2,956 matches
-
-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Mult mai târziu, la plecare, încet ca pentru el, l-am auzit gâjâind: - Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită... Atât îmi amintesc c-am mai gândit: Ce soi de nație om mai fi și noi?!
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
se mai poate!”. O auzi cineva, oare, în mod real vocea populară, mă întreb ca simplu cetățean al acestei patrii române, au ba ?!... Numai Dumnezeu poate ști răspunsul la această interogație retorică personală. La fel și propriu-ne viitor ca nație. Magdalena ALBU 30 iulie 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - ISTORIE PE MUCHIE DE CUȚIT / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Magdalena Albu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_istorie_pe_muchie_de_cu_magdalena_albu_1343815183.html [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
moșii, păduri, etc...) pe care, băiat elegant și plin de bune intenții, le revindea statului cu preț de vreo cincizeci de ori mai mare, pentru ca să poată da partea (se numea para-ndărăt, conform protocolului) celor care meritau asta, respectiv aleșii nației, cei care-i vindeau ponturile și-i făceau acoperirea. Desigur toate aceste afaceri, fiind considerate investiții strategice erau scutite de orice taxă ori impozit așa că bietul domn Lingurel figura în evidențe drept un amărât de asistat social lipsit de orice
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472570167.html [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și marele preot Aaron. De dimineață, pe străzile cosmopolite ale sfintei cetăți începu vânzoleala obișnuită dar nu atât de intensă ca în celelalte zile. Negustorii și târgoveții greci, egipteni, sau de alte nații își vedeau mai departe de treburile și afacerile lor iar patrulele romane de sub comanda lui Iocentus Maximus, comandantul roman al Ierusalimului împânziseră orașul cu efective sporite, chipurile din cauza marii sărbători, însă în realitate motivul era cel pe care îl invocase
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
arhiereul Caiafa obținuse această dispensă de la împăratul Tiberius, actoria fiind neconformă cu preceptele cultului și legii iudaice. Hipodromul funcționa totuși și aici se organizau uneori curse de care unde veneau și evrei dar mai ales greci, romani sau din celelalte nații care împânziseră Ierusalimul, spre disperarea iudeilor tradiționaliști. Elenizarea produsese în Iudeea două laturi contrare. Existau iudei care respingeau în totalitate cultura elină dar mai ales preceptele filozofiei. Arhiereii, preoții și sacerdoții iudei interziceau orice contact cu filozofia grecilor, considerând că
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Whatua. Am trăit o senzație greu de definit. Faptul că am asistat la spectacolul oferit de Ansamblul „Doina”, vigoarea și ritmul dansurilor prezentate de gazdele maori, au făcut să vibreze toate inimile la unison. Toți sub același acoperiș, provenind din nații și spații geografice diferite, am respirat același aer, am văzut același soare pe cer, am pășit pe aceeași iarbă. Români, maori, kiwioți și chiar chinezi, vizitatori din acea seară, am asistat împreună la acest spectacol oferit din inima de cele
INTERCULTURALITATE de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_smarandache_intercult_george_smarandache_1374894606.html [Corola-blog/BlogPost/364287_a_365616]
-
perioada postdecembristă, comparativ cu cea bolșevică, s-a derulat un mult mai subtil proces de destrucție prin minciună, hoție, înșelăciune și trădare fățișă, procedee adjudecate ca normale de politrucii postdecembriști și care cu necesitate au continuat avarierea fundamentelor moral-spirituale ale nației. Goana după căpătuială și afaceri curat murdare, vorba lui Pristanda, este zeul la care se închină tot mai mulți români, ajunși peste noapte nesimțitori și ahtiați după câștiguri nemeritate. Tot mai scumpă, cartea a ajuns astăzi un obiect de lux
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
UN CANDIDAT DE MARCĂ LA PREȘEDENȚIA RM de Iacob C-Istrati, Membru Sfatului Țării 2 și ASEM Fiecare nație își are trădătorii pe care-i merită... (Dorel Schor) Anume de acest lucru ne-am temut, de acest scenariu bine gândit, în stil ilegalist, comsomolist, communist. Era anul 2009, îndată după alegeri, după trecerea (trădarea) lui Vladian Lupu la democrați
MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
-
ca pe un patrimoniu al țării în imperiul său mediatic, unde le-a dat încredere scriitorilor si publiciștilor români, mai puțin cunoscuți, în valoarea lor creatoare. Pe Oamenii Mari, cei care au rămas modelele neamului îi numea „Înțelepții secreți ai nației”: „Școala lor era altundeva. Ei erau ca Socrate «pe uliță», în biblioteci, la Academie, într-o Academie care avea marile grădini de Lyceum; așa îmi apar acum, din perspectiva memoriei care transfigurează și explică, marile grădini în care îi întâlneam
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_convorbire_cu_elisabeta_iosif_.html [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
un registru totalitar. Argumente pentru această aserțiune ar fi ghidarea pozițiilor democrațiilor populare în problema religioasă spre lichidarea forțelor bisericești anticomuniste și controlul bisericilor naționale. Decelăm într-un cadru normativ, legi de interzicere a unor culte religioase, de secularizare și națio �na �lizare a proprietăților ecleziastice, o atitudine dură împotriva Bisericii ca instituție și cre �din �cioșilor un discurs ateist anticlerical împotriva religiei, “opiumul popoarelor” (Marx). Contrar tot mai deselor afirmații apărute în câmpul istoriografic, noi susținem o acțiune de rezistență
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
este protectorul familiei, ajutând fetele să se mărite. A cinsti imaginea Moșului înseamnă a ne cinsti neamul și trecutul, chiar dacă anumite lucruri par de neînțeles sau de basm. Ele sunt încă vii, așa cum vie este și limba noastră - atât cât nația noastră va exista și va păstra tradiția din moși strămoși. Camelia TRIPON Târgu Mureș 5 decembrie 2006 - 5 decembrie 2013 Referință Bibliografică: Camelia TRIPON - TRADIȚIA DIN MOȘI-STRĂMOȘI / Camelia Tripon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1076, Anul III, 11 decembrie
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
23.11.2016Românu- i deșteptat din zori,Și zorii- i sunt prieteni daci...Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci!Mai bine iar să dăm mână cu mână,Cum am făcut de- atâtea multe ori...Iar nația de daci, acum românăSă ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ,Spicul galben, este dincolo de Prut...Albastru- i cerul nostru drag și sfânt,Sub care ne- am trezit și ne- a durut!Cum
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
făcut din Herculane, o stațiune balneară folosită și de Traian. Am înlăturat tot ce a fost făcut de vechii bogătași, palate care au fost valorificate până si de dictatorii comuniști. Dar pentru ei și al lor. Nu este demn ca „nația” să aibă parte de ele. Dacă plătiți bine vă vom învăța cum să prosperi cu adevărat. Referință Bibliografică: Pământul vulturului / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1460307460.html [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
erau motive politice, doar o dorință acută de afirmare și de a avea un trai mai bun. Cifrele arată că în 2013 peste 3,5 milioane de români lucrau si trăiau în străinătate. Astăzi ei nu se mai numesc imigranți, nația noastră răspândită pe tot globul pământesc poartă denumirea de diaspora românească. Și o poartă cu mândrie! Din 2008 și până acum am avut ocazia să întâlnesc foarte mulți români plecați în special în Statele Unite ale Americii și în Canada. Sunt
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
Piesă a fost scrisă în 1885 pentru concursul organizat de Teatrul Național din Capitală, pe care autorul l-a câștigat. Premieră a fost fluierata. „Caragiale?! El ne înjură, noi îl iubim... Bravos națiune! Halal să-ți fie!” Constantin Cotimanis „Suntem nația descrisă de Caragiale, suntem aceeași, suntem incurabili, situațiunea României nu se va putea clarifica. Iar Caragiale rămâne contemporanul nostru.” Cătălina Mustață „CARAGIALE nu e al meu și nici al vostru, ci al urmașilor, urmașilor noștri, acum și în veacul vecilor
“D’ale Carnavalului” by http://www.zilesinopti.ro/articole/5104/dale-carnavalului [Corola-blog/BlogPost/98222_a_99514]
-
ce se îndreaptă, până unde vrea să ajungă? Îi sunt mâncate rădăcinile de coropișnițe necombătute, i-s ronțăite frunzele de omizile și lăcustele a ce se vrea să mai rămână din români, i-s perpeliți mugurii cu spoieli nocive... Nicio nație de pe pământ, care a răzbătut prin confruntările mileniilor, nu și-a autodistrus propria populație, cultură, civilizație și demnitate. Numai așa a fost posibil să fie azi în lume popoare cu istorie mai veche decât antichitatea. Din celelalte popoare vremelnice nu
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Convocare_esuata_la_incenu_aurel_v_zgheran_1373463348.html [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
eu aici. Ce dracului ai de nu pricepi nimic? a întrerupt-o bărbatul care studiase în tăcere mai multe hârtii în timpul dialogului celor două. Să fiu în locul domniei sale, n-aș mai pierde timpul cu tine nici un minut, fi-v-ar nația a dracului să vă fie! a încheiat el, bătând cu pumnul în masă. I-a aruncat Violetei o privire tăioasă, plină de răutate și dispreț, după care și-a adunat hârtiile și le-a introdus într-o mapă elegantă. A
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
anexarea Sighetului și a unei părți a Maramureșului la Ucraina amenițând majoritatea românească în caz de refuz cu arestarea, deportarea sau moartea! Ferește-mă, Doamne, de prieteni că de dușmani mă păzesc eu... zic și românii, cum zic și alte nații prin Europa. Din nefericire, Dumnezeu nu ne-a ferit de prieteni, ba mai mult a râs de noi când a auzit că îi numim eliberatori! Cât privește, cum ne păzim noi de dușmani, să nu mai vorbim că e tristețea
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
niște capete goale pot debita asemenea enormități! În orice caz, politica acestor capete cu creiere bine spălate, puse pe cai mari în România, au scos treptat și sistematic. Istoria Neamului din preocupările școlilor de toate gradele. Pentru că fără istorie o nație nu există, si dacă nu există faci ce vrei cu ea! Ceea ce se și întâmplă cu această țară! Dacă știi ceva istorie, ești conștient de un lucru: niciodată Rusia n-a făcut rabat la politica ei expansionistă, n-a renunțat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
una-i limba-n cântecul de dor! * În ADN zidit ne stă cuvântul, Mulți spun că de la ei e-mprumutat Și de sub tălpi ne-au vrut a lua pământul Dar neamul nostru rămasă neschimbat! * Și-atâți voitau să ne cucerească Dar nația noastră i-a asimilat, Că-i Dacia sau Țara Românească, Ce-a fost străin în sânge n-a rămas! * Și goi ne-au vrut la suflet și la trup Spunând că portul nostru popular Din alte lumi fu luat cu
NEMURITORI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1440788238.html [Corola-blog/BlogPost/340132_a_341461]
-
Severinului, spre răspuns i se face cunoscut că pomenitul profesor cu această lucrare nu numai că nu aduce vre-o vătămare, pentru care se cuvine ai face mulțumire maghistratului, dar însă și folos că le sprijinește niște ziduri strămoșești ale nații românești, foarte de mult preț, care fără aceasta s-ar fi dărâmat cu totul. De aceea, maghistratul fără ai mai (popri) de această lucrare, îi va da slobozenie ai face acel meremet, având numai înț’elegere de a nu să
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
a noastră glie Se naște prin unire-o Românie. Pornesc din Romă pentru a socoti istoria Că fiica unui timp, marcând și gloria, Căci, data devine numele său un tip Făcând o legatură-n arhetip. Urmează în aceiași dată Povestea unei nații astăzi stearpa, Povestea Nașterii printre istorii A României strălucită-n glorii. Alexandru Ioan Cuza leagă, Prin credință a României vatra Și spune cerului și lumii Ca România a devenit un nume. După atâția ani, ce s-au tot scurs, Văd
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/24_ianuarie_in_istorie_petru_jipa_1359015246.html [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
permanente Și dus-au țara în eclipsă... Au conținut golit sau lipsă În ordonanțe, legi, decizii Și dus-au țara în eclipsă Toți huliganii și perfizii În ordonanțe, legi, decizii, Au sugrumat săraca țară, Toți huliganii și perfizii Doresc ca nația să piară. La mulți ani români! Unirea ne așteaptă... Referință Bibliografică: Speranțe deșarte / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SPERANŢE DEŞARTE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1448914898.html [Corola-blog/BlogPost/383213_a_384542]
-
Ție! Noi suntem un popor de oameni buni, Slăvindu-te prin cântec, poezie... În noi, salaș de-și va găsi durerea, Sau vom trăi prin ură și minciună; Nu ne lăsa și Fă precum Ți-e vrerea, Dar apără-ne nația română! Tu ne iubești la fel - bogați, desculți; Ce greu ne-ai învățat să mergem în picioare! Ne-ai dat pământ și roade și totuși... foarte mulți În loc să-Ți mulțumească, azi fug peste hotare. Tu, Doamne, să ai grijă, să
SUNTEM ROMÂNI! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_suntem_romani_georgeta_nedelcu_1327409986.html [Corola-blog/BlogPost/360352_a_361681]