307 matches
-
Axa I. Consecințele asupra ontogenezei personalității infantile sunt deosebit de grave atunci când se întâlnesc prin căsătorie două tulburări de personalitate cum ar fi TP borderline respectiv TP narcisic și TP antisocial. În prima situație, chiar dacă la început trăsăturile borderline și cele narcisice se tolerează reciproc - putând trece chiar prin scurte perioade de armonizare pe terenul atributelor din spectrul dependenței - ulterior recurențele depresive și potențialul suicidar vor ajunge să confirme accentuarea instabilității structurale. În a doua variantă stilul activ-exploatativ și non-empatic al antisocialului
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cultivă rigiditatea atitudinală și perturbă iremediabil momentele de intimitate. Terapeutul poate fi pus și în situația de a oferi protecția pacientului cu TP borderline, inițial în cadrul abordării unui cuplu din care mai face parte o personalitate cu trăsături de tip narcisic sau antisocial. În abordarea familiilor cu TP narcisic trebuie avute în vedere expectațiile acestora de a beneficia de un tratament preferențial. Este de la început necesară combaterea defenselor narcisice care perturbă raportul psihoterapeutic. LANSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intimitate. Terapeutul poate fi pus și în situația de a oferi protecția pacientului cu TP borderline, inițial în cadrul abordării unui cuplu din care mai face parte o personalitate cu trăsături de tip narcisic sau antisocial. În abordarea familiilor cu TP narcisic trebuie avute în vedere expectațiile acestora de a beneficia de un tratament preferențial. Este de la început necesară combaterea defenselor narcisice care perturbă raportul psihoterapeutic. LANSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă recomandă terapeutului o atitudine bine definită, elaborat autoritară și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cuplu din care mai face parte o personalitate cu trăsături de tip narcisic sau antisocial. În abordarea familiilor cu TP narcisic trebuie avute în vedere expectațiile acestora de a beneficia de un tratament preferențial. Este de la început necesară combaterea defenselor narcisice care perturbă raportul psihoterapeutic. LANSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă recomandă terapeutului o atitudine bine definită, elaborat autoritară și empatică în aceeași măsură, care să stimuleze respectul pacienților și să le faciliteze comunicarea. Sunt importante de asemenea abordarea rațională
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihotropă mai ales la TP schizotipal, TP borderline și TP dependent. HIGLEND (1993Ă pledează pentru obligativitatea programelor terapeutic-reabilitative ambulatorii și confirmă utilitatea aplicării lor pe termen lung la pacienții cu tulburări de personalitate - chiar pe 2-4 ani de zile. TP narcisic, TP histrionic și TP obsesiv-compulsiv pot fi beneficiarele unui anume tip de asistență. Cel mai dificil de abordat, la orice nivel, rămân personalitățile psihopatice. Cele 4 componente ale strategiilor terapeutice în cazul tulburărilor de personalitate descrise - începând de la cel intraspitalicesc
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și colab. (1994Ă. El este deosebit de important și adaptabil în cazul tulburărilor de personalitate deși calitatea lui depinde de cea a relațiilor interpersonale a fiecărui caz în parte (HERSONG și colab., 2002, GIBBONS și colab., 2003Ă iar pacienții cu TP narcisic, TP borderline și TP paranoic dețin atributele perturbatorii majore. Alianța terapeutică este teoretic fundamentată de limbajul psihanalitic conform căruia o parte a Eului rămâne accesibilă terapeutului putând fi folosită împotriva celei deja modificată patologic (GUTHER, HAVENS, 1979Ă. Extrapolând cele de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dezavantajează alianța terapeutică la fel ca și nevoia permanentă de autoafirmare chiar și bine disimulată - a personalităților paranoice. Personalitățile de tip borderline și histrionic sunt mereu sensibile la dovezile de căldură și sprijin, fiind doritoare de relații cât mai stabile. Narcisicul răspunde la rândul său la mesajele empatice care nu-i subminează permanentele strădanii de a se valoriza în fața celor din jur. Antisocialul - în pofida aparențelor - poate fi atras într-o alianță terapeutică atunci când condițiile comorbide de Axa I îl afectează într-
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în doze mici (OLDHAM și colab., 2001Ă. TP histrionică este abordabilă psihoterapeutic dar ca și TP borderline poate părăsi oricând relația terapeutică și poate fi dezavantajată de prezența asociată a unor alte trăsături de cluster B. Personalitățile patologice de tip narcisic beneficiază la rândul lor de tehnici psihoterapeutice combinate - care le includ mereu pe cele psihodinamice - atributele stilului narcisic favorizând însă o variabilă și nuanțată rezistență la tratament. Psihofarmacoterapiile sunt negativ percepute de narcisic ca fiind dăunătoare vieții intelectuale și sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
părăsi oricând relația terapeutică și poate fi dezavantajată de prezența asociată a unor alte trăsături de cluster B. Personalitățile patologice de tip narcisic beneficiază la rândul lor de tehnici psihoterapeutice combinate - care le includ mereu pe cele psihodinamice - atributele stilului narcisic favorizând însă o variabilă și nuanțată rezistență la tratament. Psihofarmacoterapiile sunt negativ percepute de narcisic ca fiind dăunătoare vieții intelectuale și sexuale (RONNINGSTAM, 1998Ă. Abordarea terapeutică a tulburărilor de personalitate de cluster B rămâne mereu dezavantajată de rata ridicată a
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de cluster B. Personalitățile patologice de tip narcisic beneficiază la rândul lor de tehnici psihoterapeutice combinate - care le includ mereu pe cele psihodinamice - atributele stilului narcisic favorizând însă o variabilă și nuanțată rezistență la tratament. Psihofarmacoterapiile sunt negativ percepute de narcisic ca fiind dăunătoare vieții intelectuale și sexuale (RONNINGSTAM, 1998Ă. Abordarea terapeutică a tulburărilor de personalitate de cluster B rămâne mereu dezavantajată de rata ridicată a comorbidității afective și a consumului abuziv de substanțe psihoactive. Terapiile cognitive de scurtă durată (EVANS
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aparent contradictorii. Pe de o parte e evidențiată o variantă egosintonă cu buna sociabilitate, pe de altă parte trăiri disforice, de tip egodiston. Primul aspect și în general încadrarea în clusterul B - extrovertit, flamboiant - sugerează apropieri față de TP borderline și narcisică. Varianta morocănoasă, disforică înclină spre depresivul iritabil, impulsiv și suspicios. Grandiozitatea ar putea fi o trăsătură de tip narcisic. Suspiciunea sugerează interferențe cu paranoidul iar anafectivitatea îl apropie de schizoid. Ambiguitatea categoriilor e de altfel o caracteristică pentru întreg sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
disforice, de tip egodiston. Primul aspect și în general încadrarea în clusterul B - extrovertit, flamboiant - sugerează apropieri față de TP borderline și narcisică. Varianta morocănoasă, disforică înclină spre depresivul iritabil, impulsiv și suspicios. Grandiozitatea ar putea fi o trăsătură de tip narcisic. Suspiciunea sugerează interferențe cu paranoidul iar anafectivitatea îl apropie de schizoid. Ambiguitatea categoriilor e de altfel o caracteristică pentru întreg sistemul categorial pluritetic a DSM-IV, construit prin votul unei echipe de experți ce tind să împace mai multe orientări. Psihopatia
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
descrise categorial în DSM-IV, această „psihopatie” este o dimensiune de personalitate supraordonată, un „cluster” care cuprinde trăsături ce se regăsesc la mai multe tipuri. În afară de personalitatea antisocială se mai găsesc trăsături descrise la histrionic - șarm superficial, insinceritate, egocentricitate, manipulare - la narcisic - grandiozitate, lipsa empatiei, exploatarea altora - la borderline - impulsivitate, gesturi suicidare - și la paranoid - neîncredere. S-ar mai putea discuta interferența psihopatului cu o tulburare de personalitate „hipomaniacală”, multe din manifestări fiind congruente cu un tip ce ar avea astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
moderat anxios, cu stimă de sine scăzutăă (BLACKBURN, 1975, 1987Ă. Aceste grupe de indivizi cu tulburare de personalitate ce au comis grave și uneori repetate acte antisociale cuprind diverse tipuri categoriale de tulburări de personalitate. În grupul P predomină cei narcisici, histrionici și antisociali, în grupul S antisocialii, pasiv-agresivii, evitanții, schizotipalii. În acest sens, psihopatia e circumscrisă mai mult din perspectiva dissocială a comportamentului agresiv și criminal, ca un superfactor. Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de personalitate, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburărilor de personalitate, MILLON (1998Ă descrie, 10 subtipuri ale psihopatului, cu precizarea că observațiile vin din practică iar numărul de 10 nu e unul finit. Aceste tipuri sunt: Psihopatul lipsit de scrupule („unprincipled”Ă. S-ar dezvolta pe fondul TP narcisice; ajunge în marginea legii și rareori la psihiatrie. Exhibă un sens arogant al valorii de sine și indiferență fața de binele altora. Exploatează pe alții și așteaptă o recunoaștere și considerație socială specială fără să-și asume responsabilități reciproce, ignorând
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
procese de proiecție și reîncorporare a agresiunii similare cu ceea ce ar sta la baza paranoidului nuclear. HARE încearcă să explice pe această cale structurarea psihopatului ca „predator”. O serie de psihanaliști între care SVRAKIC (1991Ă au susținut legături între tulburarea narcisică de personalitate și cea antisocială. Problema se corelează cu teza lui KERNBERG (1984Ă privitoare la organizarea de tip borderline a personalității, intermediară între cea de tip nevrotic și psihotic. Se ajunge astfel la teza „narcisismului malign”. Ar exista două nivele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
teza „narcisismului malign”. Ar exista două nivele de structurare a personalității. Pe de o parte sinele real, care e nesigur, inferior, singur, gol, incapabil să învețe, neadaptativ, iar pe de altă parte, o fațadă de grandiozitate narcisistă și destructivă. Super-Egoul narcisicului nu se formează, e fragmentat, cu trăsături sadistice și de paranoia non-psihotică. Se structurează astfel un sine distructiv. Tulburările bazale neurobiologice care condiționează incapacitatea semantică de înțelegere afectivă și morală precum deficitul de emotivitate, fac imposibil atașamentul bazal, cu lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o parte vede în acesta un dușman pe de altă parte se simte omnipotent și îndreptățit să manipuleze și să agreseze pe alții. Autori precum RICHARDS au descris un spectru paranoid-narcisic, pe care îl întâlnim la diverse tulburări de personalitate: narcisic, negativist, antisocial, paranoid, sadic, și care, în ansamblu, ar fi caracteristic psihopatiei. Violența și distructivitatea ar fi caracteristici ale acestei tulburări a personalității pe care psihopatul le exprimă constant și repetitiv, ca și cum ar depinde de ele, la fel cum în
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
La tulburările de personalitate întâlnim deseori o manipulare evidentă, pregnantă și constantă, în scop egoist pentru obținerea propriilor satisfacții și interese, uneori din simpla plăcere de dominare. Comportamentul e mai frecvent în clusterul B, la TP histrionică, borderline, antisocială și narcisică. Manifestarea e frecventă în zona infracțională unde pot fi utilizați mijlocitori. Ea poate fi realizată prin autoritate, dominare, fascinație și șantaj. Prin manipulare se poate exploata afecțiunea sinceră pe care cineva i-o poartă subiectului și de care acesta profită
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În cazul tulburărilor de personalitate intră în joc minciuna malignă care urmărește interese egoiste, prin care se face rău altora, sunt induși în eroare, li se iau bunurile, sunt defăimați, calomniați, păcăliți, înșelați. Ea este frecventă la TP histrionică, antisocială, narcisică. Tot din cazul trăirilor duplicitare face parte reaua credință, ipocrizia, compromisul. Omul este și se comportă într-un anumit fel, dar în spatele măștii el se gândește și se comportă și în alt fel. El poate spune un lucru în față
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
chinuirea, ignorarea, duplicitatea sunt comportamente interpersonale - și sociale - particulare ce pot avea valoare amorală sau imorală. Subiectul cu tulburare de personalitate are, cel mai des, o raportare la sine egocentrică. El este egofil, uneori cu o bună părere - de factură narcisică - despre sine, grandios și megaloman, considerând că totul i se cuvine. El poate fi și neîncrezător în sine, cu un sentiment al neputinței sau indiferent față de sine. În toate cazurile subiectul se interesează doar de sine, nefiind capabil să se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ed. Humanitas, București POTTER N.N. (2006Ă - What is manipulative behaviour anyway. Journal of Personality Disorder, 20 (2Ă, 139-156 PAGE FILENAME \p D:\microsoft\worduri\tulburari de personalitate tot.doc PAGE 275 PASIONAT (histrionică AVENTUROS (antisocială impulsiv extravagant EXPLOZIV (borderlineă SENZITIV (narcisică CĂUTAREA NOULUI INDEPENDENT (schizoidă DE ÎNCREDERE (calmă optimist deliberativ METODIC (obsesivă PRECAUT (evitantă rigid cumpătat EVITAREA TRAUMEI DEPENDENȚA DE RECOMPENSĂ încrezător cald retras critic pesimist anxios Tulburări ale axei I Tulburări ale axei II Modelul dimensional al personalității normale (e.g.
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
decît cei europeni, dar la a treia generație pot fi practic identici cu americanii europeni în ce privește nivelul de individualism (Heine, Lehhman, 2010). Conform celor susținute de H. Triandis și colaboratorii săi (1988, p. 325), individualismul american are două subtipuri: individualismul narcisic comportamentul este orientat doar spre îndeplinirea scopurilor individului și individualismul comunitar scopurile personale sînt subsumate celor vizate de comunitatea integratoare. Autorul probează o anumită dinamică istorică a prevalenței unui tip de individualism în dauna celuilalt: în timp ce primul caracterizează fazele de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Roumanie communiste, ediția a II-a revăzută, Editura Curtea Veche, București, 2005. Cîrstocea, I., Faire et vivre le postcommunisme. Les femmes roumaines face à la "transition", Editions de l'université de Bruxelles, Bruxelles, 2006. Clit, R., Cadru totalitar și functionare narcisică, Editura Fundației Generația, București, 2004. Clit, R., La sexualité collective : de la révolution bolchevique à nos jours, Editions du Cygne, Paris, 2006. Clit, R., La propagande et la force dans le "phénomène Pitesti", în Topique, 2010, 2, 111, pp. 83-102. Deletant
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Cultul Elenei Ceaușescu în anii '80", în A. Ciupală, Despre femei și istoria lor în România, Editura Universității București, 2004, ebook.unibuc.ro/istorie/ciupala/ cultuleneceausescu.htm, p. 1-25. 6 Ibid., p. 2. 7 R. Clit, Cadru totalitar și funcționare narcisică, Editura Fundației Generația, București, 2004. 8 Ibid., p. 4. 9 Ibid., p. 5. 10 Ibid., p. 8. 11 Știința sovietică reușea să coopteze savanți reali sau potențiali precum Miciurin sau Lîsenko, sau își însușea teoriile altora, cazul lui Pavlov. În
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]