378 matches
-
bogată și care se bucura de o bună poziție socială, Saul având și privilegiul de a fi cetățean roman. Adevărat este și faptul că, în adolescență, tânărul Saul a studiat la Ierusalim cu apreciatul om de cultură Gamaliel. Celelalte evenimente narate sunt de domeniul ficțiunii: în roman, fariseul, tatăl lui Saul, este cu 15 ani mai tânăr decât soția lui, Rahila, pe care o neglijează foarte mult. Ei au doi copii: pe Rut și pe Saul. După venirea pe lume a
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
Resortul care a motivat scrierea stă în amintiri, episoade de viață cu încărcătură psihologică, acelea ce n-au reușit să se stabilizeze în ceea ce numim “memoria pasivă”. Nararea evenimentelor e fie a martorului ocular, care trăiește cu toată ființă cele narate, fie a personajului principal al povestirii, cel asupra căruia se răsfrâng consecințele acțiunii. E de presupus că și în textele în care autoarea nu poate fi dedusă ca personaj e reflectată viața personală a autoarei, aceasta fiind martor sau disimulându
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
pe mai multe planuri narative. Liantul descrierilor a sudat suita de flash-uri, reprezentând momente de viață trăite în situații extreme, de aventură cu risc maxim, printre care, autorul a intercalat flashback-uri din viața eroilor implicați în acțiune. Evenimentele narate au un caracter picaresc, fiind vorba de un batalion disciplinar format din pușcăriași care au acceptat să fie trimiși pe front să se curețe de păcate în purgatoriul luptelor și să fie iertați de restul anilor de pedeapsă, dacă mai
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
romanului e dată de nucleul ce se dezvoltă în jurul tinereții lui Adrian, cuprinzând calvarul său și al familiei sale în luptă cu un destin potrivnic. Așa cum se întâmplă în toate scrierile lui Ion Catrina, cititorul este atras de succesiunea tablourilor narate, de vocabularul adecvat al personajelor, de bogăția și amploarea descrierilor și e captivat de ritmul alert al povestirii. Cartea se citește în scurt timp și în totalitate. Acțiunea romanului e deosebit de atractivă și de actuală. Cititorul va decanta prin propria
O CARTE DE REFERINŢĂ DE ION CATRINA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344921_a_346250]
-
În aceste contexte, cele mai reușite pasaje literare se dovedesc, după Dumitru Micu, descrierile de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic al fiecăreia dintre epocile „reactualizate". În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, Vasile Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul narato - logic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul" ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
câte sunt pe lume, eram orbi și surzi la toate cele rugând-i pe-ai noștri (pentru a câta oară!?) să le repete, mulți vrăjiți din cale-afară adormeam somn dulce și adânc, direct proporțional cu calitatea povestitorului și a situațiilor narate. ...Era în orele după amiezii - la două sau trei trecute, lumea începea să se adune de la treburi și să se lenevească, picoteala părea a se instala după activitatea de peste zi. Mama, într-o pauză cerută de nevoile odraslei, îmi așternuse
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
străini. Deși descrie cu lux de amănunte comportamentele răutăcioase ale Nevicăi, „muștruluielile” făcute menajerei, precum și reacțiile sufletești ale Dorinei la aceste ticăloșii, autoarea nu se oprește la detaliile privind aspectele fizice ale personajelor, considerându-le, probabil, nesemnificative pentru mesajele întâmplărilor narate și nici pentru antiteza caracterelor celor două personaje feminine, „patroana” Navica și menajera Dorina. În acest fel, limpezimea scriiturii clarifică și evidențiază mesajele romanului, dând valoare și farmec scriiturii. Apreciez romanul scriitoarei Tudosia Lazăr o carte reușită, o lecție de
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
verigă esențială în evoluția și definirea constituției, adică a unei stări politice raționale; ea reprezintă într-adevăr modalitatea empirică de a pune în evidență generalul, întrucît oferă reprezentării un element durabil. Deoarece indienii nu dispun de o istorie scrisă sau narată, din aceeași cauză ei nu au nici o istorie care să constituie fapte (res gestae), cu alte cuvinte nu au ajuns la realizarea unei trepte cu adevărat politice. În scrierile indiene se vorbește de epoci și de cifre care au adesea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doilea, într-un raport să-i spunem de opoziție cu primul, provenind și din eng. story). De cum am rezolvat-o, după experimente uneori năucitoare, dă seama tabelul de mai jos: Aristotel logos mythos Forster. 1927 istorie intrigă Weinrich. 1964 univers narat univers comentat Șklovski. 1965 fabulă subiect Todorov. 1966 istorie discurs Ricardou. 1967 ficțiune narație Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
univers comentat Șklovski. 1965 fabulă subiect Todorov. 1966 istorie discurs Ricardou. 1967 ficțiune narație Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982 narat narare Rimmon-Kenan. 1983 istorie text narație Bal. 1985 fabulă povestire text Prince. 1987 narat narațiune narare narație Contribuțiile mai recente, neincluse în Dicționar, le-aș pune în ecuațiile următoare: Cohan/Shires. 1988 istorie narație Toolan. 1988 istorie text narație O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Benveniste. 1971 istorie discurs Genette. 1972 istorie povestire narație Bal. 1977 istorie povestire text narativ Chatman. 1978 istorie discurs Genette. 1980 istorie narațiune narare Prince. 1982 narat narare Rimmon-Kenan. 1983 istorie text narație Bal. 1985 fabulă povestire text Prince. 1987 narat narațiune narare narație Contribuțiile mai recente, neincluse în Dicționar, le-aș pune în ecuațiile următoare: Cohan/Shires. 1988 istorie narație Toolan. 1988 istorie text narație O'Neill. 1994 istorie text narație textualitate Îmi aduc aminte de "briciul lui Ockham" (conform
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cîștigat de demonul competiției, propun și eu un model care, firește, nu poate avea mai puțin de patru termeni, numărul maxim! Deci: Pârvu. 2003 pre(-)text text textualizare paratextualitate unde: 1) pre(-)textul este o abstracție, o serie de evenimente narate reconstruite din text; 2) textul este un produs finit compus din cuvinte fixate pe pagină, delimitîndu-se ca program de pre(-)text; 3) textualizarea este punerea în cuvînt tipărit, reconstrucția-în-text a pre(-)textului; 4) paratextualitatea, sau "narațiunea-ca-text" în sensul lui Barthes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SINCRONICĂ. analiză internă [internal analysis]. Prezentarea făcută de un narator, în cuvintele sale, pentru gîndurile și impresiile unui personaj; o REPRODUCERE NARATIVĂ de gînduri și impresii în cuvinte care pot fi recunoscute ca venind din partea naratorului (în opoziție cu MONOLOGUL NARAT); o PSIHONARARE. ¶Bowling 1950; Chatman 1978; Cohn 1978. Vezi și ANALIZĂ. analiză sincronică [synchronic analysis]. Studiul unui sistem (lingvistic), așa cum apare el în unul și același moment (fără a aduce în joc factori sau elemente care aparțin altor momente). ¶Saussure
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acțiunilor în acțiuni mai mari, sau înfășurarea lor în acțiuni mai mici; codul care guvernează construcția INTRIGII. Un pasaj poate avea semnificație în termenii codului proairetic dacă introduce o situație inițială ori elemente integrale ale ei, de modificat în universul NARATULUI, sau dacă prezintă activități (care se pot combina în activități mai mari) ce modifică situația inițială (modificată), sau dacă descrie activități ce cauzează ori decurg din activitățile modificatoare, sau sînt pertinente pentru ele, sau dacă descrie o situație modificată ori
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a dovedi că timpurile trecute dintr-o ficțiune narativă desemnează aceste situații și elemente ca fiind fictive și ca "avînd loc" în prezentul "atemporal" și fictiv al personajelor; ele nu semnifică timpul real și nici nu etichetează situațiile și evenimentele narate ca aparținînd unui timp anterior. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Hamburger 1973; Palmer 1981. Vezi și DEIXIS, PRETERIT EPIC, AMBREIOR, TIMP. deixis [deixis]. Fenomenul general de apariție a DEICTICII; setul de referințe la situația (interlocutori, timp, loc) unui enunț. ¶Benveniste 1971 [2000a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la nivelul narațiunii primare (cînd o narațiune metadiegetică funcționează ca și cum ar fi una diegetică), se obține o NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ sau una METADIEGETICĂ RESTRÎNSĂ. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. diegeză [diegesis]. 1. Universul (ficțional) în care se desfășoară situațiile și evenimentele narate (diégèse). 2. RELATARE, spre deosebire de REPREZENTARE (diégésis). ¶Aristotle 1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato 1968 [1986].Vezi și DIEGETIC, MIMESIS. discurs [discourse/discours]. 1. Planul EXPRESIEI într-o NARAȚIUNE, în opoziție cu planul CONȚINUTULUI sau ISTORIA; "cum"-ul unei narațiuni în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1968 [1965]; Genette 1980, 1983; Plato 1968 [1986].Vezi și DIEGETIC, MIMESIS. discurs [discourse/discours]. 1. Planul EXPRESIEI într-o NARAȚIUNE, în opoziție cu planul CONȚINUTULUI sau ISTORIA; "cum"-ul unei narațiuni în opoziție cu "ce"-ul ei; NARAREA opusă NARATULUI; NARAȚIA opusă FICȚIUNII (în accepția lui Ricardou). Discursul are o SUBSTANȚĂ (un mediu de MANIFESTARE: limbajul oral sau scris, imaginile imobile sau mobile, gesturile etc.) și o FORMĂ (el constă dintr-un set conexat de ASERȚIUNI NARATIVE care prezintă istoria
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ți-am spus asta de mii de ori" cu "El a plecat", sau "El i-a spus asta de mii de ori". Distincția operată de Benveniste între istorie și discurs este similară distincției lui Weinrich între UNIVERSUL COMENTAT și UNIVERSUL NARAT și aduce aminte de distincția lui Hamburger între POVESTIREA FICȚIONALĂ și POVESTIREA FACTUALĂ. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Genette 1976 [1978], 1980, 1983. Vezi și TIMP. discurs atributiv [attributive discourse]. Discursul care însoțește discursul (direct) al unui personaj și individualizează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și DISCURS TRANSPUS. discurs-indirect incident [tagged indirect discourse]. Un DISCURS INDIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-indirect liber [free indirect discourse/erlebte rede]. Un TIP DE DISCURS care reprezintă enunțurile sau gîndurile unui personaj. Discursul-indirect liber (MONOLOG NARAT, VORBIRE ȘI GÎNDIRE REPREZENTATE, STIL-INDIRECT LIBER, NARAȚIE SUBSTITUTIVĂ) posedă însușirile gramaticale de DISCURS INDIRECT "normal", dar nu implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ ("el a spus că", "ea gîndi că") care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate. În plus, el manifestă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la un punct oarecare "Ei, așa rămîne! Te întîlnesc la gară", discursul narativizat ar putea să-l redea astfel. "A făcut aranjamente să fie întîmpinat la gară". ¶Împreună cu DISCURSUL REPRODUS (DISCURSUL DIRECT) și DISCURSUL TRANSPUS (DISCURSUL INDIRECT), discursul narativizat (sau narat, sau nenarat) este, în concepția lui Genette, unul din cele trei feluri de bază de a reprezenta enunțurile personajelor și gîndurile lor verbale. ¶Genette 1980, 1983. discurs nemediat [immediate discourse]. DISCURS-DIRECT LIBER. Cu discursul nemediat (în opoziție cu DISCURSUL REPRODUS
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DISTANȚĂ. disponibilitate narativă [tellability]. Vezi NARABILITATE. distanță [distance]. 1. Împreună cu PERSPECTIVA, unul din cei doi factori majori care reglează informația narativă (Genette). Cu cît este mai eclipsată medierea naratorială și cu cît sînt mai numeroase detaliile despre situațiile și evenimentele narate, cu atît mai mică este distanța care, pare-se, se obține între ele și NARAȚIA lor. Se consideră că MIMESIS sau REPREZENTAREA, de exemplu, instituie o distanță mai mică decît DIEGEZA sau RELATAREA. 2. Spațiul (metaforic) dintre NARATOR, PERSONAJE, situațiile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai mică este distanța care, pare-se, se obține între ele și NARAȚIA lor. Se consideră că MIMESIS sau REPREZENTAREA, de exemplu, instituie o distanță mai mică decît DIEGEZA sau RELATAREA. 2. Spațiul (metaforic) dintre NARATOR, PERSONAJE, situațiile și evenimentele narate și NARATAR. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum două ore, sau doi ani); intelectuală (naratorul din Zgomotul și furia e mult mai inteligent decît Benjy), morală (Justine e, desigur, mai virtuoasă decît personajele din povestirea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
vorbirii (sau gîndirii) și a comportamentului. Distincția operată de James și Lubbock între dramă și PANORAMĂ e similară distincției între scenă și REZUMAT, sau REPREZENTARE și RELATARE. H. James 1972; Lubbock 1965. Vezi și TABLOU. dublare [duplication]. Repetarea, la nivelul NARATULUI, a uneia sau a mai multor (secvențe de) evenimente: "Ion a încercat să urce pe munte, și nu a reușit. A încercat și a doua oară, și a reușit". ¶Suleiman 1980. Vezi și TRIPLARE. durată [duration]. Setul de fenomene care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acela al antagonistului, în a doua) și constituind astfel un set diferit de FUNCȚII. ¶Bremond 1973 [1981], 1980. efect de realitate [reality effect/effet de réel]. Un detaliu aparent nefuncțional raportat, pur și simplu, "pentru că se află acolo (în universul NARATULUI)", un amănunt nemenționat pentru alt motiv decît pentru faptul că face parte din realitatea reprezentată. Efectele de realitate (effets de réel) sînt conotatori exemplari ai realului (ele spun "acesta este real"), iar o multitudine a lor caracterizează narațiunea realistă. ¶Barthes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]