148 matches
-
peste tot românii au dat prea mult pe părerea străinilor, pe când această părere, spunea el, ar fi trebuit să ne fie cumplit de indiferentă, și atunci poate mergeam mai bine”; „A crede că [poporul român] a fost compus numai din nătângi și că n-a avut nici destul auz, nici destulă minte pentru a-și plăsmui o limbă cumsecade, a primi ciudatul axiom că numai d-nii filologi sânt oameni cuminți, carii ne pot pune la cale după teorii pe care le
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prin atâtea confuzii, mlaștini ideatice, temnițe culturale și neînțelegeri dureroase ca o rană de cuțit... Eram, de fapt, spre ghinionul și spre norocul nostru triumfător, niște adolescenți întârziați în „boala lor de origine divină”, cum cânta Nini, fericiți ca niște nătângi ciudați de „infirmitatea” lor ce le crea mereu, cu o insistență drăcească, neplăceri sociale sau intime cu duiumul. Eram prieteni, atunci, și ne puteam măsura, măcar pentru un ceas, pentru un an, cu acei eroi de hârtie, En-Ghidu și Ghilgameș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
permanent, Vadim nu duce niciodată lipsă la capitolul ironie grosieră. În 1999 un cotidian bucureștean a republicat o parte dintre cele mai vehemente atacuri ale lui Vadim împotriva rivalilor săi politici: «... O corcitură între un castor și un curcan ... un nătâng fără rușine»; «merită internat într-un azil de nebuni »; «... bea ca porcu și își bate nevasta și copiii până le țâșnește sângele»; «... Cel mai mare bandit din România secolului douăzeci este evreul ungur... care fură și minte într-un fel
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Viscardi. Vedea acum, de asemenea, că amenințarea lui Viscardi nu avusese nici o legătură cu investigația pe care Brunetti o făcea asupra spargerii de la palazzo. Investigarea uciderii celor doi americani fusese cea la care se referise Viscardi, crime cu care sărmanul, nătângul de Ruffolo nu avusese nimic de-a face, crime care el știa acum că urmau să rămână pentru totdeauna nepedepsite. Gândurile i se Întoarseră de la cei doi americani morți la Ruffolo, care nimerise În sfârșit ceea ce el credea că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
declarase Hook. Cartea lui Ravelstein nu era deloc aiurită. Dacă el ar fi fost doar un palavragiu gălăgios, ar fi fost ușor de dezumflat. Dar, dimpotrivă, era rațional și bine informat, iar argumentele sale erau pe deplin documentate. Și toți nătângii se coalizaseră Împotriva lui (așa cum se exprimase cu multă vreme În urmă Swift sau poate Pope). Dacă ar fi avut puteri de FBI, profesorii ar fi pus mutra lui Ravelstein pe afișe - „Căutat urgent de poliție”, de felul celor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
revolte și să-și Încalce Îndatoririle de samurai. Deși mi-e frate, trebuie să moară pentru binele clanului.“ Și, găsind un pretext, Nobunaga Îl arestă pe Nobuyuki și-l trecu prin sabie. Nimeni nu-l mai considera pe Nobunaga un nătâng. Dimpotrivă, toți se ploconeau cu teamă, speriați de inteligența și de agerimea ochiului său. — Doctoria a fost puțin cam prea puternică, remarca, uneori, Nobunaga, cu un rânjet sardonic. Dar se pregătise. Nu avusese intenția de a face pe nebunul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și vei fi stăpânul unui mare număr de provincii! — Cum?! Dar nu de asta e vorba, Îl Împinse Mitsuharu Înapoi, smulgându-i mâna de pe guler. Îmi vine să plâng... stăpâne, te rog, dă-mi voie să plâng. — Ce te Întristează, nătângule? — Nătâng ești tu! — Idiotule! Și continuară să-și arunce unul altuia injurii, până când se Îmbrățișară, cu lacrimile rostogolindu-li-se pe obraji. Mirosea a vară; prima zi din Luna a Șasea fu mai fierbinte decât fusese de mulți ani. După-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
au făcut pace fără să vă consulte, stăpâne. Tadatsugu văzu emoția stăpânită de pe chipul lui Ieyasu și, pe neașteptate, buzele Începură să-i tremure. Abia Își mai putea stăpâni sentimentele. Îi venea să strige că Nobuo era cel mai mare nătâng. Poate că asta Îl și reținea pe Ieyasu. Să se Înfurie? Să râdă? Fără Îndoială, Își stăpânea toate aceste porniri lăuntrice simultane, aproape ca și cum n-ar fi putut accepta violentele emoții ce-l pustiiau pe dinăuntru. Ieyasu părea amețit. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
minte (15); rău (14); tîmpit (14); incapabil (13); fudul (12); nebun (11); băiat (9); naiv (9); stupid (9); crescut (8); gust (8); bărbat (7); urît (7); debil (6); tare (6); bou (5); dobitoc (5); enervant (5); fraier (5); hîtru (5); nătîng (5); nepregătit (5); nimic (5); prost (5); slab (5); analfabet (4); copil (4); imbecil (4); inapt (4); incompetent (4); leneș (4); necunoscător (4); neghiob (4); neînvățat (4); netot (4); sărac(4); bun (3); coleg (3); cretin (3); educat (3); ignorant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suferință. Dar nu-i adevărat ce spune Wurmbrand? E, adevărul însă nu se cuvine a fi rostit oricând și oriunde. Nu e valoare absolută. În curtea închisorii și-n prezența administrației adevărul despre iehoviști nu este că sunt niște bieți nătângi, ci că sunt niște victime și niște martiri.) Sunt cu atât mai nelămurit, cu cât despre Wurmbrand nu știu și n-am aflat decât lucruri foarte bune"3. "Urât", într-adevăr, cum spune Steinhardt, doar că din fericire personalitatea lui
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Merită să scrii atunci cînd scrii. Prezentul scrierii este justificarea ei. Restul e... literatură. Redacții, edituri... E drept, e un principiu care-l acoperă pe orice veleitar. Care e paguba? Unde e dreptatea? De ce unul se naște Dante iar celălalt nătîng? Prin urmare, pledez pentru veleitari. Pentru veleitarii discreți, care nu te somează să-i citești. Aceștia îmi sînt dragi. Dar există ei?". Mizantropia e trecută prin alambicurile meditației amare, atît de subtilizată încît accede la serenitate. Referitor la o propoziție
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
să dizerteze acolo dl. Iliescu despre adevărul Revoluției. Dacă plecăm de la constatarea că aria persuasiunii nu cunoaște limite, atunci îi putem atașa, enciclopedic, și scena de amor alecsandrin dintre Guliță și Luluța. Zgîtia de fată, vrînd să-l terorizeze pe nătîngul ei pretendent, îi pune acestuia în beregată bățul cu care se hîrjoniseră pînă atunci, și mirîndu-se, perfid, că progenitura Chiriței n-o iubește, o somează: Cum, nu mă iubești? strîngîndu-i tot mai tare juvățul. La care Guliță, cu ochii cît
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
cred, ca pe icoana Madonei de la Czestokowa, dar ea s-a întors, ne-am bucurat cu toți, toată suflarea enoriașilor cu preotul în frunte , când s-a întors Ocrotitoarea tuturor acasă. Candori, în noi, în jur orori, pe care eu, nătângul, nu le bănuiam, minte de copil. - Tatăl dumneavoastră încuraja un asemenea mod de a trăi ,,sub pecetea tainei" creștine? - Tata a avut de furcă cu limba sa ascuțită, a fost exclus din partid, altfel era destul de liber de obligații familiale
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
Vasilache, cât o fi el de iubitor de frumos, e un leneș, un superficial împăcat cu soarta, lipsit de noroc și un veșnic perdant. În fond, tânărul țăran Serafim Ponoară din Povestea cu cocoșul roșu e un prost (sau un nătâng, un ins anapoda, un sucit), din categoria lui Dănilă Prepeleac. Nu-i reproșez scriitorului această viziune nefavorabilă (cum au făcut comisarii ideologici la apariția cărții), căci și prostia omenească e o temă ca oricare altele. Dar mijloacele sale sunt prea
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
decenii și decenii la rînd, sursa promovării cetățenilor de excepție, a aristocrației artei și culturii, a meritocrației științifice. Dar vai! apoi, pe creasta valului amintit și reprobabil au săltat o sumedenie de specimene sărace cu duhul, sclavi ai neroziei native, nătîngi drapați în ideologii străine, gata oricînd să se bucure de amărăciunea celor valoroși, înțelepți, cultivați. Prin ^49-^50 eram redactor la o revistă săptămînală pentru copii. La un moment dat puteam fi "eliberați din funcție", deoarece se luase măsură "întăririi
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
zdravăn pe cel al băuturii. Ceva caragialesc se regăsește în atmosfera spectacolului. Excelenți Angel Rababoc și Nicolae Poghirc în Dobcinski și Bobcinski, un fel de Farfuridi și Brînzovenescu, chiar de la nivelul replicii. Adrian Andone în Luka Lukici Hlopov este un nătîng și cabotin inspector școlar, terorizat de nevastă și de propriile neputințe, fără coloană și vocație, îndoit de umilințe și prosternări în fața puterii. Oricare ar fi ea. Energică și aferată este Natașa Raab în soția Primarului, o dominatoare mahalagioaică ce trage
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
de duioșie (la început cînd își privește iubita și la sfîrșit cînd îi e teamă că își va pierde prietenul). Quentin (Gérard Depardieu) e un găinar care fură mașini, fost grăjdar, cu pumn de oțel și suflet de aur. Un nătîng logoreic care vrea cu tot dinadinsul să-și facă prieteni. Greu de imaginat două ființe atît de incompatibile pe care întîmplarea le-a adunat în aceeași celulă. Muțenia încăpățânată a lui Ruby, care șade cu ochii boldiți într-un punct
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
Marian, și anume că ele sunt opera unui autodidact, care nu urmase, la Facultatea de Teologie de la Cernăuți, cursuri de etnografie: "Doamne sfinte, de ce nu ne dai mai mulți de aceștia, să-ți oferim în schimb, cu voie bună toți nătângii, toți înfumurații, toate secăturile noastre oficiale, atâția tăuni răi făcători și fără nici un ideal. (...) Mai bine, Doamne, dă-ne ca aceștia ca Marian, nu prea geniali, nu prea iluștri, nu prea grozavi, dar cu dor, cu inimă și cu sfințenie
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
obișnuiți, suferă de o manie morbidă împotriva persoanelor grave și plictisite, ca și față de cei care nu ies niciodată din rolul lor și adoptă mereu o ținută severă. Se obișnuiește să se spună că omul grav este pe dedesupt un nătâng cu bonetă, dar nu este adevărat. Această manie a sa de a atribui meschinăriile umane mai mult prostiei decât răului, reprezintă o trăsătură de care trebuie să se vindece. Pare imposibil ca un om care citește, după știința noastră, cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să-și împlinească pofte Pe sama altor... Apoi este și drept, cuminte, Ca proști să ducă greul, astuții să domnească... La ce-ar fi-atuncea lumea în două împărțită? La ce-ar esista proștii, și iar la ce șireții? Nu merită nătângii să fie stăpîniți? Nu vezi că stăpînindu-i le împlinești dorința? Mai de dorit ce soartă pot ca să aibă-n lume Decât să-i ducă-n turme sunetul unui nume? Ei nici nu-s pentru alta decât ca să trăiască, Să moară-ntru-mplinirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vor risipi cenușa iubitei tale vetre. Și te vei stinge mizer... de nimenea jălit... Nu vezi ce drept e astfel? Ce bine e-mpărțit Pămîntul? - Proști de-o parte, de alta cei șireți Și patimelor rele aceștiia dau preț... Nu merită nătângii să fie stăpâniți Sau pentru o idee să fie ei jertfiți? Mai de dorit ce soarte pot ei să aibă-n lume Decât să-i ducă-n lupte un mare, un sfânt nume? Un nume! Ce-i mai mare, decât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aflat însă că devenisem suspect din cauza plecării precipitate la Arad și că, în consecință, fusese înștiințat serviciul de Securitate de acolo din oraș, care la rândul lui trimisese un angajat la gară. Totul trebuia să pară întâmplător. Angajatul fusese acel nătâng care mă plictisise cu întrebările lui și singurul amănunt întâmplător din întreaga poveste era faptul că urmaserăm cursurile școlii militare în același timp, ba chiar ne împrietenisem într-o oarecare măsură, ceea ce însă nu l-a împiedicat pe acest Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Theodore Roosevelt, cioplit în masivul Rushmore din Dakota de Sud. 1 Epuizat, stors de vlagă. 1 Organizație filantropică a femeilor evreice, înființată în 1912 la New York. 1 Soția lui Moise. 1 Plină de sevă. 1 Persoană născută în Israel. 2 Nătângule! 1 Păpușico. 2 Jocuri de cuvinte traductibile prin Port-zgomot, Port-nas. Port-vai-vai-vai. 1 Obiectivele politicii externe a SUA, formulate de Președintele Roosevelt în 1941: libertatea de expresie, libertatea confesională, eliberarea de lipsuri materiale și eliberarea de frică. 2 Localitate în SUA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
îmi șușotește Cantemir-vodă: "Orânduiaște", zice beiul de Moldova, "casa ta că vei să mori, și nu vii fi viu". "Asta cam așa-i", zic, și dau nătâng din cap cum că sunt încredințat de adevărul acela, și pe când dau eu nătâng din cap cu gândul la certitudinea principelui moldav, în chiar acel moment trece pe lângă mine, prin mijlocul străzii, un Opel Frontera cu geamurile fumurii pe jumătate deschise. O clipă ulița se umple de cântarea fetelor de la A.S.I.A.; în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Un ultim clic mental: cotețul fusese cercetat, curățat și aranjat, probabil de un profesionist. Cercetă șifonierul: haine și pantaloni care stăteau să cadă de pe umerașe. Cathcart avea o garderobă elegantă - fie cineva Îi probase hainele, fie ăsta era adevăratul Duke - „nătîngul“, - iar „curățitorul“ nu se obosise să se ocupe de hainele lui. Bud cercetă fiecare buzunar, fiecare obiect vestimentar: scame, mărunțiș, nimic serios. Idee subită: ce-ar fi să facă un test de verificare a „curățitorului“? Se Întoarse la mașină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]