272 matches
-
au declarat următoarele: Domnul IOANIS P. GRAZTANI, împreună cu soția sa Ecaterina, domiciliați în Coritza, având o fiică de măritat cu numele IFIGENIA, o logodesc astăzi cu domnul TOMAS SOTIR ȚOGHIU, domiciliat în satul Drenovo, promițându-i drept dotă 60 de napoleoni care îi vor fi numărați cu o săptămână înainte de celebrarea căsătoriei. În afară de menționata dotă, din care se vor confecționa hainele de nuntă, îi mai dau totodată așternuturi, plăpumi și perine după obiceiul locului nostru. Domnul Tomas Sotir Țoghiu acceptă înțelegerea
Act dotal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15001_a_16326]
-
chiar foarte călduros alaiurile celor doi. Ei nu vedeau cu ochi buni înlocuirea unei franțuzoaice cu o austriacă în al doilea scaun al țării. Dar, în acele momente, părerea poporului nu mai conta. Cel mai mult l-a supărat pe Napoleon absența unora dintre cardinalii desemnați să oficieze ceremonia. Din 27, erau prezenți numai 12. Acesta era, de fapt, răspunsul clericilor la tratamentul aplicat bisericii, de statul francez, precum și bigamia în care căzuse împăratul. Un tânăr frumos a vrut să ucidă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
rotund, zvâcnitor și muribund. Stop. Elfrida Gribb se gândise întotdeauna că problema lui Flann O’Toole era legată de două lucruri: năravul lui de-a fi un flăcău atât de scandalagiu și faptul că al doilea nume al său era Napoleon. Un Napoleon irlandez era ceva atât de grotesc, încât nu putea să sfârșească decât ca O’Toole. O’Toole făcea whisky de cartofi într-o odaie din spate și încerca să seducă orice femeie care intra în Elbaroom. Făcea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și muribund. Stop. Elfrida Gribb se gândise întotdeauna că problema lui Flann O’Toole era legată de două lucruri: năravul lui de-a fi un flăcău atât de scandalagiu și faptul că al doilea nume al său era Napoleon. Un Napoleon irlandez era ceva atât de grotesc, încât nu putea să sfârșească decât ca O’Toole. O’Toole făcea whisky de cartofi într-o odaie din spate și încerca să seducă orice femeie care intra în Elbaroom. Făcea în mod regulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și spațiul zăceau sparte În bucăți, amestecându-se cu scrumul și amintirile unor Întâmplări care s-au desfășurat aievea sau În vis. Noimann-cruciatul se prosternase la picioarele unui alt Noimann, Învingătorul. Statuia vergină Îl reprezenta În chip de Napoleon. Un Napoleon tronând peste munți de sticle golite și pahare. Sub picioarele lui Napoleon zăceau și Noimann, și Lily Fundyfer și inginerul Edward. Bărbia sa se mișca spasmodic În aerul stătut. A cui era Însă treimea de buze, ce-i apărea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ajunge sub forma krali (=rege) În toate limbile slave, dar și În română (crai) și maghiară (kiraly); Th. Roosevelt este un președinte american mare amator de vânătoare și de atunci toți ursuleții de pluș din America se numesc Teddy; Bolivarul, Napoleonul și Ludovicul sunt monezi (unele Încă mai circulă); amiralul englez Vernon a fost poreclit mai Întâi Grog pentru că purta o manta ordinară din gros grain, iar când nu a mai avut destul rom pentru marinarii lui și l-a Îndoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu o barbă neagră, scurtă, și părul lins, tuns perfect. Purta un smoching, era încins cu un brâu în carouri și ținea în mână o sticlă de coniac cu formă rotunjită, pe care o bălăngăne pe lângă picior. Danny mirosi același Napoleon de cincizeci de ani vechime pe care îl cumpăra el o dată pe an ca recompensă pentru că își petrecea Crăciunul cu mama lui. Bărbatul întrebă: — Da? De la LASD? Danny își dădu seama că își descheiase haina, lăsându-și pistolul la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fel de harababură generală. Cine citește Război și pace observă că această idee este preluată de Tolstoi și dusă la forme grandioase, extrăgând de aici o întreagă teorie că, adică, generalii n-ar avea nici un rol în bătălie, inclusiv un Napoleon, al cărui rol poate fi asemuit doar cu o etichetă pe o sticlă: arată denumirea conținutului, dar n-ar avea nici o legătură cu el. În general, determinismul acesta al lui Tolstoi lasă impresia că își are originea în lectura scriitorului
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
scaunele astea le-am apucat de copil, în jurul unei mese dominat de crinii regali. Evadasem de la un film cu Napoleon (ultrapsihologizat după gustul meu, cu un tip strivit penibil sub influența femeii, cel puțin în prima parte. Nici nu-i Napoleon, o să-ți spun îndată de ce zicea bunică-mea asta - dar habar n-am ce așteptam de la un film decât să treacă un ceas și ceva, aproape două, să vină ora scufundării în așternutul răcoros. Bunică-mea apucase filmul cu Charles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dacă nu le-ar fi reîmprospătat memoria cine altul decât adversarul nostru comun, nimeni altul decât același zaraf armean despre care încă se mai vorbește și astăzi la Constantinopol că-și trecea cuiele palatelor sale prin rupii, irmilici, ruble și napoleoni de aur, necinstind distinsele capete încoronate reprezentate pe acei bani. Oh, vă asigur, distinsă doamnă, că acest armean este unul dintre cele mai originale exemplare umane care au pășit sau vor păși vreodată pe ulițele acestui mărunt oraș. Zaraful deține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
discuți cu el deschis, cu totul dezinteresat. Încheierea păcii ar fi o adevărată binefacere din toate punctele de vedere și pentru toate părțile. Prințul îi arătă exact termenii în care trebuiau purtate discuțiile și negocierile acum, neîntârziat, cât nu apuca Napoleon să pornească spre Rusia. Îl privi drept în ochi, sperând că celălalt va înțelege ce are de făcut. Insistă. Amintește-ți, prietene, de recentul dezastru din octombrie, de la Slobozia! Kutuzov a rupt pur și simplu liniile marelui vizir, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-și gura în părul ei și urmărind apoi efectul în adâncul ochilor negri, în sclipirea ascunsă sub fluturarea pleoapelor sidefate. ― Nicicând nu mi s-a mai întâmplat așa ceva, mon général. Dar nici măcar nu mă mir, pentru că ești cel mai fermecător Napoleon dintre toți Napoleonii lumii. Nu își dădea seama dacă ea râdea sau nu. Preț de o clipă, îi zări doar șiragul imaculat al dinților și buzele moi, roșii, bine conturate. Și o undă de desfătare îl străbătu ca un fulger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
părul ei și urmărind apoi efectul în adâncul ochilor negri, în sclipirea ascunsă sub fluturarea pleoapelor sidefate. ― Nicicând nu mi s-a mai întâmplat așa ceva, mon général. Dar nici măcar nu mă mir, pentru că ești cel mai fermecător Napoleon dintre toți Napoleonii lumii. Nu își dădea seama dacă ea râdea sau nu. Preț de o clipă, îi zări doar șiragul imaculat al dinților și buzele moi, roșii, bine conturate. Și o undă de desfătare îl străbătu ca un fulger blând din creștet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
înalt al tunicii de gală brodat cu frunzulițe de aur: „Oh, dragă conte! Îmi pare sincer rău, dar cred că informatorii dumneavoastră v-au băgat într-un mare rahat”. În noile condiții, Ledoulx se temea și pentru poziția lui. Un Napoleon furios, exasperat, putea să nu mai țină cont de nimic. Se și vedea înlocuit cu cine știe ce alt favorit de moment. Trebuia să cântărească bine fiecare cuvânt al raportului. Toate acele ghirlande și covoare atârnate la ferestre, toate făcliile și tombacurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
toate părțile. Turcii care îi doreau moartea ca să-i ia averea, instigați mereu de agenții francezi împotriva lui, o Europă încă nesigură, îngenuncheată de distrugătorul de lume, blestematul Napoleon, și o Rusie la fel de nesigură, amenințată cu ruina totală de către același Napoleon. De fapt, unul și același dușman oriîncotro ar fi pornit. Napoleon îl ura încă de când dejucase, cândva, planul lui de a trimite un corp de armată în Polonia, prin principate. Împăratul contase atunci pe un ajutor din partea turcilor, însă Manuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Încă înainte de-a intra în spital, îmi scrie d. secretar al agenției, se observară semne de alienațiune a minții, care însă, crescând din ce în ce, au ajuns la un grad foarte mare. Întreținerea sa în spital costă opt napoleoni pe lună, sumă de care eu nu dispun. D-nul Krețulescu se-nțelege că nu poate lua asupră-și o asemenea sarcină, deși pîn-acum au avut// toate îngrijirile putincioase pentru însul. Vă rog a-mi răspunde grabnic ce puteți face
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
păcătuit decât prin o extremă iubire de adevăr, și de aceea-l spun și acuma. N-am putut pleca la moment din Berlin pentru că Rosetti a făcut cu putință ca să rămân. El mi-a ridicat leafa la Agenție la 16 napoleoni pe lună și, fiindcă era singur aici, neavând pe nimeni în cancelarie, am crezut de dătoria mea să rămân c-un om la a cărui opinie bună am ținut și țin. El în urmă a fost numit membru la Curtea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Închidă un ochi În noaptea aceea, și nici Kitty nu dormi, din dorința de a-i alina suferința. Desert Rose plânse, Își aminti de toată povestea cu Charlie, se Înflăcără și se supără din nou, se plimbă agitată, ca un Napoleon care pune la punct detaliile bătăliei de la Waterloo, Își jură să-l Învețe minte, apoi se Înmuie din nou și plânse ca un copil. Și tot așa, toată noaptea. Fața i se umflase, iar până dimineață nasul Îi părea turtit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
adevărat, sincer să vă spun, nici munca nu mi-a plăcut afară, pentru mine a fost un coșmar, dar nici de furat nu m-am apucat să fur. Nu știu dacă înțelegeți, și la școală, preferam să-i duc un Napoleon lu șeful de atelier, îmi punea zece și nu mai treceam două săptămâni. Cam așa, eu am fost un tip mai leneș. Nu mi-a plăcut munca. Să mă trezesc dimineața la șase, era coșmar. Pentru unii e necesitate, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pe sfoară! Dar Bogdan-Pitești - care cu banii nemților cumpărase tablouri plătite galantonește lui Luchian, Pătrașcu, Ressu, Iser sau îi cheltuise în ospățuri princiare, sau trimisese lui Alexandru Macedonski, poet famelic împovărat cu o casă de copii, curcani fripți plini cu napoleoni de aur! - V-am mîncat banii, e adevărat, dar nu v-am tras pe sfoară! Căci cum v-ați închipuit dumneavoastră că un trădător de țară ca mine s-ar fi putut să nu fie dublat de un escroc?” (Beldie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
La masă saliva îngrozitor, iar modul în care înșfăca mâncarea era de-a dreptul dezgustător. Avea fața ca de maimuță, iar cât despre maniere... Mai degrabă găseai un pește într-un copac decât să-i afli lui vreo asemănare cu Napoleon în înfățișare sau comportament. Dacă lumea ar fi rămas neschimbată din timpurile lui Napoleon încoace, atunci descendentul lui de azi s-ar numi Contele Gaston de Bonaparte. Tomoe încerca să și-l imagineze la Palatul Versailles, cu candelabrele lui sclipitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
casă, ridică capacele la câteva cutii-bibelouri, privi pe fereastră, apoi, negăsind nimic de spus, zise bună ziua și plecă. În ușă se întoarse însă brusc: - Dă-mi douăzeci de lei, zise Georgetei, ca să te vadă Dumnezeu. G. Călinescu Georgeta luă un napoleon dintr-o cutie și i-l aruncă. Stănică îl prinse din zbor. - Am sufletul ușurat, încheie el, ieșind pe ușă. Azi amfăcut o faptă bună! În acea seară, Georgeta pretinse ca Felix să rămână la ea. Rămase, dar satisfacția bărbătească
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și să știe. În politică, joacă mare rol norocul. Dacă aș ști că va fi război peste douăzeci de ani, aș îmbrățișa cariera armelor, fiindcă aș avea prilejul să mă ilustrez pe câmpul de luptă. Dar cine știe asta? Câți Napoleoni nu putrezesc în provincie, din lipsă de prilej, și câți oameni necunoscuți nu s-ar dovedi abili, ca Richelieu, dacă întîmplarea i-ar pune în fruntea unei țări? De dușmănia sorții mi-e frică. Mi-e frică să rămân egal
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
moș Costache, privi pe sub cearșaf, apoi ridică cu putere salteaua, răsturnând cadavrul spre perete. - Iacă săculețul, strigă ea triumfător și dădu drumul saltelei.Moș Costache se clătină puțin, apoi își reluă poziția nemișcată. În săculeț erau monede de argint, câțiva napoleoni și chiar câteva hârtii mototolite, vreo câteva mii de lei în total. - El avea bani mai mulți, zise cu necaz Aglae. După cercetări infructuoase, încredințîndu-se că în casă nu se mai afla nici un ban, Aglae suspendă percheziția. - Dacă o fi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
își uită de el însuși în idealuri. Hunii au tulburat istoria mai mult decât indienii, deși toți hunii laolaltă nu fac cât o clipire din ochi a lui Buddha. Iarăși, nu pot să trec cu vederea că Attila este un Napoleon față de prinții Indiei, frumoși și visători. Însuși Christos a fost un mare om politic față de Buddha, cu toate abilitățile oratorice ale acestuia. Dacă până astăzi propaganda electorală a creștinismului s-a menținut în toi... Cine se apucă de lectura Evangheliilor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]