288,067 matches
-
documentul anterior datat din 200231. Documentul este prezentat sub auspiciul existenței unei securități sigure a statului maghiar, securitate derivată din dublă integrare în UE și NATO. Se apreciază că Ungaria nu este amenințată de un conflict militar sau de altă natură convențională. În același timp, documentul programatic de securitate atrage atenția asupra apariției unor categorii de riscuri la care nu se poate asigura un raspuns eficient decât printr-o abordare unitară a statului, flexibilitate și cooperare internațională. Documentul formulează principiile securității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Comunității Statelor Independente este analizat funcție de importanță componenței acestuia, strategia de securitate acordând interes Ucrainei, Rusiei și spațiului caucazian, precum și statelor din Asia Centrală. Principalele riscuri relevate sunt reprezentate de terorism, criminalitate organizată, destabilizarea regională datorită unor regimuri autocrate, crize de natură politică, economică, socială sau ecologică, precum și conflicte militare înghețate. Pe plan intern, strategia de securitate a Ungariei accentuează riscuri asociate crimei organizate, economiei subterane și corupției, traficului de droguri, extremismului politic și religios, precum și riscuri derivate din situația demografică a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în soluționarea problemelor globale 37. În analiza contextului securității naționale se apreciază că linia de demarcație între securitatea internă și cea externă este din ce in ce mai vagă, iar interdependenta între securitatea națională, regională și globală este accentuată. Strategia de securitate bulgară reliefează natură asimetrica a riscurilor și amenințărilor, cu impact crescut la nivel regional și global. Riscurile și amenințările la adresa securității naționale sunt grupate funcție de mediul de proveniență, având surse externe și interne. Contextul securității externe este marcat de impactul globalizării și sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
risc - în accepțiunea bulgară - pe prima poziție în ceea ce privește capacitatea de a produce efecte asupra securității naționale. Proliferarea armelor de nimicire în masă este accentuată de faptul că diferite state urmăresc achiziționarea acestora. Menținerea unor stocuri importante de materiale de această natură reprezintă un factor de risc important considerat de strategia de securitate bulgară. Problematică activităților asociate criminalității este reliefata ca factor de risc important. Sub acest aspect se detaliază criminalitatea organizată transfrontalieră că risc direct asupra cetățenilor și fundamentului democratic al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi civile și libertăți politice: "În ruptul capului, însă, nu ar fi permis (britanicii - n.n.) pe teritoriul lor un guvern al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
foștilor aliați e un râu ușor de trecut față de încercarea lor de-a repara ceva în țările respective"13. Indignarea față de ajutorul economic al Vestului este și mai profundă și ea demonstrează că viziunea regelui asupra acelor evenimente este de natură să creeze o culpă imensă asupra Occidentului, nu numai în raport cu consecințele imediate privind crearea unei imagini favorabile asupra comunismului, ci mai ales în raport cu prăbușirea unui speranțe privind o eventuală intervenție a Vestului și abandonarea unui front de luptă simbolică și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
toate relatările despre eveniment, Mihai I vorbește despre atașamentul față de valorile democratice europene și spune că opțiunea României cu politica lui Antonescu era una strâmba, nefirească. Distincția dintre "naziști" și "germani", ca și cea dintre "sovietici" și "ruși" este de natură să particularizeze culpă pentru ororile acelor regimuri, si nu a națiunilor în genere: "Trebuie să fim cu băgare de seamă când folosim anumite cuvinte. Nu nemții au făcut aceste atrocități, ci naziștii! Noi, la 23 August 1944 nu am luptat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care am facut mai devreme referire, si anume aceea că România poate deveni un hub al investițiilor americane în regiune în domeniul energiei. Un alt partener privilegiat al României este Republică Moldova. Sunt ultimele evoluții politice de pește Prut de natură a compromite drumul european al Republicii Moldova? România are o datorie de necontestat față de Republică Moldova: constituirea unui spațiu comun de democrație, stabilitate și prosperitate pentru cetățenii români și pentru cetățenii moldoveni. Iar unul dintre obiectivele principale ale politicii noastre externe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mijloace care condiționează absolut orice interacțiune pe care o avem cu mediul înconjutător. Cunoașterea empirica, bazată pe intuiții, este ordonată de către intelect, în absența căruia niciun tip de cunoaștere nu este posibil 5. Intelectul observa regularitățile care au loc în natură, aceasta însemnând, în accepțiune kantiana, "suma tuturor obiectelor experienței"6 - si derivă de aici anumite reguli de tip cauză-efect pentru "a le reuni astfel într-o conștiința"7, de care rămâne însă diferit. Alcătuită "numai din reprezentări, adică din determinări
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lui Hegel nu poate decât să trateze cu reticența mefienta kantiana relativ la rațiune, la care ne vom opri mai încolo. În al doilea rând, intelectul hegelian reprezintă, spre deosebire de cel kantian, o limită. Dacă intelectul kantian își desfășura activitatea pe terenul naturii că suma integrală a experiențelor posibile, intelectul hegelian nu poate gândi adecvat natură că totalitate, deoarece este incapabil de a sesiza dinamică acesteia și rolul pe care Ideea (rațiunea) i-l atribuie în ecuația spiritului universal 34, acesta din urmă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la care ne vom opri mai încolo. În al doilea rând, intelectul hegelian reprezintă, spre deosebire de cel kantian, o limită. Dacă intelectul kantian își desfășura activitatea pe terenul naturii că suma integrală a experiențelor posibile, intelectul hegelian nu poate gândi adecvat natură că totalitate, deoarece este incapabil de a sesiza dinamică acesteia și rolul pe care Ideea (rațiunea) i-l atribuie în ecuația spiritului universal 34, acesta din urmă reprezentând reconcilierea umanității cu ea însăși, cu instituțiile și ideile sale, proces în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
totalitate, deoarece este incapabil de a sesiza dinamică acesteia și rolul pe care Ideea (rațiunea) i-l atribuie în ecuația spiritului universal 34, acesta din urmă reprezentând reconcilierea umanității cu ea însăși, cu instituțiile și ideile sale, proces în care natura este la rândul sau integrată că alteritate contradictorie a Ideii în perspectiva suprimării și depășirii acestei etape tranzitorii. Mai departe, intelectul comite o greșeală fundamentală distingând între gândire, pe de o parte, respectiv realitate, pe de cealaltă parte, nesesizând contopirea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și să îl proiecteze în sfera devenirii 43. "Forță limitării, intelectul, leagă de edificiul sau, edificiu pe care el îl așează între oameni și absolut, tot ceea ce este valoros și sfânt pentru om, si fortifica acest edificiu cu toate puterile naturii și ale talentului, amplificându-l la infinit. Poate fi găsită în acest edificiu întreaga totalitate a limitărilor, numai însuși absolutul nu poate fi găsit; pierdut în părți, acesta mâna intelectul spre infinită lui dezvoltare a diversității, intelect care, străduindu-se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sub forma eului gânditor, oferindu-și astfel realitate. Raportul ontologic este complet schimbat: eul real, conceptul, se exteriorizează dub formă eului aparent, subzistând, într-o primă fază, pentru sine56. "Pentru realizarea să, conceptul nu are nevoie de niciun impuls exterior.Natura proprie a lui, închizând în sine contradicția simplității și a diferenței, și fiind de aceea fără odihnă, mâna conceptul să se realizeze, să dezvolte diferența ce se află în el însuși numai în mod ideal - adica în formă contradictorie a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
prin această, a devenit aparentă; conceptul este a doua negație sau negarea acestei negații; el este dei ființă restabilită, dar că infinită mijlocire și negativitate în sine însăși a ei"60. În raport cu intelectul, acesta reprezintă un nou nivel, atât în ceea ce privește natură, suma necesităților, cât și în ceea ce privește spiritul, suma prospectiva a libertăților pentru care contradicția interior (individ) - exterior (lume) a fost depășită 61. Dar conceptele singulare nu contribuie la extinderea cunoașterii de sine a esenței 62. Numai obiectivat sub forma ideii, a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 40. 29 Ibidem, p. 49. 30 Idem, Știința Logicii, op. cît., pp. 81-82 31 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., pp. 52, 240-241. 32 Viorel Colțescu, Istoria filosofiei, op.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Idem, Filozofia spiritului, op. cît., pp. 52, 240-241. 32 Viorel Colțescu, Istoria filosofiei, op. cît., pp. 167-168. 33 Jaqueline Russ, Panoramă ideilor filosofice. De la Platon la contemporani, traducere de Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 190. 34 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 18. 35 Ibidem, p. 174; Idem, Logică, op. cît., pp. 42-43, 247. 36 Idem, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, p. 135. 37 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume, 1914-1951, traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, p. 32. 46 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 597. 47 Idem, Logică, op. cît., p. 268. Vezi și Radu Stoichiță, Natura conceptului în Logica lui Hegel, Editura Științifică, București, 1972, p. 13. 48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, p. 309. Subl. în orig 49 Idem, Principiile filozofiei dreptului, op. cît., pp. 187-189
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Logica lui Hegel, Editura Științifică, București, 1972, p. 13. 48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, p. 309. Subl. în orig 49 Idem, Principiile filozofiei dreptului, op. cît., pp. 187-189. 50 Stoichiță, Natura conceptului, op. cît., pp. 35-36. 51 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 19. 52 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2001, p. 94. 53 Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 42. 54
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, p. 309. Subl. în orig 49 Idem, Principiile filozofiei dreptului, op. cît., pp. 187-189. 50 Stoichiță, Natura conceptului, op. cît., pp. 35-36. 51 Hegel, Filozofia naturii, op. cît., p. 19. 52 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2001, p. 94. 53 Hegel, Filozofia spiritului, op. cît., p. 42. 54 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 580. 55 Idem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
COLȚESCU, Viorel, Istoria filosofiei. Vol. ÎI, "Kant și idealismul german", Editura Brumar, Timișoara, 2006. D'HONDT, Jaques, Hegel și hegelianismul, traducere de Nicolae Râmbu, Editura Polirom, Iași, 1998. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. HEGEL, G. W. F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL, G. W. F.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la contemporani, traducere de Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2002. SINGER, Peter, Hegel, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 1996. SPINOZA, Baruch, Etică (demonstrată după metodă geometrica), traducere de S. Katz, Editura Antet XX Press, București, 1993. STOICHIȚĂ, Radu, Natura conceptului în Logica lui Hegel, Editura Științifică, București, 1972. WITTGENSTEIN, Ludwig, Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995. WITTGENSTEIN, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București, 2001
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
viață predominant urbanal omului postmodern (o viețuire în marile aglomerări urbane, într-un mediu aproape complet artificial, de beton, cu puține spații verzi și puține posibilități de recreere, în interiorul orașelor, care să fie bazate pe un mod de apropiere față de natură). Un tip de divertismente urbanizate ("plimbatul prin mall-uri", care se transformă într-o goana după cumpărături sau shopping-ul transformat într-un divertisment, ceea ce reprezintă o alienare gravă de la relația de comuniune om-natură din care se naște o stare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de poluare specifice vieții din marile aglomerări urbane 13 (pe masura creșterii nivelului de civilizație de tip consumist, crescând și nivelul de poluare al vieții omului urban)14; - un mod de viață și norme/ condiții de muncă predominant separate de natură, care îi ocupă omului aproape toată ziua (muncă în hale, în uzine, pe șantiere, în clădiri mari de birouri), care izolează omul, pentru cea mai mare parte a vieții sale, într-un mediu artificial, departe de natură, creându-i forme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
predominant separate de natură, care îi ocupă omului aproape toată ziua (muncă în hale, în uzine, pe șantiere, în clădiri mari de birouri), care izolează omul, pentru cea mai mare parte a vieții sale, într-un mediu artificial, departe de natură, creându-i forme speciale de stres negativ excesiv (stresul profesional, stresul la locul de muncă, stres din munca excesivă, stres din izolarea omului postmodern de natură); - un stres care vizează anumite categorii de persoane, precum persoanele private de libertate, refugiații
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]