5,372 matches
-
atunci când conchide, poate prea peremptoriu, că de vină pentru înghețarea procesului de reconciliere din anii ’30 ar fi numai partea română, deoarece atunci „[...]viața politică și spirituală românească a fost umbrită de o puternică raliere spre dreapta, de o intoleranță naționalistă și de sentimente xenofobe față de minorități.” Dar oare nu și „viața politică și spirituală” maghiară care, după scurtul episod bolșevic, a suportat consecințele instaurării primului regim fascist din Europa? Să apelăm la un arbitru, William M. Johnston, pe cât de documentat
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
vedere. Relația cu spioana Tania stîrnește interesul Securității, care-l recrutează la rîndul ei, și așa devine Miron un soi de agent dublu. Situație nu prea comodă, căci între KGB și Securitate apar tensiuni, ca urmare a constituirii unei tabere "naționaliste" în cadrul Secretariatului General al Partidului, grupare ce se înfruntă cu facțiunea pro-sovietică. Miron, care se autoconvinge că Partidul are nevoie de el și își cîștigă prin delațiuni încrederea superiorilor, primește o sarcină specială: să se infiltreze în redacția "Gazetei literare
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
un complot extern împotriva României). Majoritatea celor care susțin ideea complotului extern au fost într-o formă sau alta apărători ai fostului regim (Nicolae Ceaușescu, Ion Coman, Filip Teodorescu), agenți ai Securității, membri ai trupelor USLA sau simpatizanți ai "aripii naționaliste", a Securității. Ideea complotului intern (a loviturii de stat din interiorul aparatului) este susținută de Elena Ceaușescu în procesul de la Tîrgoviște (unde este împărtășită și de soțul său) și dezvoltată de o serie de ziariști români și străini: Liviu Vălenaș
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
plină de posturi de televiziune cu dublă sau multiplă coordonare națională (de la "Euronews" la "Arte" și la "Cherry", acesta din urmă un simpatic canal de muzică româno-maghiar), dl Timofte pare a nu-și fi depășit idiosincrasiile, spaimele atavice și ideologia naționalistă cu care era îndoctrinat orice ofițer al armatei lui Ceaușescu. La vârsta domniei sale e, de altfel, prea târziu să-i pretindem să se schimbe. Dar nu e prea devreme să cerem, încă și încă o dată, demisia. O lume în care
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
se complică oarecum pentru că producția simbolică a fost ceva mai slabă, Moldova rămîne, așadar, feuda trio-ului tradițional Hrebenciuc-Cozmâncă-Iacubov. Antonescu a prins mai mult în sud, Slobozia și Călărași, cu ceva extensii și prin mediile parohialo-militare din București și cele naționaliste din Ardeal, mai exact din Tîrgu-Mureș, iar crucile de toate felurile și soboarele de preoți ortodocși s-au răspîndit cam peste tot, ultimile căpătînd o slăbiciune patetică pentru chipurile cioplite, drept pentru care și-au tot scuturat busuiocul pe unde
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
Nordului, prima ediție, este ușor de identificat Gheorghiu-Dej, veritabil erou, care peste două decenii, proiectat în alt personaj, va deveni criminalul care a ordonat execuția lui Lucrețiu Pătrășcanu". Foarte probabil că, "dacă regimul Ceaușescu nu ar fi fost xenofob și naționalist, nu ar fi fost nici Barbu". O trăsătură dominantă a lui Eugen Barbu a fost, evident, slugărnicia. O slugărnicie de tot meschină, de rîndaș ce dorește a obține un pour-boire, la care presupunem că nu s-ar fi pretat emulii
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
de infinite ropote de aplauze. Purtată precum sfintele moaște, obiectul de recuzită din dotarea faimosului autocrat medieval a devenit un titlu de noblețe pentru bieții români cărora în afara bucuriilor abstracte nu le-a mai rămas absolut nimic. Farsa cu iz naționalist, interpretată și orchestrată de binecunoscuții maeștri ai arcușului demagogic, prinde extraordinar, ca orice comicărie de bâlci. Nu știu câți dintre ei chiar ar vrea să fi trăit pe vremea lui Ștefan. Eu, unul, în nici un caz. Nu cred c-aș fi avut
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Fină, exactă, decisivă în materie este, de pildă, analiza formei de antisemitism care își va face apariția în articolele Ťangajateť ale lui Eliade - un antisemitism non-rasist, nici bazat pe asocierea trivială dintre evrei și comunism, mai curînd unul xenofob și naționalist, situat la intersecția dintre Ťmesianismul naționalť moștenit în cultura română din secolul al XIX-lea și angoasele generate de situația României Mari, statul român de după primul război mondial, dintre ai cărui șase vecini trei aveau revendicări teritoriale" (p. 78). Chiar
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
națiunea etnică și găsesc că așa este normal. De aceea, cartea lui Victor Neumann, Neam, Popor sau Națiune? bate, în ce mă privește, la uși deschise. Nu știu în ce măsură mai este necesar astăzi să ne raportăm la citatele antisemite și naționaliste ale unor mari intelectuali din perioada interbelică. Așa se gîndea atunci și exemple similare se pot da din mai toate culturile europene. Mi s-a părut unfair din partea autorului să ilustreze etno-naționalismul doar cu exemplul românilor din Transilvania (cronica mea
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
de spus cum vor putea fi convinși copiii să învețe 3-4 limbi de circulație mai degrabă restrînsă. În fine, această carte se află într-un cerc vicios: este scrisă prea savant pentru cei care ar trebui să o citească (talibanii naționaliști), iar cei capabili să o înțeleagă (intelectualii cu lecturi în zona filozofiei politice) sunt oricum convinși de valabilitatea ideilor ei. Atît! În rest este dreptul domnului Neumann să mă compare cu Vadim Tudor, al domnului Lobonț să-l compare pe
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
și de anvergură nu are mai mulți de doi sau trei (dacă îl socotim și pe ereticul Paul Goma). Viitorul unei literaturi regionaliste Între cele două extreme (poli sau antipozi) - Paul Goma și Ion Druță - unul cosmopolit și prooccidental, celălalt naționalist și (paradoxal) promoscovit, văd desfășurându-se celelalte avataruri ale romanului basarabean. Constantin Stere e sentimental și memorialistic în Smaragda Theodorovna, George Meniuc e nostalgic și poetic în Disc, Vasile Vasilache e comic și satiric în Povestea cu cocoșul roșu, Aureliu
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
lor, adânc înfipte în societatea românească, vor rămâne pe loc. Ei se află pretutindeni: în serviciile secrete (unde ofițerii angajați după 1990 au chipul și asemănarea celor de dinainte: cursurile de la Băneasa au fost și sunt adevărate ședințe de îndoctrinare naționalistă), în armată, unde vechii și incompetenții ofițeri de pe vremea lui Ceaușescu, ajunși astăzi colonei și generali, știu că într-o armată competitivă, de nivel mondial, ei n-ar avea ce căuta - pentru că expertiza lor e legată de știulete, ciorchinele de
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
fost ,străjer"... M.I.: ... ,străjer" sub Carol al II-lea, a urmat perioada dictaturii militare antonesciene, apoi aceea a monarhiei reconstituite și în realitate de tranziție, pe urmă regimul comunist în trei forme succesive, dictatură de ocupație, dictatură națională și dictatură naționalistă personală și de clan. Ați fost rînd pe rînd supus al Regatului Român, cetățean al Republicii Populare Române (cu ,î" din ,i", pe urmă cu ,î" din ,a"), cetățean al Republicii Socialiste România și acum, iată, cetățean al României. B.E.
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
din industria serviciilor. Când un sejur la Adriatica, la Mediterana sau chiar la ocean au ajuns mai ieftine decât cele de la Marea Neagră sau din frumoșii noștri munți, înseamnă că ceva nu e în regulă. N-am nici un fel de pornire naționalistă, n-am nici o frustrare că nu suntem între fruntași. Dar mi se pare o enormă prostie să nu profiți, bănește vorbind, de ceea ce natura ne-a oferit din plin, iar noi batjocorim cu iresponsabilitate. Mie, ca individ, mi-ar merge
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
este, în acest sens, paralelismul făcut de autor între cele două totalitarisme care au marcat istoria secolului XX: comunismul și fascismul. Scrie Vladimir Tismăneanu: "Frămîntările revoluționare asociate cu stînga radicală prosovietică au generat, la rîndul lor, o radicalizare a mișcărilor naționaliste de dreapta. În plus, complexitatea politicilor educaționale ale noului stat român și creșterea numărului de studenți au favorizat recrutarea minorităților etnice, în special a evreilor, de partea stîngii. Comunismul și fascismul au apărut simultan în România, primul ca un descendent
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
recrutarea minorităților etnice, în special a evreilor, de partea stîngii. Comunismul și fascismul au apărut simultan în România, primul ca un descendent înstrăinat al mișcării socialiste de dinainte de 1918, iar cel de-al doilea ca un vlăstar al dreptei etnocentrice naționaliste. În ciuda acuzațiilor reciproce și a frecventelor ciocniri, ambele extreme au fost de la bun început ostile, în mod visceral, aranjamentelor constituționale democratice existente și au detestat din plin democrația pluralistă modernă". (p. 64) În maniera sa elegantă, superioară, Vladimir Tismăneanu pune
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
mai sus Cronicarul și-a amintit o întâmplare povestită cândva de E. Lovinescu în Adevărul, la rubrica sa "Scene din viața literară". Era în ziua înmormântării, cu mari procesiuni, a lui Moța și Marin, legionarii căzuți în Spania pe frontul naționalist. Lovinescu ieșise în oraș, trebuia să consulte un doctor. Avea drum prin Sărindar, strada unde erau grupate sediile gazetelor "iudeo-masonice", printre care și Adevărul. Ajuns acolo îi răsări în față un scriitor, "una din penele cele mai combative ale ziarelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
Mircea Mihăieș De-o vreme încoace, aproape nimeni nu mai vorbește despre Europa Centrală. O dată cu deschiderea porților spre Europa Occidentală, acest concept pare să fi intrat într-o oarecare desuetudine. Cumva spre ușurarea naționaliștilor comuniști români și-a urmașilor acestora. Puțină lume își mai amintește, probabil, de șiroaiele de venin scurse, la sfârșitul anilor '80, din pana unui Achim Mihu și-a altor corifei de aceeași teapă la adresa ideii de "Europă Centrală". în numele luptei
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
probabil, de șiroaiele de venin scurse, la sfârșitul anilor '80, din pana unui Achim Mihu și-a altor corifei de aceeași teapă la adresa ideii de "Europă Centrală". în numele luptei contra unui așa-zis revizionism maghiar, se dădea frâu liber resentimentelor naționaliste și frustrărilor unei clase politice troglodide. Că au existat și există revizioniști maghiari, nu e nici un secret. Dar parcă revizioniști români, sau bulgari, sau cehi, sau ciprioți nu existăî! Orice națiune conține un procent de oameni incapabili să-și trăiască
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
care ne-au vizitat după Revoluție. Dar România nu e numai o țară mică, dar e și una fără pondere în Europa și în lume. A grada știrile în funcție de învecinarea obiectului lor cu noi ar fi o dovadă de orgoliu naționalist. Chiar și pentru cel mai marginal dintre români, ceea ce s-a petrecut luna trecută la Madrid este mai plin de consecințe decît focul care a distrus o locuință de lîngă a lui ori decît accidentul de mașină de pe șoseaua care
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
cultivat cu obstinație și violență de către conducătorii comuniști, nu și-a pierdut deloc din eficiență. Identificarea partid-stat constituie o moștenire adânc înrădăcinată în mintea românului chiar și în clipa de față. Tot parte a moștenirii comuniste e și resurgența partidelor naționaliste și xenofobe, provenite direct din mentalitatea de castă și din obsesia „cetății asediate” — caracteristici distinctive ale ultimei faze a comunismului analfabet și grotesc al lui Ceaușescu. La fel, subdezvoltarea pe cale de cronicizare a societății civile, împinsă în marginalitate și redusă
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
mai bine, dar nu știu cât mai durează pentru că, dacă mergem tot pe principiul iliescian al specialiștilor-tehnocrați numiți după nevoile prioritare, unul ca ăla o să-ți ia În curând locul. Bineînțeles, dacă faci un patrulater politic cu părintele Tatu, cu un general naționalist care conduce fanfara de la Ghencea, iar, la sănătate, În loc de un specialist În alimentație, vine profesorul Proca de la genito urinare. Da, da; ăstai patrulaterul viitorului; pentru legislația următoare, oricât de specialist ai fi În impozite, n-ai nici o șansă față de unul
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
publică în anul 1941 în dialect aroman poezia intiulata “Cadrilater” în Revistă “Armatolii” condusă de Constantin Papanace și Ionel Zeana. El debutase încă de la vârsta de 14 ani în Revistă Liceului din Silistra cu poezia intitulată “Vijelie”. Simpatizant al mișcării naționaliste care cuprinsese țară în epoca respectivă, Zahu Până este arestat prima oara în anul 1941 și condamnat la 8 ani de închisoare pentru “activitate subversiva” și trimis în penitenciarul de la Aiud, închisoare care avea să devină în regimul comunist mormântul
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
artei, independent de circumstanțele istorice și biografice. Aș sublinia aici impactul exilului în textele unora dintre numele cu adevărat mari ale modernismului literar: James Joyce și Samuel Beckett. Joyce si Beckett au părăsit Irlanda în semn de protest împotriva îngustimii naționaliste, religioase și estetice. Joyce s-a mutat la Trieste și Zurich pentru ca apoi să se stabilească definitiv la Paris. Tot aici Joyce definitivează în 1939 monumentul cel mai mare și cel mai greu de citit al modernismului:” Finnegans wake” (Veghea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
topor, lași, datorită cărora au căzut pradă istoriei ulte personalități marcante, printre care și poetul, jurnalistul și patriotul Mihai Eminescu, Poetul Nepereche. Asasinarea lui continuă și astăzi prin trecerea sub tăcere a activității sale de jurnalist politic, a atitudinilor sale naționaliste, a eliminării din opera poetică a unor poezii patriotice și a lipsei de informare asupra luptei și dorințelor sale pentru neamul românesc. „DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, IZBĂVEȘTE ȚARA NOASTRĂ, ROMÂNIA, TOATE ORAȘELE ȘI SATELE, DE FOAMETE, DE CIUMĂ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]