10,006 matches
-
poeziei, armonia muzicală și tonul patetic: ”Îmbracă-te în doliu, frumoasa Bucovina; Te-ai dus, te-ai dus din lume, o geniu nalt și mare, Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare, Te plânge-n tânguire și locul tău natal” Trebuie să spunem că fără Aron Pumnul, Eminescu cu talentul lui, ar fi întârziat mult cu debutul literar. Aron Pumnul l-a însuflețit și i-a dat aripi către marea poezie prin lectură aprofundată a înaintașilor, luând de la ei modelul
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
soia” - căci mai sunt încă politicieni dintr-aceștia care judecă astfel −, iar ea, de faptul că eu mi-am lumea-n cap și am „părăsit-o”. Eram amândouă cu sufletul la gură, să auzim știri serioase, eu despre locul meu natal, iar ea despre străinătate, chestiuni ce prin ziarele noastre n-o să vedem că se va scrie niciodată prea mult, după 1990, căci care jurnalist ar lăsa politica pentru așa ceva?... Și tot trecându-ne noi două viața în revistă, după ce ne-
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Rezeni în anul 1903, în județul Lăpușna din Basarabia. Face studii strălucite în cadrul Seminarului Teologic din Chișinău, pe care le desăvârșește la Facultatea de Teologie din București prin magna cum laude, absolvind apoi și Facultatea de Geografie. Revenit pe plaiurile natale este numit la Eparhia Hotinului consilier cultural, iar în noaptea de Înviere a anului 1937 este hirotonit preot. Ultimatumul dat de U.R.S.S. României să se rupă de fiica ei Basarabia, din 26 Iunie 1940, l-a trimis pe părintele
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
democratice. Părintele Dumitru a rămas în memoria posterității ca model de slujire și de jertfă pentru Neam și Dumnezeu. * * * Dumitru M. Șerban-preot, s-a născut în Poiana de Sus, județul Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului „Patriarhul Miron” din Câmpulung Muscel și pe cele superioare ale Facultății de Teologie din București. Este înzestrat cu darul scrisului, publicând în „Satul”, „Tinerimea creștină”, sub pseudonim. În anul 1936 este hirotonit diacon și
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
cimitirului Bisericii comunei Jilava. După 1965 moaștele părintelui Dumitru se odihnesc binecuvântate în pământul Bisericii ctitoriei sale. * * * Dumitru Iliescu-Palanca-preot, s-a născut în satul Palanca al comunei Nemoiu din județul Vâlcea, la 26 Octombrie 1903. Absolvă școala primară în comuna natală, apoi Gimnaziul „Brătianu” din Drăgășani. Începe cursurile Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” la Râmnicu-Vâlcea, le continuă la Roman, după care revine la Vâlcea. Este hirotonit preot pe seama parohiei Oltenița-Ilfov la 23 Decembrie 1928, parohie unde a ridicat o nouă Biserică, un
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
pragul casei/ Iubind faima Albaniei”. Versurile acestui volum radiază speranța de viață, perspectivă și mândrie. În fine, merită adăugat faptul că în versurile lui Gani Pllana se simte mireasma zilelor și nopților de primăvară, iar sufletul său arde pentru patria natală. Sunt mesaje clare, pline de sens și cutremurătoare, pentru azi și pentru mâine. Xhevahir Cirongu (Publicist, poet, scriitor din Albania) BIOBIBLIOGRAFIE SCURTĂ Poetul kosovar Gani S. Pllana s-a născut în Kçiq të Madh din Mitrovița (Republica Kosova). La Universitatea
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
ele mi-am pus emoțiile mele, trăirile mele, sufletul meu. Cum și cât vă prețuiesc, în primul rând cei din comunitatea din care v-ați desprins pentru ca să-i purtați toată viața și oriunde dorul? Sunt cetățean de onoare al comunei natale, Olteni, din anul 2006. În familie sunteți soț și părinte, nu de onoare, de dragoste și căldură sufletească! Se împletesc armonios ocupațiile și năzuințele dumneavoastră, între profesie și familie? Sunt un om sensibil dar și puternic. Iubesc țara mea și
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
dintr-un loc în altul, în Patria noastră comună. Dar ce este Patria? (Stă pe gânduri) - După câte îmi amintesc din ce citeam despre semnificația acestui cuvânt, înseamnă... locul în care s-a născut cineva. Țara în care locuiește. Pământ natal... Terra este pământul meu natal! Nu există motiv, deci, să-mi fie dor de un spațiu... în care trăiesc, Pământul. Dar... fiecare căutăm colțișorul de Pământ unde credem că viața noastră va fi mai bună în funcție de oameni, fiindcă nu toți
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
în Patria noastră comună. Dar ce este Patria? (Stă pe gânduri) - După câte îmi amintesc din ce citeam despre semnificația acestui cuvânt, înseamnă... locul în care s-a născut cineva. Țara în care locuiește. Pământ natal... Terra este pământul meu natal! Nu există motiv, deci, să-mi fie dor de un spațiu... în care trăiesc, Pământul. Dar... fiecare căutăm colțișorul de Pământ unde credem că viața noastră va fi mai bună în funcție de oameni, fiindcă nu toți dintre noi suntem buni pentru
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
oglinzi de lumi străine". Sunt impresii pe care le-a pus într-o alternativă continuă cu România - țara cu dor, subliniere făcută chiar în titlu. Cartea e structurată pe capitole cu subcapitole scurte, având titluri din care desprindem prezența țării natale, oriunde s-ar afla autoarea : "Madrid și București", "Granada și Săliștea", "Algarve și Eminescu"... "Bănuiesc, subliniază Milena Munteanu, că fiecare dintre noi a pus o ancoră undeva, fiecare are un loc esențial, de reper, un loc pe care-l poartă
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
mănunchi bine legat, subtilitatea îți aduce bucuria ascunsă a semnificațiilor și în același timp, această lume a cuvintelor este creatoare de alese frumuseți. În partea a doua a volumului, lumea “țării cu dor”, în care autoarea, prezentând oamenii și locurile natale, familia și climatul în care a trăit bucuriile simple ale copilăriei în satul bunicii, Săliștea din Mărginimea Sibiului, crează pagini de antologie. E lesne de înțeles de ce nu m-am putut dezlipi de acele pagini și le-am citit, revenind
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
Născut la 20 septembrie 1866, în satul grăniceresc Hordou de pe Valea Salvei (azi Coșbuc), din nordul Ardealului, George Coșbuc era al optulea copil din cei 14 ai familiei preotului greco-catolic Sebastian și Mariei Coșbuc. Copilăria și-o petrece în satul natal, la Hordou, nu departe de Năsăud, unde primește primele noțiuni despre învățătură, în acel „mic orizont al lumii satului”, în tovărășia basmelor povestite de mama sa, și de la țăranul Ioan Guriță, dintr-un sat vecin, precum și de la cântărețul de biserică
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
facultatea de biologie în centrul universitar Cluj-Napoca. Chiar și fiul meu, Radu, mi-a moștenit ceva: talentul didactic, fiind pe lângă avocat și cadru universitar. Am visat să devin cercetător, dar iată că am devenit profesor de biologie în orășelul meu natal, apoi în Ștei, Beiuș și, după revoluție, mutându-mă cu întreaga familie la Oradea, am funcționat la Liceul Emanuil Gojdu din Oradea - liceu de elită al județului Bihor. George ROCA: Foarte interesant! Profesor la mai multe licee bihorene... de la Vașcău
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
facultatea de biologie în centrul universitar Cluj-Napoca. Chiar și fiul meu, Radu, mi-a moștenit ceva: talentul didactic, fiind pe lângă avocat și cadru universitar. Am visat să devin cercetător, dar iată că am devenit profesor de biologie în orășelul meu natal, apoi în Ștei, Beiuș și, după revoluție, mutându-mă cu întreaga familie la Oradea, am funcționat la Liceul Emanuil Gojdu din Oradea - liceu de elită al județului Bihor.Vașcău este un orășel mic. În primii ani de profesorat am fost
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
parcă nu mai era așa agitat și înrăit ca la început. Când urdarul se desfăcu și bulibașa Mihai scoase capul afară, soldatului i se păru că vede capul lui Hristos, așa cum era pe fresca din tinda bisericii din comuna sa natală, cu Isus răstignit pe Cruce. Lăietele îl recunoscu și ieși întins spre el. - Ce-i cu dumneata, boierule? Te-ai rătăcit? Intră în casă că ți-o fi frig ș-ai fi nedormit și ud la picioare, continuă lăietele Mihai
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
menținerea armoniei și a echilibrului ei sufletesc, dar totodată și pentru armonia familiei. Privea prin geamul luminos la fulgii jucăuși în bătaia razelor de soare, ca apoi,obosiți, aceștia să se aștearnă pe caldarâmul înghețat. Părăsise de mulți ani satul natal, dar în sufletul ei niciodată nu renunțase la el. Făcea ce făcea și gândurile tot într-acolo i se îndreptau, ca-nspre o icoană sfântă. Și cum să nu fie, când amintirea leagănulului copilăriei sale era cea mai sfântă icoană, cum
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
deseori să o numească? Niciodată nu se acomodase în orașul acesta imens unde oamenii, tot mai grabiți, parcă vorbeau cu totul o altă limbă. Doar de dragul familiei, își ascundea zbuciumul sufletesc și dorul nestăpânit de pădurile răcoroase care înconjurau meleagurile natale. „Aș fi egoistă, gândi ea, să renunț la acest oraș cu furnicarul de locuitori și să mă retrag în liniștea rustică de acasă doar de dragul meu”. Nu-și permitea să îndepărteze copiii de mediul în care au crescut, doar pentru că
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
cerul mai senin, văile, dealurile și munții care înconjurau regiunea, erau mai prieteni decât prietenii de la oraș. Nu zic, și aici erau câmpii mănoase, dealuri, păduri și izvoare cu ape cristaline, dar parcă nu erau ca cele din satul ei natal. Uneori, în drum spre serviciu, oprea mașina pe malul fluviului de lângă orașul X, trimițând celor de acasă bezele în vârful degetelor. Alteori, zburdalnică intra cu picioarele în apă, neluând în seamă privirile iscoditoare ale orașenilor. Dorul de casă o copleșea
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
au prins viață prin cărțile recente: "43" (2014), "În mâna destinului" (2015), "Împlinire prin iubire" (2015) și "Pădureni - vatră de istorie și cultură" (2015). Implicându-se recent și într-o lăudabilă acțiune „caritabilă” a colectării de cărți pentru biblioteca comunei natale Pădureni de Vaslui (Campania „Copiii din comuna mea doresc să te citească”), prin aceste apariții editoriale, Olguța Luncașu vitaminizează cultura locală, dacă mai era nevoie, cunoscut fiind faptul că aici timpul se măsoară-n fapte de cultură și civilizație. De
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
viață de om: „Te rog să-mi dai un strop de timp, cu/ împrumut.” (Rugă către Tine). Sub același imperiu al lui Cronos, gândul se răsucește „înapoi în timp...”, cum zice autoarea în alt „capitol”, înspre părinți, copilărie, vatra satului natal. Unele versuri au aroma imaginilor idilic-paseiste, valorificate în creațiile lor de către sămănătoriștii Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, altele tind spre imagistica tradiționalismului interbelic din creațiile lui Ion Pillat. Începând cu secțiunea pusă sub semnul interogației, ...Viața?, pașii poetei
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
că ai să tâmpești de atâta citit! Relaxează-te! Și bucurăte de vacanță! - În fine! mă dădui bătut știind că n-aveam chip să o scot cu mama la capăt oricum. Nu îmi displăcea Vâlcea, Călimânești sau Sălătrucel - satul meu natal - întoarcerea însă îmi trezea amintiri neplăcute pe care încercasem cu precădere să le îngrop în trecut și să le las acolo. Tăcere...Moarte...Revedere.... Totul e de acum plăcere! O parte din mine se bucura că revine, dar o alta
EUPHORIA de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Euphoria_alexandru_craciun_1388689803.html [Corola-blog/BlogPost/347486_a_348815]
-
într-un sal alb. Insularii erau oameni muncitori , trudind din greu că barcagii, pescari, la fabricile din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și insula ) și mergeau pe valea Bahnei , dincolo de caraula , unde , într-o poienița se așezau la iarbă verde în zona dintre Fântână inginerului ( Pitulescu ) - moară lui Vrăcneanu - Fabrică de perii. . Am asistat la câteva din aceste ieșiri
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
acest periplu emotiv, ce a durat aproape o grămadă de ani, au ieșit paginile de față, care sper să aducă un spor de lumină călăuzitoare pentru înțelegerea existenței și geniului lui Marin Preda din clipa în care a părăsit satul natal pentru a se dedica acelei vieți de trudă comună artistului de geniu.,, Mare admirator a mărturisit că a făcut o pasiune pentru unul dintre cei mai mari romanicieri și a încercat să demonstreze foarte documentat, că personajele lui Marin Preda
LANSARE DE CARTE ,, MARIN PREDA ŞI AI SĂI,, DE MARIAN CIOBANU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1403207002.html [Corola-blog/BlogPost/370417_a_371746]
-
un sprijin neprecupețit, moral și material pe care l-am primit din partea d-lui primar Nicolae Pantea. Pot să vă spun cu cea mai mare sinceritate că primăria noastră se străduiește să cultive în sufletul celor mici dragostea față de satul natal, de păstrare și a transmite pe mai deparete tradițiile noastre, limba și portul. MVG: Vă mulțumesc și vă așteptăm cu mare bucurie să veniți la mare, în stașiunea Jupiter, unde vă așteaptă valurile răcoritoare ale mării și razele calde ale
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
grădină - Smerit sub crucea lui Hristos. Azi toți au sufletul curat Și-n noaptea mare a minunii Își zic: ,, Hristos a Înviat !” Dar raza Soarelui dintâi Mi-a luminat puțin cararea Și m-a făcut ca să rămâi Aici în edenul natal Urmându-l cu adevărat, Pe Cel de-acum ni-i călăuză, Că știți: Hristos a Înviat ! Se scaldă Lumea în Lumina Întrupată în Iisus Țâșnind prin lespedea de piatră Sub care El a fost ascuns Trei zile și a biruit
HRISTOS A ÎNVIAT ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1462049641.html [Corola-blog/BlogPost/380862_a_382191]