173,636 matches
-
ieșit la suprafață în mijlocul Transilvaniei, prin peștera Merești, din Valea Vârghișului și astfel au fondat cele șapte cetăți săsești. Vărghiș este o localitate din județul Covasna, unde, în mod bizar, se pare că există un fel de intrare sau ieșire, naturală. Cheile Vârghiș din Munții Harghita sunt cu o trecere strâmtă, lungă de trei kilometri, cu peste șaizeci de peșteri, explică Roland. -Oare, pe acolo, au venit copiii din Hameln? Există surse care indică faptul că locul ar fi în Brașov
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
Grecii au sesizat această extraordinară idee, deși poate lor nu le era prea clar cum stăteau de fapt, lucrurile. Toate organele corpului nostru au teminale nervoase pe talpa fiecărui picior și megând desculți, fiecare din acestea beneficiază de un masaj natural și binefăcător. Orice plantă luată și izolată de mediul ei, se ofilește și moare. Cam la fel se întâmplă și cu omul. Purtăm ciorapi din fibre sintetice, lenjerie asemenea, încălțăminte care nu mai este din piele, covoare care nu mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
plantă luată și izolată de mediul ei, se ofilește și moare. Cam la fel se întâmplă și cu omul. Purtăm ciorapi din fibre sintetice, lenjerie asemenea, încălțăminte care nu mai este din piele, covoare care nu mai sunt din fibre naturale, dar ne și îmbolnăvim din ce în ce mai des de boli cunoscute și mai ales necunoscute și de care nu sufereau nici părinții și nici strămoșii noștri. Mai târziu, pornind de la faptul că dacă omului îi este cald la piciare, îi este cald
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
al Ciliciei este un munte. Părinții acestei mănăstiri ne-au dus deasupra mănăstirii că la o aruncătura de săgeată. Acolo ne-au arătat un izvor spunându-ne: Avem acest izvor foarte frumos și mare de la Dumnezeu. Nu-i un izvor natural, ci ne este dăruit de Dumnezeu. Cel intru sfinți părintele nostru marele Teodosie, a postit mult și a vărsat multe lacrimi însoțite de multe metanii, ca Dumnezeu să ne dea nouă putință de a ne desfată cu apă această. Mai
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381544469.html [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
fenomen își are precedentul în două universuri: 1.Universul tehnologic, construi în mod diabolic pentru a elibera omul către nimic. 2. Universul Artei-transformării, menit să facă Marea Trecere din universul tehnologic al stiințelor și sistemelor moarte și reci în evoluția naturală a științei viului, prin ceea ce savanții cercetători a teoriei laserilor biologici și a fenomenului de bioluminiscență numesc Lumina caldă. Fără precedent în istoria contemporană, sute de milioane de oamenii iluminați, care au primit pe rețelele de socializare, via Internetul-celest, “lumina
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
numere nu puteam învăța deloc pe de rost, încât îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului." În afară de matematici, nici un alt studiu n-avea de ce să displacă lui Eminescu, încât dacă la științele naturale avea abia notă "satisfăcător", iar profesorul de latinește era de-a dreptul nemulțumit, deși aceste studii îi vor fi cu deosebire scumpe lui Eminescu mai tarziu, asta se datorește, fără îndoială, zburdălniciei și lipsei de simpatie pentru respectivii domni profesori
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
în odaia din pod, jucau teatru, si bănuiala este că piesele reprezentate sunt Landhaus an der Heerstrasse și Liebelei am Fenster, cea dintâi în chip sigur, cea de-a doua cu probabilitate, de A. von Kotzebue. Cand învățau la științele naturale despre maimuțe, se cățărau în nuc spre a le pricepe mai bine mișcările . Prietenii îl rugau să joace cărți, chiar pe bani: ferber cu santel și fără. Mânați de unul Lozinschi, se duceau în beciul unui crâșmar din Ulița Jidoveasca
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
nou certificat de naștere decât în 1737, când e pomenită în documente, fiindcă în 1970 pe vatra veche a satului s-a ridicat barajul Beliș - Fântânele ( cu un volum de peste 200 milioane mc.). Pantele fac greu accesibile drumurile spre monumentele naturale, de aceea se impune pentru localitățile unde se dezvoltă turismul rural local, refacerea infrastructurii, pentru a se ajunge aici în condiții de secol 21, meritând să asculți renumitele tulnicărese sau să călătorești în zona carstică. Va fi accesat astfel Programul
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
2015, valoarea totală fiind de 349.368.865,78 lei. Așadar, nu am ales să vă vorbesc despre cele 24 de arii naționale protejate (30.200 de ha, 6 cu statut de monumente ale naturii), nici despre cele 16 rezervații naturale ale județului sau despre defileul Răcățiului - fascinant prin importanța dată lui Zamolxe, în zona stâncilor care au profiluri de uriași, loc unde invocându-l pe zeu, cum spune legenda, se îndeplinesc dorințele oamenilor, ci despre acest areal al turismului rural
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
altfel lipsită de sens și grea, ci o justificare a acelei munci, rodul ei, transformarea ei sacramentală în bucurie și, deci, în libertate. Creștinii au dat un sens nou sărbătorii, transformându-i conținutul, trecând-o cu tot ceea ce aparținea omului „natural“, prin moarte și înviere. ( ... ) Creștinismul a însemnat revelarea bucuriei și dăruirea ei. Această bucurie este bucuria cea curată, pentru că nu depinde de nimic din această lume și nu constituie răsplata pentru ceva meritat de noi. Ea are singura putere cu
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
lumină la apogeul călătoriilor în lumea de dincolo, de la Mahomed la Dante Alighieri, și de la Dante la Giordano Bruno, în loc să fi parcurs Marea Trecere în urmă cu 400 de ani din universul magiei, erosului și al Renașterii spirituale în evoluția naturală a științei viului, “grație” așa-zisei “științe universale” a lui Descartes, care s-a pogorât asupra lui ca un fulger sub semnul “Spiritului Adevărului”, am făcut drumul exact invers: adică, în “exegeză inversă” a religiei și științei, am parcurs drumul
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
ceva”, ca un clinchet cristalin de clopoțel, care ne ținea simțemintele cuminți. Lucrul acesta dădea, celor care ajungeau la căsătorie, un har deosebit „marii întâlniri”. Când mă conducea acasă, ne despărțeam cu pătimașe sărutări, care se încadrau instinctual în jocul naturalului nostru, căci impertinența nu pusese încă stăpânire pe mintea umană, folosind căile de comunicare în masele de oameni. Feriți de clarul dezvăluitor al lunii și de ochii clevetitori, tremuram și eu odată cu frunza copacului, la întunericul căruia mă îmbrățișa el
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
răsputeri să intre în pielea personajelor, dar, din păcate, o realitate nu poate fi realizată mai mult decât o singură dată în viața celor două ființe îndrăgostite... Următoarele ore au fost ceva de vis. Ne țineam de mână, cutreierând parcul natural care împrejmuia hanul acela, sorbindu-ne iar priviri pătimașe, între care nu ar fi mai avut loc nici măcar un fir de praf, darămite sfatul părintesc al unei persoane mature. Dar a veni și seara acelei zile... Și, deși au trecut
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
fermecat. Lectorului curios, ori lovit de aripa formei fixe, îi recomand să citească fabulosul volum de sonete „FIIND” - 365 + 1 Iconosonete, apărut la Editura „Semne”, fondată și îmbogățită cu titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural al lui Theodor Răpan. În cele aproape 800 de pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
2166 din 05 decembrie 2016. Fiecare zonă geografică a României își are tradițiile și obiceiurile ei de Crăciun, moștenite din moși-strămoși și păstrate mai mult sau mai puțin nealterate de-a lungul timpului și... vremurilor. Țara Loviștei este un dat natural care evocă în același timp vechime istorică și specificitate geografică 1, o zonă în care tradițiile și obiceiurile de Crăciun sunt încă păstrate cu strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
straturi arhaice ... Citește mai mult Fiecare zonă geografică a României își are tradițiile și obiceiurile ei de Crăciun, moștenite din moși-strămoși și păstrate mai mult sau mai puțin nealterate de-a lungul timpului și... vremurilor. Țara Loviștei este un dat natural care evocă în același timp vechime istorică și specificitate geografică 1, o zonă în care tradițiile și obiceiurile de Crăciun sunt încă păstrate cu strășnicie 2. În cadrul lor, colindele sunt cele mai active și mai bine conservate produse etno-folclorice3,4
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și pentru livrarea de animale, produse derivate și alte produse naturale cerute de Capanul Imperial Otoman și cetățile turcești de la Dunăre, toate aducătoare de bani de aur și argint sau echivalentul acestora. Aceasta era sursa și explicația existenței și circulației banilor și preocupării pentru obținerea și deținerea acestora, mai ales pentru
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
o cafea, așa putea să îl evite și pe Gicu. Deschise geamul și văzu că este o zi splendidă, tocmai bună pentru plimbare. Se gândi să se îmbrace cât mai subțire și elegant; într-o rochie cu breteluțe din mătase naturală, de culoare roșie, își luă în picioare o pereche de pantofi decupați, roșii și geanta în culoarea pantofilor. Parcă era scufița roșie care mergea la bunica în pădure. Își puse pălăria de paie pe cap la care legase o eșarfă
POVESTE DE INCEPUT DE PRIMAVARA (VIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Inceput_de_poveste_de_primavara_viii_vasilica_ilie_1351967251.html [Corola-blog/BlogPost/351249_a_352578]
-
roșie, își luă în picioare o pereche de pantofi decupați, roșii și geanta în culoarea pantofilor. Parcă era scufița roșie care mergea la bunica în pădure. Își puse pălăria de paie pe cap la care legase o eșarfă din mătase naturală de culoare albă cu flori roșii și se pregătea să plece Dintr-o dată, auzi ciocănituri în ușă. - Cine este? - Lupul, se auzi de dincolo de ușă! Ilinca deschise ușa și se pomeni cu Gicu în prag cu mâinile amândoua ocupate; într-
POVESTE DE INCEPUT DE PRIMAVARA (VIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Inceput_de_poveste_de_primavara_viii_vasilica_ilie_1351967251.html [Corola-blog/BlogPost/351249_a_352578]
-
participa la vânătoarea de la Balc. Ceilalți invitați urmează să aterizeze pe aeroportul din Debrecen, Ungaria. Printre invitații din ianuarie 2014 s-au numărat Wolfgang Porsche, moștenitorul imperiului cu același nume, Franz Rauch, patronul celei mai mari companii producătoare de sucuri naturale din Europa, și primarul din Monte Carlo. În primul rând, este surprinzătoare graba desfășurării acestei vânători de mistreți la nivel european exact în perioada în care la Parlamentul României are loc Ceremonia de investire a Președintelui ales, Klaus Iohannis. Momentul
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419154259.html [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
și-au inserat în agenda ca programe noi - cele privind vederea, diabetul și mediul, înscriindu-se în programele naționale și în campaniile globale lansate de către Președintele Internațional, domnul Sid Scruggs III, și nu în ultimul rând, impresionați de efectele catastrofelor naturale, fie din România, fie din Japonia, cluburile au răspuns la chemarea de a sprijini persoanele afectate, mobilizându-se exemplar, culminând cu Ziua Națională de plantare de arbori și arbuști (PAA), când 40 de cluburi au acționat concertat în vederea îmbunatățirii calității
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
posibilitatea continuării studiilor pentru elevi și studenți și să nu uităm gestul nobil de umanitarism, de solidaritate internațională pe care l-am realizat toți împreună pentru a sprijini locuitorii Japoniei, cea mai grav afectată zonă geografică a globului de catastrofe naturale, nu numai cu bani și rechizite școlare, ci ceea ce e și mai valoros, prin oferta de a găzdui și oferi toate condițiile de viața unor familii japoneze și tot ceea ce înseamnă o tabără de vară pentru copii japonezi. Am răspuns
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
de un grant LCIF în valoare de 10.000 USD prin intermediul Clubului Lions București Millenium. În lunile martie-aprilie am lansat un program național de urgență: Sprijinirea Lions Japonia și a japonezilor în general, prin intermediul LCIF, în vederea reconstrucției țării în urma dezastrului natural fără precedent ce s-a abătut asupra lor. Impresionați de urmările catastrofei, de demnitatea japonezilor în lupta ce a urmat, de exemplul dat de Lions Japonia, ne-am strâns rândurile și am reușit împreună (District, cluburi și membri Lions individual
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
Revelion lionistic al districtului (unele cluburi organizează baluri), în cadrul căruia prin tombola și licitație se aduna fonduri. De asemenea se obțin fonduri și prin sponsorizări. Noi suntem o organizație nonguvernamentală, așa că... pentru situații de urgență, precum cele provocate de catastrofe naturale (ex. inundații), Fundația Internațională a Cluburilor Lions ne-a acordat în doi ani câte un Grant de urgență de câte 10.000 de dolari americani. George ROCA: Ce proiecte de viitor are „Clubul Lions” din România? Rodica DACIN: Se vor
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
Blaj Artista transformă casa în care locuiește într-o instalație, mutând obiectele din spațiul interior pe fațada casei. Spațiul personal se integrează celui universal, cu intenția de recompunere, de reevaluare, de reimaginare. Intimitatea se transformă în responsabilitate, în grijă pentru natural și uman, durabilul devine determinant și efemer în existența umană. Spațiul personal/interior devine public pentru a vorbi despre o istorie, despre trecut, despre intimitate. În esență despre viață. - Andreea Blaj, artist, curator Meleagris Ocellata, instalație itinerantă 18 august - 16septembrie
București 2021 ACUM – instalații urbane și evenimente artistice arată, timp de o lună, cum ar putea fi Bucureștiul Capitală Europeană a Culturii by http://www.zilesinopti.ro/articole/13398/bucuresti-2021-acum-instalatii-urbane-si-evenimente-artistice-arata-timp-de-o-luna-cum-ar-putea-fi-bucurestiul-capitala-europeana-a-culturii [Corola-blog/BlogPost/100330_a_101622]