86 matches
-
a se reînnoi prin simboliști: Cât au călcat cu piciorul, N-au mai văzut crăișorul Câte flori împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Faron... Iubitei mele i-aduc obrajii a columbe, iar gâtu-i e,-ntre pietre scumpe ce scapără și, parcă, ard, mlădiu, - de-ncercuit în dulce colan de-argint, ce nu se rumpe. - Până ca riga să se culce, am tot amirosit a nard. A smirnă - dragul meu, ce între sâni cuibări-mi-se-va, este ciorchine de chipreș în, mândre, podgoriile din Engaddi. - Iubita mea frumoasă este; iubito, ochii ți-s columbe! - Frumos iubitu-mi, iată, este; frumos e-n ochi să i te-oglinzi, frumos
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
fi ferice, pe roada gliei, voi, fiice ierusalemice, - că nu-i a bine, fără vrerea lui, aleanul a-l trezi din somn. - În cinstea cărui mare domn, tămâi și smirnă,-n zare, ard în sul de fum cu olm de nard? Într-a lui Solomon, ce șade în litieră, - străji cu spade la șold, șaizeci, având cu el, cei mai viteji în Israel, cu coif, cu scut și cu coturne, sfruntând primejdiile nocturne. Ci riga, palanchin solemn își va fi fost
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
fântână pecetluită. Și se frâng de rodii ramurile,-n crâng, la care cați cu, numai, ochii și-ai vrea să le cuprinzi în mână și să le pipăi lung cu palma. Amestecate îs de-a valma miresmele-ți: chipreș cu nard, aloe, smirne și tămâi, șofran cu trestie și parfum de scorțișoare care ard domol, cu aromatic fum; toți arborii de prin Livan, mireasă-soră,-n tine,-i ai; ești râu ce susură,-n Livan, de apă vie, sub lămâi. - Tu, vântule
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
Și coapsele-amândouă mi le-am spălat, neștiind cum să nu le murdăresc... Iubitul, prin ușa-ntredeschisă,-ntinse o mână: pântecele, - cum mi-a tresăltat, de cum l-atinse! 'Năuntru,-am vrut să-mi chem iubitul, să-mi chem iubitul fără preget, nard sfânt, din fiecare deget, pe clampă,-mi picura acum... Numai că nu era în prag, nu mai era în prag, - plecase, plecase când mi-era mai drag... Și-atunci am luat-o printre case, în van, l-am căutat pe
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
un joc similar celui modern, în care obiectivul era eliminarea tuturor pulurilor proprii înaintea adversarului. Erau folosite trei zaruri, iar pulurile adverse erau mutate în sens opus. În secolul XI, poetul persan Ferdowsi îl declară pe Burzoe drept inventatorul jocului "nard", undeva în secolul al VI-lea. Ferdowsi descrie o întâlnire între Burzoe și conducătorii indieni care fac schimb de jocuri. Indienii îi prezintă fizicianului persan jocul de șah, iar acesta le arată jocul nard, practicat cu ajutorul unor zaruri create din
Table () [Corola-website/Science/316852_a_318181]
-
declară pe Burzoe drept inventatorul jocului "nard", undeva în secolul al VI-lea. Ferdowsi descrie o întâlnire între Burzoe și conducătorii indieni care fac schimb de jocuri. Indienii îi prezintă fizicianului persan jocul de șah, iar acesta le arată jocul nard, practicat cu ajutorul unor zaruri create din fildeș și arborele de tec. Jocul de table propriu-zis a apărut prima dată în Europa în secolul XI, și a fost repede adoptat de pasionații jocurilor de noroc. În 1254, Regele Franței Ludovic al
Table () [Corola-website/Science/316852_a_318181]
-
sale, "Libro de los juegos" și "El libro de ajedrez, dados e tablas" regulile unor jocuri cu zaruri. În Orientul Mijlociu și Asia Centrală este practicat un joc asemănător cu tablele, intitulat ifranjiah (ceea ce înseamnă „Francii”). În Iran, denumirea jocului este takhte nard, iar în Israel și în Orientul Mijlociu mai este cunoscut și ca shesh besh (ceea ce înseamnă „șase și cinci”). Numele nardshir vine din două cuvinte persane: "nard" (Bloc de lemn) și "shir" (Leu) care se referă la cele două tipuri de
Table () [Corola-website/Science/316852_a_318181]
-
asemănător cu tablele, intitulat ifranjiah (ceea ce înseamnă „Francii”). În Iran, denumirea jocului este takhte nard, iar în Israel și în Orientul Mijlociu mai este cunoscut și ca shesh besh (ceea ce înseamnă „șase și cinci”). Numele nardshir vine din două cuvinte persane: "nard" (Bloc de lemn) și "shir" (Leu) care se referă la cele două tipuri de piese puse în joc. În mai multe texte arabice se dezbate legalitatea și moralitatea acestui joc. În secolul al VIII-lea școlile musulmane de jurisprudență au
Table () [Corola-website/Science/316852_a_318181]
-
de Miercuri în Betania, în casa lui Simeon Leprosul alături de prietenii lui. Lângă Iisus, la masă, se aflau ucenicii Săi, Lazăr cel înviat din morți și surorile acestuia :Marta și Maria. Maria l-a uns pe Mântuitor cu mir de nard Când stătea la masă cu prietenii Săi în casa lui Simon Leprosul, de Iisus s-a apropiat o femeie care purta în brațe un vas de alabastru cu mir scump. Spărgând vasul cu mir, ea a turnat uleiul pe capul
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Miercurea Mare - Pomenirea femeii păcătoase și a lui Iuda by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102154_a_103446]
-
turnat uleiul pe capul lui Iisus, Maria a îngenuncheat în fața lui Iisus plângând, umezindu-i picioarele cu propriile lacrimi, pe care le-a șters apoi cu părul ei lung și despletit. Gestul Mariei este impresionant; ea a folosit mirul de nard curat, frumos mirositor, pentru ungerea corpului lui Iisus, când el era în viață. Iuda, iubitorul de arginți, a regretat că Maria a cheltui atât de mult pe mirul cel scump și a certat-o pentru că, spunea el, acel mir putea
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR: Miercurea Mare - Pomenirea femeii păcătoase și a lui Iuda by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102154_a_103446]