83 matches
-
în biserică. Din el se putea pătrunde într-o încăpere privată a împăratului numită "Horologion", încăpere în care împăratul își schimba ținuta pentru slujbe. În acea încăpere se găsea o clepsidră de la care a derivat numele încăperii. Deasupra porții dinspre nartexul interior, privind din interiorul vestibulului, se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea Sfintei Fecioare cu Pruncul așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă macheta orașului, iar la stânga Iustinian
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
60 e.N. Legenda leagă urma acelei palme pe piatră de trecerea Sfintei Fecioare prin ținutul acelei biserici. O altă curiozitate este reprezentată de o altă coloană cu secțiune pătrată, plasată în nava de sud, în apropiere de o poartă dinspre nartexul interior. În partea inferioară a acelei coloane există o gaură cu diametrul puțin mai mare decât degetul gros al mâinii. Este cunoscută drept "Coloana care transpiră" și este considerată miraculoasă pentru vindecarea bolilor de ochi. Cel interesat de vindecare trebuie
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
printr-o inscripție latină, aflată lângă portalul sudic, în anul 1311. Sub acest strat de pictură se găsește decorul provizoriu al bisericii, realizat imediat după finalizarea construcției, format din zece cruci de consacrare, răspândite de pe pereții absidei altarului și până în nartex. Cu privire la încadrarea cronologică a picturii din naosul bisericii, o asemenea sinteză nu se putea constitui decât la sfârșitul sec al XIII-lea sau în primele decenii ale secolului următor, încadrare confirmată și de inscripția, pictată în frumoasele majuscule de stil
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
zugrav ot Pitești. Anii Domnului 1765 Octomvrie întăia zi.” Decorul mural este alcătuit din două părți distincte, anume fresca naosului și cea a pronaosului, fiecare dintre acestea purtând pecetea distinctă a personalității artistice a autorului. Stilistic, execuțiile sunt asemănătoare, cu toate că nartexul are tratare mai liberă, explicabilă prin tematica abordată. Pe baza regionalismelor prezente în inscripțiile care însoțesc tablourile iconografice, s-a stabilit că pereții pronaosului au fost împodobiți de zugravul Ioan din Deva, celuilalt pictor, Nicolae din Pitești, revenindu-i decorația
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
a dat și motivul: „Religia ortodoxă interzice pictorului să se manifeste singur, întrucât în ochii preoților, mâna lui este călăuzită de Dumnezeu. Dar acest pictor și-a inscripționat numele, știind că credincioșii nu-l vor putea vedea.” 18 scene din nartex prezintă viața sfântului Nicolae. Pictorul a extras unele aspecte din stilul de viață contemporan. În "Minunea de pe Mare", nava și costumația marinarilor amintește de flota venețiană. Portretele ctitorilor bisericii — sebastocratorul Caloian și al soției sale Desislava, precum și cele ale țarului
Biserica Boiana () [Corola-website/Science/326744_a_328073]
-
prin păstrarea unei destul de bune calități. Culoarea pietrelor mozaicurilor este neagră, brună, roșie, galbenă și cenușie. Densitatea pietrelor diferă - înte 105-107 pietre pe decimetru pătrat între coloane, 100-105 pietre pe decimetru pătrat în transept, 23 pietre pe decimetru pătrat în nartex. În fata altarului se află mozaicul reprezentând un coș Kalathus cu patru pâini iar de o parte și de alta a lui câte un pește.Aceasta imagine, datand de la începutul secolului al V-lea, devenit unul din cele mai răspândite
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
pentru zidirea prime biserici. În partea din față a bisericii a fost reconstituit atrium - pridvorul ei. El este pătrat și înconjurat de o colonadă pe toate cele patru laturi. Colonada adiacentă intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În centrul pridvorului se afla o curte neacoperită, având în centru un răzor înconjurat cu piatră în care a fost plantat un măslin. Lângă răzor se găsește un bazin cu pești, alimentat de o făntână sub formă de șapte pești
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
Planurile lăcașului de cult au fost proiectate de arhitectul Victor Smigelschi (fratele pictorului Octavian Smigelschi) iar lucrarea i-a fost încredințată lui G.P. Liteanu. Edificiul respectă planimetria bizantină îmbinând-o cu elemente specifice arhitecturii românești, păstrând structura spațiului ecleziastic în nartex, pronaos, naos și altar. Întreaga clădire este dominată de o cupolă centrală pe pandative cu un diamteru de 14 metri și o înălțime la vârful crucii de 40 m. Razele de lumină pătrund prin arcadele largi ale tamburului cupolei și
Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare () [Corola-website/Science/332561_a_333890]