124 matches
-
săraca de țară... Cum s-au îndurat a da țara în pradă, fără nice o nevoie! Numai pentru frica ce blăstămățască și chivernisala lui au socotit, de au iernat tătarîi în țară până-n primăvară!” . Dar tătarii nu au fost singurii năvălitori, căci prea adeseori prădau aici și oștile leșești, și cele căzăcești ori turcești, iar mai târziu cele austriece sau ruse. 2. Campania polonă în zona hușeană (1686) La sfârșitul veacului al XVII-lea, turcii înaintaseră spre Centrul Europei și asediaseră
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
563. în Ardeal, turcii și tătarii le chinuiau și le ucideau pe femei. Târgul Aiud a suferit astfel de consecințe ale năvalei din 1658 564. Pribegia părea a fi singura soluție, dar și căile de scăpare erau împânzite de soldații năvălitori. Și rezultatele erau aceleași, pentru că evitarea năvălitorilor nu era sigură 565. Un călător străin remarca ineficiența adăpostirii în locuri întărite: „la ivirea neașteptată a acestei furtuni [năvala tătărească de la sfârșitul anului 1727] doamna și toate jupânesele din țară s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sitaru face o Anna cinică și protestatară, mult mai puțin "amețită", dar și mult mai lipsită de energia coagulantă pentru spectacol. Primitivă și directă, încercînd să respecte ad litteram sarcinile de partid este Dorina Lazăr în Valentina, femeia-administrator-pompier, puternică și năvălitoare ca un tanc rusesc asupritor șefa barăcii, unsă parcă de însuși șeful partidului să vegheze la liniștea și la imaginea U.R.S.S.-ului. Carmen Tănase în Lora, prostituată cu un box-office încă acceptabil, îmbină poezia personajului veșnic mitoman - mitomania, altă
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
de înger: "cărturarii și oamenii de vocație ne-au luminat conștiința comunității de limbă; este acum rîndul ca să se întroneze în etnicul nostru conștiința comunității de destin prin eroismul acelora ce pot purta o armă pentru apărarea hotarelor în contra barbariei năvălitoare dinspre Răsărit. Nu sîntem la prima năvălire de barbari. Românii au fost doar de veacuri o veșnică santinela, pusă să apere în acest colț al Europei creștinismul și civilizația. Datoria ne-o cunoaștem. Caracterele tipului de român se vor defini
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
cazacii, crezând și cu drept cuvânt, că s-ar fi tras asupra lor din casă. Din fericire, nu s-a întâmplat nimic și toată lumea se mai liniști după această nouă emoție. Curtea noastră fu ferită și mai departe de către soldații năvălitori, lucru de necrezut. Se vede că ideea că aici locuiesc “ofițeri superiori” îi ținea în șah. 36 de ore avurăm de suportat invazia, însă după aceea trupele s-au retras, lăsând în sat cai morți și multe alte lucruri neplăcute
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
considera Silvio Guarnieri - era faptul că greu s-ar fi putut adapta unui nivel de viață diferit și adesea inferior celui cu care erau obișnuiți. (p. 63) Nu a fost uitat nici statutul dezavantajat al românilor transilvăneni, obligați, sub valurile năvălitorilor și dominatorilor, să se agațe de o tradiție care încă mai amintea de punctul-limită al evoluției lor (p. 159), sau fuseseră împinși înapoi pe scara civilizației, ceea ce explică de ce nu ei, ci alți coloniști i-au asimilat pe puținii italieni
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
cele mai substanțiale capitole sunt acelea intitulate Organicism și estetism, respectiv Cucerirea tradiției - de la descoperire la invenție. Din ambele reiese poziția mediană a criticului pe tabla epocii sale. Între extremismul tradiționalist al lui Iorga, care absolutizează trecutul și respinge ,modernismul năvălitor", și extremismul modernist al lui Lovinescu, care are priză asupra actualității literare dar aruncă la coș tradiția națională, G. Călinescu caută și descoperă un sistem de valori pe care își așează Istoria. Preia de la N. Iorga ideea tradiției ca ,înaintare
Ideea critică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11406_a_12731]
-
mereu în desfășurare, pașnică și creatoare. N’am fost niciodată, în cursul istoriei noastre, de două ori milenare, o apă care se întinde în puhoiu pentru a se retrage apoi într’o matcă firavă și stătută. N’am fost niciodată năvălitori, care prin forță să subjugăm alte popoare, să le impunem pecetea noastră specifică și să falsificăm astfel istoria și dreptatea. N’am fost niciodată creatori de stăpâniri artificiale, care să impună băștinașilor condiții de exterminare și de atrofiare a ființei
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
încadrează și azi, în 2014,în ceea ce se numește caz unicat. El a fost o personalitate accentuată, implicată trup și suflet în toate care aparțin unei vieți de om. 5. Transbordat într-un alt areal al vieții, din cauza timpurilor mereu năvălitoare, dar și a vârstei în creștere, fără reguli de consultanță, a venit forțat din Moldova lui natală, în 1946. Foamea i-a împins spre același liman, pe mulți consăteni ai săi din Mălinii de baștină. 6. Nicolae Labiș lua contact
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
de Ruși, prin înaintarea lor puternică și greoaie apasă sufletul în același fel ca și clădirile de piatră pecetluite cu vulturul rășchirat și, ca și la dânsele, se amestecă o întipărire de sălbăticie ciudată, venită din locuri foarte depărtate. Barbari năvălitori, mulți, foarte mulți, având încă mai mulți, mii de mii, miriade în urmă, par că trec printre ziduri ciclopice și monumente de Faraoni, făcute cu munca robilor și legate cu sângele lor. Casărmi în toate părțile, musici care încearcă imnuri
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
căror scenarii le-am cam învățat pe de rost de când le tot vedem, de când s-a trecut la o etapa post-comunistă a încrederii în Dumnezeu. A trecut și noaptea Învierii Mântuitorului, eveniment care a descătușat din nou forțele evlavioșeniilor enoriașe năvălitoare spre catedrale și biserici; liturghiile și predicile au îmbrăcat în haine noi speranța că Dumnezeu nu și-a întors fața de la plaiurile noastre, ci doar vrea să ne demonstreze că "merge încet, dar nu întârzie...", precum UE... ...Sfintele Sărbători de
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
reușit ca nimeni altul, să lase mărturii-document. De subliniat că Nicolae Ariton nu scrie cu patimă, nu dezaprobă istoria, ci doar fotografiază în tăcere o colectivitate-turmă obligată să trăiască și să supraviețuiască, așa cum neam de neamul nostru a supraviețuit hoardelor năvălitoare în căutare de pășune. Fenomenul migrației de la sat la oraș este prezentat corect, cu toate înlesnirile ,,fugiților" din ceape (cum scrie autorul), cărora li se dădea la oraș un apartament sau o garsonieră, făceau un C.A.R., își cumpărau
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
care guvernează societatea omenească au învins pe atentatorii la libertatea omului și la înclinarea lui genetică spre proprietate. Dacă Bârladul a ajuns pe o anumită culme a culturii, și a fost scos din anonimatul milenar, întunericul și ruinele lăsate de năvălitorii turci și tătari, incendii și cutremure, acest urcuș în timp s-a împlinit prin voința unor personalități luminate despre care autorul amintește în prefață: Pălădeștii, Epurenii, Sturzeștii, Cantemirești, Rosettiștii, Cantacuzinii, apoi Al.Ioan Cuza, Gheorghe Codreanu, Stroe Beloescu, George Tutoveanu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
Iar nouă dă-ne suficientă fericire și curaj pentru a muri fără să ne simțim înșelați; în plus... Ezită. O voce îi șopti: „Spune amin“. — Amin. Ceva rece îi pișcă obrazul. Deschise ochii și văzu un cer întunecat cu nori năvălitori. Era singur, iar la picioarele lui nu era nimic în afară de cîteva pietre și oase vechi între care răsăreau pene. — Sandy? zise el și se uită în jur. în mlaștină nu era nici picior de om. Lumina pălea în cele cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
moment, gîndurile i se retraseră ca degetele de pe o farfurie care frige, dar le aduse înapoi cu forța și, încetul cu încetul, îl ajunseră amintiri tot mai deprimante și mai recente. CAPITOLUL 42. Catastrofa Fusese un cer întunecat, cu nori năvălitori. Se aflase singur printre cîteva stînci împrăștiate, oase vechi și pene la picioarele lui și privise în jur strigînd: „Sandy?“, dar nu mai era nimeni în mlaștină, iar lumina pălea în cele cîteva raze rătăcite ale amurgului printre norii dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Carol de Hohenzollern comanda dinaintea Plevnei armata ruso-romînă de împresurare care, la 12 septemvrie, au întreprins asaltul asupra întăririlor turcești. Primite din toate părțile de un cumplit foc de artilerie și de puști, dat din pozițiuni cu totul acoperite, trupele năvălitoare dădeau înapoi pe toată linia, când principele Carol se aruncă în fața batalioanelor române cu cuvintele "Scăpați onoarea zilei și a națiunii". El le făcu să se 'ntoarcă, să repete asaltul asupra șanțurilor Griviței, pe a cărei înălțimi fâlfâi o oră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în floarea vârstei și peți cu dinadinsul mâna ei, socotind că în locul mielușelului sugător e mai bună oaia mumă, crescută și folositoare. Între acestea el era de mare folos romeilor în campaniile lor și ei îl opuneau romîno-bulgarilor și cumanilor năvălitori ca pe un campion de frunte și în genere cu bun succes. ------------ Ioaniță e până în ziua de azi în limba română diminutivul numelui Ioan. {EminescuOpXIV 90} Din când în când el se asocia cu suita împăratului, când acesta mergea la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le cucerise Ivanco. Făcură atac asupra unei tării zidite pe-o clină de munte lângă Kritzimo pe care-o și luară cu asalt, deși nu fără pierderi simțitoare. Tot astfel căzură și alte orășele și locuri întărite în puterea romeilor năvălitori, mai cu vărsare de sânge, mai prin capitulație. Cu toate acestea Alexie (Ivanco), dibaci întru ale războiului și bogat în iscodiri, știu să le creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent. El
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Anchialos, cășună inamicului însemnată pagubă, făcu spolii mari de prizonieri, bani și vite, nu suferi nicăiri pierderi serioase și se-ntoarse neatins în capitală. Armele latine mântuiră astfel o samă de orașe avute de ruina ce le amenința și barbarii năvălitori trebuiră adeseori să lase din mâni sigure frumoasa lor pradă. Atunci Ioannițiu se-mbărbătă din nou, purcese în sudul țării, ce nu era apărat, și-ncepu împresurarea marelui și bogatului oraș Thessaloniki. Într-o noapte (a[nul] 1207) îl aflară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Krytzimos, cari dominau intrarea în munți și erau lucrări întărite înaintate pentru apărarea localităților de dindărătul lor. Numai cetatea Tzepaena, contra căreia înaintară în primăvara următoare (1257) strategii împărătești Strategopulos și Tornikes, rezistă cu succes atacurilor lor și, fiindcă trupa năvălitoare de romei se sperie de marele zgomot și amăgitoarea larmă războinică ridicată într-adins de cei împresurați și fugi mișelește din câmp, lăsând în urmă tot materialul de război și de asediu împreună cu caii, lucrul se schimbă așa încît ciobanii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
La strâmtoarea de ape Ropelion, unde râul Strymon, înghesuit între doi munți înalți, nu lasă alături cu el un drum mai mare de un stînjin, bulgarii închiseră prin lucrări meșteșugite orice intrare și se puseră îndărătnic pe apărare în contra romeilor năvălitori. Atunci împăratul puse să ocupe înălțimile de dindărătul lor, carile îi dominau, pentru a apuca pe bulgari din spate, așa încît ei se văzură siliți să fugă, de vreme ce nu voiau a se espune la o bătălie la larg. Năvala concentrică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
romei un avantaj de care se folosiră într-un mod escelent. Ei revărsară o ploaie de săgeți asupra năvălitorilor, le omorâră caii, siliră pe călăreți la lupta nepotrivită a unei pedestrimi involuntare și puseră în fine pe fugă întreaga oaste năvălitoare a romeilor. Dintre cei doi strategi, unul, Manoil Laskaris, scăpă la Adrianopol prin ușurința calului său de bătălie, căruia de atunci înainte îi puse numele "picior de aur", [... ], pe când cel de al doilea, Constantin Margarites, căzu, ca multe căpetenii inferioare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neopriți asupra lui Mihail, vin în nemijlocita lui apropiere și vor tocmai să-i dea lovitura de moarte, când iată că în momentul hotărâtor marele paharnic și un paj împărătesc abat lovitura și ucid pe cei doi năvălitori. Dar alți năvălitori dușmani aleargă tot încă în grămezi asupra împăratului, îl îngrămădesc de-aproape, străpung platoșul lui cel tare, îl rănesc și pun viața lui într-o învederată primejdie. Între acestea toată oastea sa se desface într-o fugă deplină și Mihail
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe când peste români istoricii bizantini pot trece de acuma înainte cu tăcere În asemenea împrejurări Bulgaria, care tot se mai putea mănținea față cu Bizanțul cel slab și căzăcios, s-apropia de pieirea-i politică și în luptă contra turcilor năvălitori suferi la Cossovo, pe câmpul Mierlei (1389) o înfrîngere deplină, iar după ce fu prins Șișman, cel din urmă rege neatârnat al ei, căzu și ea sub stăpânire osmană ca simplă provincie (vilaiet) (1391)). Românii, atât cei dinlăuntru cât și cei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au fost ei înșii întrecuți decât de ordinul iezuiților, care e drept că apăru cu mult mai târziu. Primirea cavalerilor ioaniți. Incursiuni tătare și cumane. Colonizări. Pentru a întîmpina trebuințele înarmării și apărării țării în afară în contra tătarilor și bulgarilor năvălitori, precum și pentru a răspândi mai si mai repede puterea tare regească până la marginile țării, Bela IV primi la anul 1247 pe cavalerii ordinului ioanit în Ardeal (Fratres hospitalis Ierosolymitani) și le hărăzi prin o bulă de aur, confirmată de Innocențiu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]