac Vreau păpușă să-mi îmbrac Treaba multă vreau să fac! Dintr-un petec fac rochiță Incheiata-n năsturei Pentru cap fac o scufița În picioare botoșei! Mai croiesc și o fustița Prinsa-n brîu cu o bentița Paru-l leg cu o fundița Mîndră șunt de-a mea fetiță! Mieunica Toarce Mieunica Toată ziulica Sade pe cuptor Și
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
o ocrotesc! Dintr-un firicel de ață Tricotez o fustă creată Și cu resturi de matase Brodez bluzițe frumoase Din batista-i fac băsma Mindra-i păpușica mea! Dintr-un firicel de lină Îi pun brățară la mină Și din galbeni năsturei ... Citește mai mult Poezii din volumul ,, Prietenii copilăriei" (1992)PrieteniePe un fir de ghiocel,S-a suit un gandacelSi se pare-ar vrea acumSa se-mbete de parfumDe miresmele din floare,Si de albul din petaleSi-ar mai vrea să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375922_a_377251]
-
PapusicaPapusica mi-o "ngrijescO îmbrac și-o ocrotesc! Dintr-un firicel de ataTricotez o fustă creataSi cu resturi de mataseBrodez bluzițe frumoaseDin batista-i fac basmaMindra-i păpușica mea!Dintr-un firicel de linaIi pun brățară la minaȘi din galbeni năsturei... Abonare la articolele scrise de tela mocanu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375922_a_377251]
-
brăduț Scânteind că licuricii Pentru-al tău micuț Vladut? Omul de zăpadă Dintr-un bulgare de nea, Rostogolit prin ograda, Sade-n grădiniță mea, Vesel omul de zăpadă! Rasturnat-o farfurie, Stă pe cap că pălărie Are ochii de cărbune, Năsturei din coji de-alune Iar că nas un morcovel, Înroșit puțin de ger! În gură i-am pus lulea N-am să i-o aprind firește, Rău mi-ar pare și n-aș vrea, Să-l privesc cum se topește
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
Florenski, Sf. Ioan de Kronștadt, Arsenie Boca, Părintele Galeriu, Pr. Vasile Țepordei, patriarhul Justinian Marina; filosofii: Socrate, Seneca, Plotin, Boețius, Eminescu, Petre Țuțea, Nae Ionescu, Ernest Bernea, Vasile Băncilă, Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu; istoricii: Herodot, Strabon, Socrates, Sozomen, Udriște Năsturel, Stolnicul Cantacuzino, Ana Comnena, Dimitrie Cantemir, Nicolae Densușianu, Hașdeu, Xenopol, Ion Nistor, P.P.Panaitescu, Ștefan Pascu, Silviu Dragomir, Constantin Gane, Gheorghe Brătianu; scriitori-oameni de cultură: Melchisedec Ștefănescu, Varlaam, Olahus, Gh. Lazăr, Dostoevski, Dan Botta, Marin Sorescu, poeții: Homer, Petrarca, Sf.
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
acesta a românilor, rușilor, gruzinilor și altor popoare din zona Mării Negre. Pe de altă parte, în onomastica medievală, numele Andrei lipsește, iar Sf. Andrei nu i s-a dedicat nici o biserică. Pornind de la toate cele enumerate mai sus, Petre Ș. Năsturel ajunge la următoarea concluzie: tradițiile populare ce fac din Apostolul Andrei evanghelizatorul românilor sunt lipsite de orice valoare documentară și trebuie respinse din rândul mărturiilor invocate în acest sens. Repetată de reprezentanții bisericii, popularizată prin diferite mijloace de informare, tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tradiția a trecut în istoriografie, riscând să se transforme dintr-o chestiune de identitate națională într-un alt mit. Nici Sf. Filip, așa cum s-a susținut, n-a fost în Scythia. Prin urmare, cf. lui D. M. Pippidi, Petre Ș. Năsturel și N. Zugravu, apostolii Andrei și Filip n-au predicat niciodată în Scythia, acestea sunt doar tradiții legendare, așadar, creștinismul daco-roman din spațiul carpato-dunăreano-pontic nu are o origine apostolică. Problema prezenței Sf. Apostol Andrei în Scythia Minor rămâne deschisă, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar în mediul latinofon din teritoriul moesic al Dobrogei și al sudului Moldovei, și mai ales în Dacia, provincie occidentală prin administrație, orientare economică, compoziție etnică, statut lingvistic, tablou religios, latina a devenit, în secolele II-III, limba liturghiei. Petre Ș. Năsturel:daco-romanii au avut, la un moment dat, o liturghie latină, fapt probat și de existența în limba română a termenului "meserere", ce provine din latinul miserere. Primii creștini din spațiul românesc împărtășeau învățătura cea dreaptă, fapt ce se deduce din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de dogma sa, în care s-au infiltrat idei și tradiții vechi, precreștine (necreștine), așadar, un creștinism popular, spontan, mai aproape de sufletul oamenilor. Întrebare: printre creștinii din nordul Dunării au pătruns și erezii ale secolului al IV-lea? Petre Ș. Năsturel, într-un studiu despre Creștinismul românesc în epoca invaziilor, ajungea la concluzia că strămoșii românilor au păstrat constant simbolul niceo-constantinopolitan (325-381). Pe parcursul secolului al IV-lea, în sudul Dunării, s-au afirmat mai multe erezii, mai ales cea ariană, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un "factor de latinizare". Dovada cea mai eclatantă a caracterului latin al liturghiei din Biserica daco-romană este atestarea, în vechile scrieri bisericești, a expresiei "Doamne, miluiește", care provine din "miserere Domine", folosit în Biserica latină, după cum a arătat Petre Ș. Năsturel, ceea ce demonstrează elaborarea unei "forma mentis".25 Cultul martirilor în spațiul daco-roman a fost impulsionat de practicarea acestuia în bisericile de pe malul drept (sudic) al Dunării. Anul liturgic, marile sărbători, în nordul Dunării, erau: Nașterea, Boboteaza, Paștele, Înălțarea, Cincizecimea. Ritul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înregistrează împrumuturi masive slave în limba română, precum credințe, cutume. Pe fondul diferențelor structurale romanici-slavi, inclusiv pe plan religios, influența spiritualității slavilor asupra celei a autohtonilor trebuie să fi fost tardivă, după ce creștinismul a cuprins masa autohtonilor. Dar Petre Ș. Năsturel a arătat că deosebirea între credința creștină a populației autohtone și politeismul păgân al slavilor se reflectă în conservarea, în limba română, a termenului boz (pl. bozi)-"idol", care derivă din slavul vechi bozi (pl. bogu)în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ansamblu a limbii, în secolele VII-X, au avut rezonanță și în limbajul religios. În acest interval, liturghia din biserica nord-dunăreană se făcea în latină (latina vulgară), dovadă conservarea în scrierile bisericii medievale a expresiei liturghice "Doamne meserere" (cf. Petre Ș. Năsturel). Pe de altă parte, de la o anumită dată, secolele VIII-IX, unele momente ale liturghiei (predica) se desfășurau în română. Ca și în alte limbi neoromanice apusene, la începutul secolului al IX-lea, conținutul predicilor, omiliilor, nu mai era înțeles în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Contribuții la cunoașterea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sf. Atanasie din Niculițel (jud. Tulcea), în SCIV, 4, 1977, p. 531-552; N. Grămadă, Vicina. Izvoare cartografice, originea numelui, identificarea orașului, în rev. Codrul Cosminului, Cernăuți, I, 1924, p. 435-459; Petre Ș. Năsturel, Așezarea orașului Vicina și țărmul de apus al Mării Negre în lumina unui portulan grec, în SCIV, 1957, nr. 1-4, p. 295-305; Petre Diaconu, Despre localizarea Vicinei, în Pontica, 3, 1970, p. 275-295; C. C. Giurescu, Localizarea Vicinei și importanța acestui oraș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Românilor ( tratat), vol. III, p. 562-564. 7. Istoria Românilor, vol. III, p. 564-566. 8. D. Onciul, Originile Principatelor Române, în Scrieri istorice, București, 1968; Gh. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, București, Editura Eminescu, 1980, p. 87-115; P. Ș. Năsturel, ¨Descălecat¨. Mărturia unui cuvânt despre începuturile Țării Românești, în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg, 1980-1981, p. 121-136; Istoria Românilor, vol. III, p. 567-568. 9. Neagu Djuvara, op. cit., p. 16-19. 10. Ibidem, p. 61-115. 11. Ibidem, p. 115-133. 12. Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Lui I. Brătianu amintire, București, 1916, p. 51-56. Idem, Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, București, 1984. Nagler Th., Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. Idem, Așezarea sașilor în Transilvania (studii), București, 1981. Năsturel Petre Ș., "Descălecat". Mărturia unui cuvânt despre începuturile Țării Românești, în Bul. Bibl. Rom. Freiburg, 1980-1981, p. 121-136. Idem, Așezarea orașului Vicina și țărmul de apus al Mării Negre în lumina unui portulan grec, în SCIV, 1957, nr. 1-4, p. 295-305
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]