221 matches
-
religioase, consecințe nedorite și că trebuie adaptate uneori împrejurărilor și reinventate. S-a considerat, în aceste condiții, că cercetarea picturii narative are nevoie de un număr de metode conectate parțial, care să funcționeze preponderent descriptiv, fără clasificări, tipologizări sau conceptualizări naratologice, fără exces de concepte teoretice și cu limitări inerente în planul explicației și predicției. S-a pornit de la ideea că atunci când descriem aspecte complexe, problematice și necategorizabile ale lumii picturale, încercarea de a le oferi coerență le poate face mai
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Volumul înfățișează minuțios conceptul de postmodernism cu toate trăsăturile sale, cu antecedente, „istoric”, utilizări și consecințe și, în primul rând, cu sensurile multiple, incerte, contradictorii, în permanentă mișcare. Sunt prezentate dezbaterile teoretice asupra subiectului, reverberațiile lor, sunt analizate toate nivelurile (naratologic, poetic, tematic, ontologic, filosofic, al circulației și receptării, al militantismului estetic și atitudinal, al mentalităților etc.), pertinente pentru cuprinderea globală și totodată aprofundată a chestiunii. Toate dezbaterile, constructele ideatice și realitățile culturale analizate sunt comentate cu distanțarea necesară și chiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
a faptelor de creație din alt unghi, în spirit științific, o perspectivă nouă de studiere a operei eminesciene și a literaturii în general. Metodologia lui C., întemeiată pe psihologia și mai ales pe lingvistica modernă, pe gestaltism, pe rezultatele activității naratologice ale Cercului de la Praga, a înscris, cu toate disfuncționalitățile, un moment decisiv în eforturile de scientizare a studiului literaturii. Stilistica lui anticipează și ea perspective noi metode de abordare a textului literar. De folclor, C. a început să se ocupe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
cultură și timp, utilă în structurarea experienței și în comunicarea sensului, care poate oferi un potențial sporit de analiză și care poate nuanța și consolida studiul picturii. Abordarea picturii ca pictură narativă este un demers care plasează câmpul de cercetare naratologic, așa cum spune Gerald Prince , la limita dintre narațiune și non-narațiune sau dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă. Unii teoreticieni consideră că orice este, alții susțin că orice poate fi, iar alții cred că, într-un anume
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre narativitate la modul foarte general, pentru că cercetători din diverse discipline sunt interesați de narațiune din alte motive decât narativitatea și pentru că majoritatea întrebărilor și abordărilor care se află în centrul dezbaterilor naratologice sunt încă mult prea teoretice pentru cei interesați de narațiune ca instrument de marketing, ca instrument pentru interviuri narative sau ca metodă de colectare a datelor. Mai este încă destul de lucru până la integrarea cercetării narative, până la o coordonare minimală a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de grupe și subgrupe, fără a rămâne însă la nivelul simplei sistematizări. El valorifică, într-o asociere interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile consacrate sau propriu-zise și naratologiile recente și etichetate provizoriu care sunt considerate în mare măsură numai aplicații ale naratologiei sau demersuri de critică naratologică . Tentativele de edificare a naratologiilor prin care se depășesc limitele restrictive ale naratologiei clasice nu sunt puține. Narațiunea este studiată în relația ei cu istoria, politica și etica în expuneri ca Genre, Repetition, Temporal Order: Some Aspects of Biblical Narrative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Cognitive Narratology de Manfred Jahn, nici media digitală. Toate aceste preocupări, aceste eforturi de descoperire a narațiunii acolo unde este mai mult sau mai puțin transparentă constituie, așa cum spune Asgar Nünning, mai degrabă suite de aplicații de modele și categorii naratologice la anume manifestări, genuri sau perioade, decât naratologii în sensul consacrat al cuvântului. Ele studiază complexitatea diferitelor media și posibilitățile expresive ale acestora și implică o regândire semnificativă a naratologiei, a câmpului ei terminologic și a formelor ei de elaborare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest sens construiesc deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că nu există desemnări exacte pentru că sensul apare prin deplasări semantice, și limbajul este metaforic, ca în cazul conceptelor naratologice care ascund unele metafore ca aceea a naratorului. Ryan consideră, citându-l pe Richard Rorty, că odată ce o metaforă trece în limbajul comun devine, pentru vorbitorii lui, o desemnare literală din care pot fi dezvoltate alte metafore pentru că: . Acest proces
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
poate constitui un suport solid și pentru înțelegerea unui roman, și a unui spectacol de televiziune, și a unor benzi desenate, și a jocurilor video, filmelor, operei sau oricăror alte forme de narațiune. Studiul mai subliniază faptul că deși conceptele naratologice pe care le explorează pot fi aplicate în oricare media, trebuie considerat și faptul că fiecare mediu creează parametri narativi specifici de constrângere sau de acceptare în relație cu anumite opțiuni teoretice. În accepția lui Mittell, filmul și televiziunea au
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
accentul pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea lui, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
negru sau Moromeții - și profunzimile interiorității - modelul ionic: romanele ciclului Hallipa, Adela, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Ioana, Jocurile Daniei, Maitreyi, Vestibul. În schimb, în volumul consacrat corinticului criticul debarcă pe tăcute unghiul inițial de vedere (cel naratologic). Încearcă, ce este drept, să argumenteze că ar fi vorba de un tip aparte de romane, în care perspectiva e exterior-ironică, opusă celei exterior-serioase a doricului și, respectiv, interior-serioase a ionicului. Se observă însă foarte ușor că distincția între doric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
de un tip aparte de romane, în care perspectiva e exterior-ironică, opusă celei exterior-serioase a doricului și, respectiv, interior-serioase a ionicului. Se observă însă foarte ușor că distincția între doric și ionic, care opunea pe exterior lui interior - din unghi naratologic - este de fapt traversată de o alta, căci serios și ironic nu mai trimit la instanța naratoare, ci la aceea creatoare, reflexivă și critică. În cel de-al treilea volum planul de referință al sensului se mută, abordând pe narator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
textelor de aici e de semnalat prezența, în fiecare dintre ele, a unei „poante” de umor de bună calitate. Primul roman al lui C., Firesc (1985; Premiul Uniunii Tineretului Comunist), e compus din două părți cu statut diferit (sub raport naratologic): un jurnal (jurnal de o zi, de fapt confesiunea retrospectivă a unui personaj, tânăra ingineră petrolistă Iunia Poenaru) și un text cu narator impersonal, scris la persoana a treia, în care Iunia Poenaru e doar unul dintre personaje. Romanul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
în vedere că aceste arte, literatura și pictura sau sculptura, diferă profund la nivelul expresiei, devine esențială găsirea unei metode de analiză care să explice felul în care interferează limbajul verbal și cel plastic. Cristina Sărăcuț analizează deci, cu mijloacele naratologice relația dintre pictură și literatură și se oprește în special asupra modalităților, diferite, prin care se reprezintă timpul în romanele analizate. Ea adaptează la analiza ekphrasis concepte din naratologie, cum ar fi descriptor și descriptar, unde se transformă elemente ale
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
trădează o frenetică vizualitate și un simț plastic excepțional 10. Marius Miheț în teza de doctorat Proza lui Constantin Țoiu între mica și marea istorie (capitolul Istoria simbolurilor) comentează prezența tabloului în universul narativ din două perspective. Prima este cea naratologică: "Contemplarea tabloului se aseamănă cu cea a scriitorului față de lumea creată pe hârtie. Naratorul (care coincide aici cu autorul) renunță la statutul omniscient și prin acest episod, intervenind în text, prin personaje, pentru a stimula aproprierile cititorului de intenționalitatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
actanțial al unei piese de teatru care nu se va deosebi în niciun fel de o nuvelă sau de un roman. Însă un astfel de rezumat narativ va rămâne fidel textului sau reprezentației? (Kibedi Varga 1988: 84) Renunțând la versiunea naratologică, deoarece este mult prea generală și se sprijină doar pe textul propriu-zis, consider că textul de teatru trebuie să se preteze unei descrieri conversaționale, concentrată pe schimbul de replici care constituie materialitatea verbală a reprezentării. Întocmai lui G. Genette, consider
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
iar cel mai amplu capitol este Obsesia eticului sau Cruciada pentru adevăr (Augustin Buzura). Dintre „novatorii structurilor epice” din această perioadă, criticul se oprește la trei figuri emblematice: Sorin Titel, D.R. Popescu și Paul Georgescu. Cel mai deschis inovației, experimentului naratologic este considerat Sorin Titel, care a înțeles printre primii că adâncirea viziunii realiste nu se poate face fără revoluționarea scriiturii. Bine scris și documentat, studiul îl situează pe P. în rândul comentatorilor avizați ai romanului românesc postbelic. SCRIERI: Augustin Buzura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
să rămână precum „apa care curge între două maluri... un fel de a admite veșnicia...” Autoarea acestei delicate povești de iubire, țesute într-un peisaj campestru, se dovedește un fin cunoscător al sufletului uman care dirijează în așa fel orchestrația naratologicului, pentru a fi copleșLți și învăluiți de farmecul iubirii, deopotrivă, a naturii. Nu de puține ori, cititorul intuiește că se dorește să se implanteze moralul, prin înzestrarea protagoniștilor cu acea luciditate care înnobilează. Nu de puține ori avem impresia că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
întreabă dacă „timpul artei” ar trebui să corespundă cu „timpul realității”. și-avem confirmarea, prin Miguel de rnamuno (1864-1936) care mărturisește că „datoria de a fi sinceri ne poruncește să veghem și să păzim adâncurile sufletelor noastre...”, pentru că în grădina naratologicului, „cuvintele sunt forțe, au magnetismul și vraja lor” (Ion D. Sîrbu). „Pagina albă” a viitorului va putea fi completată cu mai multă acuratețe doar atunci când, stăpânind trecutul, ai forța să bătătorești prezentul, întrezărind, întrucâtva, necunoscutul. Pentru Stelian Țurlea, trecutul istoric
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
automobil curmă viața Irinei care, involuntar, va frânge evoluția în plan artistic (cooptarea în trupa de dans a renumitului Michael Flatley) al fiicei sale, Anca, dar care va dezlega misterul vieții mamei sale adoptive, Vitoria, în postumitate. Interesantă este abordarea naratologicului, simbioză de prezenttrecut-prezent. O metodă compozițională care amintește de goseph Conrad (1857-1924) sau de tilliam Faulkner (1897-1962), prin transpunerea unui adevărat anacronism. Nu vom afla niciodată dacă aripile de dansator ale Ancăi vor fi fost frânte sau dimpotrivă, însă investigațiile
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu acestea, scriitorul subtilizează, prin concretețea detaliilor, crizele lumii moderne, ale acestui contondent mileniu. în mod cert, putem afirma că nici iubirea și nici emoția erotică (propriu-zisă) nu domină în acest roman. însă ceea ce fascinează sunt frazele muzicale care inundă naratologicului, dăruindu-i amprentări de jazz sau "blues for yesterday": „Vocea și trompeta lui Louis tapetau încăperea cu sunete din ce în ce mai moi, mai insinuante, mai lascive”. Privirile sunt „etilice”. CĂVătoria e „placidă”. Dispariția e „tabacică”. Râsul este „cometic”. Compătimirea e „fariseică”. Protagonistul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]