307 matches
-
Deși, uneori, va fi atras de lumile „joase”, promiscue, triviale, mustind de instincte, chiar dacă le va frecventa cu un amestec ciudat de fascinație și oroare. Singular și singur tc "Singular și singur " Nu e greu de Înțeles acum de ce atitudinea narcisică, stimulând sentimentul unicității și diferenței, o atrage implicit pe cea solitară. „Dandy-ul trăiește În fața oglinzii pentru că Își supraveghează aparența, Își cultivă singularitatea și nu-și caută referințele decât În el Însuși; nu imită niciodată pe nimeni și este Întruparea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Așadar, un Întreg efort al Împotrivirii În sine, uneori sublim, alteori ridicol-grotesc, tragic, comic, tragicomic, pentru pura și simpla plăcere a sfidării. În fond, pentru nimic. O negativitate modernă, anticipând spiritul postmodern, după Gilles Lipovetsky. O altă nuanță a patologiei narcisice. La finele spectacolului dat de dandy-ul Narcis În fața oglinzii (care, la un moment dat, opacă, nu Îi mai returnează nici o imagine, nici măcar propriul chip) se dezvăluie complicata „strategie a vidului”2. Neputința de a simți, neantul emotiv, desubstanțializarea, incapacitatea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vrem să-l jucăm În societate”1. Oricât ar părea de ciudat, moda este generatoarea dandysmului și, deopotrivă, ucigașa lui. Tot lui Roland Barthes i se datorează următoarea formulare: „S-a văzut că, fără a vorbi despre trăsăturile psihologice (probabil narcisice și homosexuale) care au făcut din dandysm un fenomen esențialmente masculin, veșmântul dandy nu a fost posibil decât Într-un timp istoric efemer, când era o uniformă prin tipul său general și un unicat prin detalii. Mai lentă și mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a spus că încrederea urmează legea „tot sau nimic”); de multe ori renunță la medicul respectiv chiar fără să-i dea nici o explicație. Pasionatul are o atitudine „captativă” - tinzând să-și impună personalitatea. El este un tip particular egocentric și narcisic. Este curajos în fața actului medical și are „curaj civic”: în problemele de concediu medical evită să frustreze instituția la care lucrează. Pasionații sunt expuși la surmenaj (unii dintre ei au perioade de hiperactivitate care alterează cu perioade de epuizare). Pentru
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cazul pierderii legăturii temporar sau permanent cu, să spunem, o rudă, cât și în cazul pierderii serviciului. Pacienții psihosomatici sunt rău plasați în ce privește rezolvarea eficientă a pierderii obiectului, datorită sentimentului lor labil de autoapreciere, această situație luând forma unei traume narcisice, iar pierderea ca atare nu este depășită. Urmarea poate fi o formă de boală depresivă în care pacientul este dominat de complexul giving up-given up (Engel și Schmale). Depresia poate fi urmată la rândul ei de dezorganizări fizice. Folosind rezultatele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Depresia poate fi urmată la rândul ei de dezorganizări fizice. Folosind rezultatele lui Engel și Schmale ca punct de plecare, Freyberger (1976 b) citează următorii factori psihodinamici ca fiind caracteristici bolnavilor psihosomatici: 1.Depresie reactivă după pierderea obiectului și trauma narcisică. 2.Elemente de regresiune orală. 3.Apărare împotriva agresiunii. 4.Introspecție insuficientă. Acestea au fost rezumate sub titlul “tulburare a maturizării pregenitale” în scopul de a descrie, ca și alexitimia, factorii ce predispun la boala psihosomatică. Pe baza termenilor “alexitimie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
alexitimie” și “tulburare a maturizării pregenitale”, Freyberger a trasat concepția sa privind evoluția psihosomatică, care atribuia următoarele cuvinte cheie pentru titlurile “simptom”, “conflict” și “personalitate”: Simptom 1.Epuizare emoțională. 2.Depresie de epuizare. Conflict 1.Pierdere de obiect. 2.Traumă narcisică. 3.Apărare împotriva agresiunii. Compunerea personalității 1.Slăbiciunea ego-ului, adică introspecția insuficientă, atingerea “încrederii primare”, rezistenta redusă la frustrare, nevoile de dependență crescute, capacitatea foarte limitată de a învăța un nou comportament emoțional. 2.“Vid emoțional” datorat conștientizării reduse a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fără păreri preconcepute, trecând succint în revistă tot ce s-a spus și s-a scris anterior. Pentru coroborare cu epoca și demonstrarea, contrar ideii general acceptate, că Eseurile comentează în mod amănunțit actualitatea și nu sunt decât un portret narcisic în oglindă, a se vedea GĂralde Nakan, Montaigne și epoca sa, Tel, Gallimard. De acord cu autoarea asupra accidentului de călărie ca hapax existențial, dar deloc pentru a admite că odată cu aceasta, pentru filosof problema a fost rezolvată. Dimpotrivă, stimulat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Mateiu I. Caragiale, Emil Botta, Pascal și Dante. Palimpsestul vizează, în modul în care îl concepe și utilizează I., o secretă căutare a
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
teoretic și practic pentru fericirea umanității. Filantropiei i se opun acele atitudini morale contrarii care sunt filautia (În greacă philautia = iubirea de sine, egoismulă și mizantropia (În greacă misanthropia = absența iubirii pentru oameniă. Filautia desemnează o Închidere sau o Întoarcere narcisică În sine, către sine și pentru sine, pe când mizantropia este absența iubirii În general, pentru toți oamenii. Mila sau pietatea este o virtute morală, dar și o atitudine psihologică de apropiere și coparticipare a unei persoane la suferința sau nenorocirile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca fiind interesele mele imediate. Conștiința morală și conștiința viciată sunt de fapt două ipostaze sau două atitudini morale ale Eului individual, care Își trag substanța din simpatie și altruism, În primul caz, sau din resentimentul pentru ceilalți și egoismul narcisic al individului, În cel de-al doilea caz. Ele sunt, prin aceste diferențe calitative, veritabile dispoziții structurale ale personalității morale a individului. A fi moral sau, dimpotrivă, a fi și a acționa imoral devin În cazul acesta trăsături specifice persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei față de sine Însuși, o orientare a intereselor către și pentru sine, are și o importantă conotație morală. Nu trebuie văzut, În egoism așa cum se face de obicei, aspectul exclusiv egoist-meschin, de Întoarcere către sine, nici aspectul psihologico-psihanalitic al inversiunii narcisice a stărilor afective. În mod egal, egoismul nu trebuie asimilat nici Închiderii În sine autiste, pe care o Întâlnim În psihopatologie la bolnavii schizofrenici sau În cursul depresiilor melancoliforme grave. Egoismul este o trăsătură naturală și necesară a Eului personal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral oferă căile de trecere, de depășire de sine și de proiecție a ființei Într-un alt registru al existenței. Este momentul ieșirii persoanei din starea de cădere și reintrare acesteia În viața morală. Egoismul care mă Închide În cercul narcisic al ființei mele apare, În cazul acesta, ca sursă a viciilor și a căderii mele sufletești și morale. Totul se reduce la persoana mea și la nevoile pe care urmăresc cu orice preț să le realizez, să mi le satisfac
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În Întâmpinare. Iubirea nu este numai deschiderea mea către celălalt. Ea este o „punte exterioară” Între două persoane, dar și o experiență interioară comună a acestora. Prin iubire, eu Încetez de a mai fi singur și izolat, ies din Închiderea narcisică a egoismului meu, primesc de la celălalt și, la rândul meu, Îi dăruiesc acestuia. Darul acesta dintre două persoane este o Întâlnire de ordin superior, o corespondență spirituală care stabilește un acord sufletesc special Între cei doi, este relația de comuniune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii propriei identități, sau de manifestări de tipul sadismului sau al masochismului, al egotismului narcisic; d) fantasmele sufletului sunt, de regulă, expresia unei transgresiuni a realității în imaginarul personal, de tipul mitomaniei, fabulației, paranoiei, delirului și halucinațiilor, plăcerilor perverse, alcoolismului sau consumului de droguri; e) Tehnicile sufletești privesc totalitatea procedeelor prin care, acționându-se asupra
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism, autoerotism, autofilie, narcisism, psihorigiditate, orgoliu nemăsurat, posesiunea egocentrică narcisică; ea reprezintă o afectare a lui „a fi”; competiția sau „situația-cheie” se caracterizează prin dorința de afirmare, de dominare, invidie, ură, gelozie, înclinarea către agresivitate; ea este legată de situația ontologică „a face”. Întrucât suferința este axa experiențelor patice ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din demența senilă, delirul de persecuție sau erotic al alcoolicilor cronici). În sfera instinctuală a personalității, direcțiile de exteriorizare comportamentală sunt de două feluri: conservarea și agresivitatea. Conduitele instinctive de tip conservator sunt și ele de două feluri: de tip narcisic sau de autoconservare și de tip altruist sau de heteroconservare, individuale ori sociale. Conduitele instinctive de tip agresiv, cu caracter deviant, sunt tot de două feluri: de tip masochist sau de autoagresivitate, individuale ori sociale (homosexualitatea, stările ipohondriace, refuzul alimentar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ce diferențiază bolnavul psihic de deviantul sociopatic. Bolnavul psihic se retrage din lume, își îngustează relațiile interumane, boala psihică rupe contactul vital cu realitatea. Individul se izolează mergând până la închiderea în sine morbidă, autistă și adoptarea unei conduite-atitudini de tip narcisic. Deviantul sociopatic ignoră normele sociale și posibilitățile represive ale societății, utilizând victimizarea celorlalți ca ură a propriilor sale satisfacții, localizând răul în sistemul social și nu în persoana sa. Prin aceasta, el devine atât un dependent social, cât și o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a se menține în această situație. f) Principiul cooperării. În conformitate cu acest principiu, educația sănătății mintale trebuie să urmărească integrarea persoanei în grup, antrenarea sa în activități colective, evitarea izolării, a conduitelor de refugiu, a inflației sferei imaginarului, a egotismului narcisic. Principiul acesta implică o antrenare a individului, având un caracter dinamic. g) Principiul integrării. Acest principiu orientează educația sănătății mintale în direcția formării unor deprinderi pozitive, a unor modele de comportament care să asigure adaptarea corectă a individului la realitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
cazul ipohondriei Eul își reflectă propriul său corp printr-o „poziționare excentrică” a acestuia. Pentru persoana ipohondră, preocuparea principală este reprezentată prin „grija” de a nu-și pierde posesiunea propriului său corp. Este o stare de tensiune permanentă, de factură narcisică și angoasantă, trăită de individ: „îmi este rău”, „sunt bolnav”, „voi muri”. Trebuie făcută diferența între „corpul obiect” și „corpul subiect”. Ambele sunt părți ale „corporabilității trăite” de individ. În sensul acesta Wuff vorbește de dualitatea dintre „corpul extern” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întors către sine, negativ în raport cu experiențele sufletești ale normalității, o lume stranie și incomprehensibilă pentru ceilalți, în care identitatea schimbată a bolnavului dă impresia că se regăsește pe sine. Prin transformarea personalității și „închiderea în sine” se produce o „întoarcere narcisică” a persoanei către sine - însuși rupându-se orice fel de legătură inteligibilă cu realitatea lumii posibile exterioare bolnavului. Această schimbare face ca bolnavul să devină o prezență stranie în spațiul realității externe, o „prezență negativă” (antisocialul, conflictualul, paranoicul) sau chiar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suspiciune și teamă legată de tratamentele aplicate; - impresia că „ceva i s-a făcut din afară” 6) Tipul schizoid - distant, nesociabil, detașat de evenimentele vieții; - relații minime cu alții; - izolat, rece. - boala accentuează închiderea în sine; - retragere, necomunicare. 7) Tipul narcisic - dificultăți, reticențe în a cere ajutor din afară; - dorința de a da impresia, de a părea puternic, stăpân pe sine; - teama de a nu ajunge dependent de alții. - boala apare ca un atac asupra perfecțiunii, a imaginii de sine; - creștere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și poate fi corectat. Acest model psihopatologic este ilustrat de sindroamele nevrotice, fobic-obsesive, anxioase, isterice, de dependență (toxicomanii, alcoolism) etc. Din punct de vedere psihanalitic este considerată ca expresia unor mecanisme de apărare ale Eului, ca o formă de retragere narcisică a persoanei respective. 4) Dizarmonia Dizarmonia este consecința unei dezvoltări defectuoase a sistemului personalității privind echilibrul funcțional dintre diferitele niveluri sau instanțe structural-dinamice ale sistemului personalității. Deși, în acest caz, personalitatea este complet dezvoltată, ea are un caracter inegal, dizarmonic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatrice extrem de complex și polimorf, fapt care a dat naștere la numeroase controverse între specialiști. Etichetarea diagnostică de personalitate psihopatică include o gamă largă de aspecte psihopatologice, cum ar fi: personalitatea histrionică, compulsivă, stările borderline, personalitatea paranoică, antisocială, dependentă, schizotipală, narcisică, schizoidă, pasiv-agresivă, ezitantă etc. Pentru înțelegerea, acestei categorii de fenomene psihice morbide, o incursiune istorică a evoluției ideilor despre personalitățile psihopatice se impune de la început. La originea lor, comportamentul și felul de a fi al acestei categorii de indivizi a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]