295 matches
-
și un mare bețivan. Basileul și-a pierdut răbdarea, când i s-a adus la cunoștință că patriarhul fură avutul bisericii-împins de lăcomia-i nepotolită, ierarhul suprem al ortodoxiei scotea de la icoane ferecăturile prețioase și le vindea. Pentru astfel de năzdrăvănii, Niphon a fost alungat în mod rușinos, însă succesorul lui, Ioan XIII Glykys, un om cult, instruit și liniștit (care fusese, mai înainte, logothet al dromului), a murit doar peste patru ani; Gerasimos I (1318-1321), pe jumătate surd de bătrânețe
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
și ca gazetar, iar mai târziu ca director al unor teatre de copii din București și Brașov. El s-a remarcat și ca prozator, scriind literatură pentru copii, printre care amintim: "Oameni în cătușe de aur" (1946), "Alte pățanii și năzdrăvănii", "Meșterul strică și alte povestiri" etc. Marin Iorda a lucrat apoi ca regizor artistic la Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulești, participând la regizarea printre altele a pieselor: "Vinovații fără vină" de (1951), "Plicul" de Liviu Rebreanu (1956) și "Doctor în filosofie
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
prototipuri de automobile, dintre care 10 cu propulsie electrică, 13 motorete - opt cu propulsie electrică, șapte aparate de zbor neconvenționale - un elicopter miniatural, de dimensiuni foarte mici - câteva studii ale unor sisteme noi de sustentație și cercetări fundamentale. Câte o năzdrăvănie pusă pe roate sau în mișcare în fiecare an, câte un aparat de zbor la fiecare zece ani de viață. În 1950, la doar 17 ani, realizează un bob, cu noutăți în ceea ce privește suspensia și direcția; În 1955, construiește un automobil
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
mai multă carte decât el. Cu toate acestea, nimeni nu-l luase la ochi, iar studenții îl simpatizau, nu numai pentru humorul lui țărănesc, ci și pentru că auziseră că era băiat de viață, la un pahar de pildă, pe lângă alte năzdrăvănii, cânta cu cuțitul în dinți, un truc de pe-acolo de la el din sat. Nu-mi aminteam să-l fi auzit luând parte la vreo discuție despre literatură, care totuși era obiectul pe care îl preda studenților. Insist asupra lui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
drezine Și caii au atac de cord ." "Cum?!! strigă, îndepărtîndu-se de ușă (nu vroia să plece!), mai spune o dată'' (și se uită vrând parcă să ia martori niște inși că n-a mai auzit până acum o astfel de gravă năzdrăvănie). Lăsai clanța și începui iarăși să mă plimb... "Frumoase versuri zisei, și abia acum îmi dau seama că nu i-am îndeplinit poetului dorința și n-am căutat-o pe iubita lui să i le transmit." "De ce?" Pentru că nu credeam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi propusesem, că am puterea și îndreptățirea să mă deplasez într-o direcție, trăgând și lumea din jur după mine, mă simțeam flatat. Mergeam cu capul înainte; necazurile de-aici începeau. Inventam discret, continuu, agreabil. Cu cât debitam mai multe năzdrăvănii, cu-atât inspiram mai multă convingere. Mă bucuram de ceva succes. Cel mai bine mergea cu femeile, centrul micului meu univers imaginar. Le alegeam cu grijă și blândețe, pregătit să le depăn câte-o poveste (uneori, să și ascult): o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și anume întocmai: BACĂUL Jurnalul partidului liberal Adevărul și nimic decât adevărul etc. Mahalaua Bunei-Vestiri etc. {EminescuOpXI 94} Astfel, încredințîndu-ne că-l cheamă "Bacăul", că este "jurnal" și cu adevărat al "partidului liberal" să vedem cum "Bacăul" cel năzdrăvan spune năzdrăvănii din leagăn, [î]și întinde programa la soarele libertății și din grai așa grăiește: Gazeta partidului liberal va merge pe urmele predecesorilor săi "Romînul" și "Te1egrafu", va căuta, ca și ei, să stârpească abuzurile și să susție legalitatea și dreptatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cosmos. Gigel: Radu are dreptate. Mergem mai departe! Dar ce fac cu mama? Pentru că lucrurile s-au încurcat așa de rău că ori anunță poliția, dar mai rău, mă dă la azil, cum îmi spune când mai fac câte-o năzdrăvănie. Radu: Ei, hai, nu mai dramatiza și tu situația. Mama o să afle că ai fost cu mine. ML, dacă îl caută mama, te rog spune-i că este cu mine și că...(se întrerupe legătura radio) ML: (și mai alarmat
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
un milion de reporteri care-ți fac poze. Așa de strălucitor. Stau acolo în rochia aia de zece kilograme, zâmbind cu toată fața și lăsând să cadă reziduuri animale în pâlnia de plexiglas de deasupra Fabricii de Snack Num Num. Năzdrăvănia aia scuipă afară tartine ca nebuna, și Evie trebuie să se aventureze prin public și să aducă oameni care să mănânce tartinele. Oamenii ar mânca orice doar ca să apară la televizor. Apoi, când nu se mai filmează, Manus zice: — Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
moldovean, tipograful și scriitorul Anton Pann, născut la Sliven, în Bulgaria, se adresa unui public cumpărător („prenumeranți” de calendare și cărți), târgoveți și mărunți mahalagii, iubitori de cântece de lume, de povești și „anegdote”, de proverbe, de glume, de „istorioare”. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ilustrează un soi de înțelepciune și o „pedagogie” morală surâzătoare, un realism și un bun-simț popular al căror haz nu cade niciodată în pură bufonerie, fără miez. Hogea își îndeamnă „blana” să guste din bunătăți, la nuntă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
isteț, pitoresc și mucalit, sceptic, dar nu mizantrop și departe de a fi el însuși fără păcat, se întâlnea cu un „nastratinism” mai vechi, autohton, prezent de atâtea ori în folclorul nostru. La rândul ei, Povestea vorbii (mai originală decât Năzdrăvăniile..., împletire de traducere și prelucrare) e un „dialog”, în creștere arborescentă, între - pe de o parte - adevărate lanțuri de „proverburi” („vorba ăluia”), desfășurate cu o neistovită vervă și cu destule, imprevizibile, salturi, până la măsura unui adevărat spectacol verbal, și, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
celor harnici, București, 1979; Pe cărări de munte (în colaborare cu Petre Nedel), București, 1980; Ghiocei pentru mama și alte povestiri, București, 1982; Sunteți oaspeții mei, București, 1984; Ningea peste rododendroni, București, 1986; În căutarea lui Avram Iancu, Timișoara, 1989; Năzdrăvăniile iepurașului Zdup, București, 1992; Povestiri de ascultat și de colorat, București, 1999. Traduceri: Maxim Gorki, Opere XXVIII, București, 1964 (în colaborare cu Xenia Stroie). Repere bibliografice: Sergiu Teodorovici, „Armonica”, IL, 1962, 8; Virginia Burduja, „Ghiocei pentru mama”, CRC, 1983, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
nu ar avea altă grijă decât marile lor războaie de cartier. În mod frecvent este prezentată această Europă ca o mămică severă de la vest, suplinită pentru o vreme de "tătucul de la est", în fața căreia copiii trebuie să se abțină de la năzdrăvănii până când aceasta se întoarce cu spatele. Avem o mare problemă de maturizare politică ce se va rezolva atunci când românii vor învăța să stea ei înșiși cu ochii pe ei. Ca Europa. Bibliografie Andreescu, Gabriel. 1996. Naționaliști, antinaționaliști... O polemică în
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
împreună la doi pași de pieire, și-n loc să mulțumești smerit lui Dumnezeu că i-a fost milă de noi și ne-a scăpat de ceasul rău, dumneata te dai peste cap să-i răscolești din nou mânia cu năzdrăvăniile dumitale obișnuite și cu dragostele... (Don Juan îl privește amenințător.) Au! Ține-ți gura, păcătosule, tu nu știi ce vorbești; stăpânul știe ce face!... DON JUAN: (zărind-o pe Charlotte): Dar de unde ieși fetișcana asta? Ia uită-te la ea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să mâzgălească cu sprayuri toate suprafețele plane pe care le întâlnește în cale ? Acestea costă, oare cine i le dă ? Uitați-vă pe garduri, pe ziduri pe str. M. Kogălniceanu, bl.32, 33, fosta Casă de pensii și veți vedea năzdrăvăniile unui șocat căruia cineva i-a băgat în cap că e și talentat în loc să-l oprească să se certe cu oamenii ?! Pentru că toți îl întreabă de ce-și permite să le urâțească zidurile, să-i pună la cheltuieli inutile ș.a.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vorba de scrieri modeste, reprezentate în epocă, dar needitate în volume), ca autor de teatru radiofonic, scenarii, adaptări (Scandal la trei papuci, O afacere cu devize, Fetița ta, Mic pitic, Ai cui sunt pantalonii? ș.a.), traduceri. De reținut ar fi Năzdrăvăniile Vulpoiului, adaptare, sub formă de serial de televiziune, după scrierea eroi comică medievală. Roman de Renart, pe când Furnicel (1954) și Vulpișor (1969) sunt cărți pentru copii, fără mari pretenții, dar scrise cu haz, ingeniozitate, vervă. Misteriosul Mister Misterfield (1958) e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
coborând de nenumărate ori. Păstrăm curățenia în lift, pe scări și în toate celelalte spații folosite în comun cu vecinii. f) Cum ne comportăm la masă? Când suntem la masă, acasă sau în vizită, respectăm următoarele reguli: Renunțăm la orice năzdrăvănie cât timp suntem așezați la masă; Ocupăm scaunul indicat de cel ce așează masa: mama, bunica, sora, gazda; Așteptăm să se așeze la masă toți și numai după aceea începem să mâncăm. Dacă suntem în vizită începem să mâncăm numai
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
coborând de nenumărate ori. Păstrăm curățenia în lift, pe scări și în toate celelalte spații folosite în comun cu vecinii. f) Cum ne comportăm la masă? Când suntem la masă, acasă sau în vizită, respectăm următoarele reguli: Renunțăm la orice năzdrăvănie cât timp suntem așezați la masă; Ocupăm scaunul indicat de cel ce așează masa: mama, bunica, sora, gazda; Așteptăm să se așeze la masă toți și numai după aceea începem să mâncăm. Dacă suntem în vizită începem să mâncăm numai
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
și el, "un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra sa". La școală, pentru a-i "stimula" pe elevi, părintele Ioan aduce "calul bălan". Nică nu se arată interesat de învățătură, face pozne prinzând muște cu ceaslovul și alte năzdrăvănii. Îndrăgostit de Smărăndița popii, face progrese la învățătură, dar dascălul său, bădița Vasile este luat la oaste cu arcanul. Este silit să se îndepărteze de sat și să plece la Broșteni, la școală, unde nu se adaptează, se umple de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se îndepărteze de sat și să plece la Broșteni, la școală, unde nu se adaptează, se umple de râie de la caprele Irinucăi, fuge cu pluta spre casă. Nică știe să profite de farmecul copilăriei, este mereu pus pe șotii și năzdrăvănii și prin autocaracterizare mărturisește starea sa de fericire: "Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turbarea sa". Evocă chipul mamei sale, femeie harnică și pricepută care voia să-l vadă pe Nică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
parte din banalul anodin și previzibil, din logica realului tangibil, pentru a vira brusc în stranietatea lumii magice, atestând un univers suprasensibil și extrasenzorial în care predicția sau migrația sufletelor sunt lucruri firești. Cam toate personajele excelează printr-o anume năzdrăvănie, ceva ce le scoate din circuitul normalității și le propulsează în eposul mitologiei populare, începând chiar cu cei doi, Hero și Leandru, soră și frate în romanul lui Pavič, reîntrupare a legendarului cuplu de îndrăgostiți de pe cele două maluri ale
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Hasdeu - Iulia Hasdeu, publ. Paul Cornea, Elena Piru, Roxana Sorescu, introd. Paul Cornea, DML, III; Versuri. Proză. Corespondență, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 1976; Scrieri alese, îngr. și pref. Crina Decusară-Bocșan, București, 1988; Destăinuiri, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1992; Năzdrăvăniile Denisei, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1997; Fluierașul de os, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1998; Muguri de aprilie, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 1999; Basme și legende, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000; Bourgeons d’avril, ed. bilingvă, îngr. Crina Decusară-Bocșan, București, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
pe marginea celor afirmate de el însuși la începutul ,,anecdotei orientale’’ Pradă de război. Fiind vorba aici despre celebrul Nastratin Hogea, împământenit la noi de către Anton Pann, ,,minunatul’’ nostru poet, prozatorul mărturisește că își propune ,,a spune’’ încă una din ,,năzdrăvăniile’’ popularului erou, ,,despre care credem că nu s-a povestit încă la noi, și pe care am aflat-o dintr-o carte prețioasă tălmăcită din turcește’’. Noi, încheie Caragiale, o povestim aici pe românește, ținând seama nu atât de textul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de firea limbii noastre și, prin urmare, de priceperea românului’’. Rezultă limpede că marele nuvelist nu-și revendică nici titlul de traducător, nici măcar pe acela de popularizator. Mai puțin atent la textul străin, el dorește, așadar, ,,a spune’’, ,,a povesti’’ ,,năzdrăvănia’’ despre care a aflat, ținând seama ,,de firea limbii noastre’’, adică ,,de priceperea românului’’. Mai nimerit ar fi însă să discutăm, în spiritul direcției inaugurate de un Constantin Negruzzi, de practica ,,adaptărilor’’ și a ,,localizărilor’’, căreia îi este proprie maxima
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
poemele lui Stelaru unde opoziția față de lirica anterioară se exprimă voalat, el se potrivește bine celor în care dorința de a șoca este evidentă): "Nu e adevărat ce spune pământul/ ori labele obosite ale giulgiului vremii -/ când visez dau lumii năzdrăvănii/ altfel plâng, strigându-te în fântâni" (Eumene). Două motive, devenite cu trecerea timpului, tradiționale sunt refuzate: glasul/ duhul pământului în descendență Goethe-Blaga și cel al timpului a cărui trecere ireversibilă dezvăluie nimicnicia condiției umane, acesta din urmă este trecut în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]