912 matches
-
inocenți care sunt zdrobiți în calea sa - multe se desfășoară pe perioada Războiului Franco-Prusac din anii '1870. Timpul este un tămăduitor infailibil care vindecă fără niciun leac rănile sufletului." Unul dintre părinții povestirilor scurte și ai nuvelei, demn reprezentant al naturalismului francez, s-a născut în ziua de 5 august 1850, la Dieppe, în Normandia atât de îndrăgită și pe care o va purta în suflet oriunde îl vor duce valurile vieții. A trăit și a scris într-o perioadă în
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
dacă, prin definiție, lirismul este expresia eului, romanul trebuie, și este, expresia non-eului. Într-o perioadă istoricește scurtă, 1860-1890, se impune, ca o prelungire exacerbată a realismului lui Gustave Flaubert și a pozitivismului lui Hyppolite, Taine un nou curent literar, naturalismul. Chiar denumirea curentului, derivat de la „natura”, sugerează abordarea biologicului, primatul eredității în creionarea personajelor aflate în situații-limită. Naturalismul preia de la realism tehnica descrierii detaliate și obiective în prezentarea personajelor și a mediilor în care aceștia evoluează. Spre deosebire de realism, care pune
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
1860-1890, se impune, ca o prelungire exacerbată a realismului lui Gustave Flaubert și a pozitivismului lui Hyppolite, Taine un nou curent literar, naturalismul. Chiar denumirea curentului, derivat de la „natura”, sugerează abordarea biologicului, primatul eredității în creionarea personajelor aflate în situații-limită. Naturalismul preia de la realism tehnica descrierii detaliate și obiective în prezentarea personajelor și a mediilor în care aceștia evoluează. Spre deosebire de realism, care pune accent pe mediul social ca element determinant, naturalismul dezvăluie aspectele sordide, sumbre, uneori chiar dezgustătoare, ale vieții. Personajele
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
abordarea biologicului, primatul eredității în creionarea personajelor aflate în situații-limită. Naturalismul preia de la realism tehnica descrierii detaliate și obiective în prezentarea personajelor și a mediilor în care aceștia evoluează. Spre deosebire de realism, care pune accent pe mediul social ca element determinant, naturalismul dezvăluie aspectele sordide, sumbre, uneori chiar dezgustătoare, ale vieții. Personajele sunt fie alcoolici, fie criminali, târâți psihic sau fizic, în orice caz niște marginali al societății viciate. Cei mai reprezentativi exponenți ai acestui curent literar născut în Franța, sunt Emile
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
psihic sau fizic, în orice caz niște marginali al societății viciate. Cei mai reprezentativi exponenți ai acestui curent literar născut în Franța, sunt Emile Zola, Guy de Maupassant, Roger Martin du Gard, precum și Theodor Dreiser în Statele Unite ale Americii. Odată cu naturalismul, romanul devine o oglindă fidelă a sufletului, un tablou exact al realității vieții, departe de confesiunile unui individ sau de jocul fanteziilor sale. Ținerea sub obroc a sensibilității dezlănțuite, scrutarea riguroasă a obiectelor și obiectivelor erau la îndemâna lui Maupassant, demn
Guy de Maupassant () [Corola-website/Science/310249_a_311578]
-
etc.). La Kant, scrie Schnädelbach, critica rațiunii „conține... analize cu rol de clarificare conceptuală și ține în esență de discursul explicativ al filosofiei“. După părerea lui Schnädelbach, „"Critica rațiunii pure" este cu adevărat actuală doar în zona nucleului ei explicativ“. Naturalismul în sens filosofic are o varietate de accepțiuni. Ele merg de la respectul pentru concluziile științelor naturii până la privilegierea explicațiilor oferite de către științele naturii și sublinierea continuității dintre științele naturii și filosofie. Schnädelbach nu ascunde faptul că nu are o simpatie
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
filosofic are o varietate de accepțiuni. Ele merg de la respectul pentru concluziile științelor naturii până la privilegierea explicațiilor oferite de către științele naturii și sublinierea continuității dintre științele naturii și filosofie. Schnädelbach nu ascunde faptul că nu are o simpatie deosebită pentru naturalism. Dar, ca filosof care subliniază importanța rațiunii, tema naturalismului nu-i este indiferentă. Mulți adepți ai naturalismului adoptă implicit sau explicit o dihotomie naturalism-obscurantism. Pentru Schnädelbach este important să se determine posibilitatea de a fi rațional în filosofie fără a
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
respectul pentru concluziile științelor naturii până la privilegierea explicațiilor oferite de către științele naturii și sublinierea continuității dintre științele naturii și filosofie. Schnädelbach nu ascunde faptul că nu are o simpatie deosebită pentru naturalism. Dar, ca filosof care subliniază importanța rațiunii, tema naturalismului nu-i este indiferentă. Mulți adepți ai naturalismului adoptă implicit sau explicit o dihotomie naturalism-obscurantism. Pentru Schnädelbach este important să se determine posibilitatea de a fi rațional în filosofie fără a subscrie la naturalism. Astăzi, atrage atenția Schnädelbach, „ism“-ul
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
oferite de către științele naturii și sublinierea continuității dintre științele naturii și filosofie. Schnädelbach nu ascunde faptul că nu are o simpatie deosebită pentru naturalism. Dar, ca filosof care subliniază importanța rațiunii, tema naturalismului nu-i este indiferentă. Mulți adepți ai naturalismului adoptă implicit sau explicit o dihotomie naturalism-obscurantism. Pentru Schnädelbach este important să se determine posibilitatea de a fi rațional în filosofie fără a subscrie la naturalism. Astăzi, atrage atenția Schnädelbach, „ism“-ul din "naturalism" este mai puțin legat de natură
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
filosof care subliniază importanța rațiunii, tema naturalismului nu-i este indiferentă. Mulți adepți ai naturalismului adoptă implicit sau explicit o dihotomie naturalism-obscurantism. Pentru Schnädelbach este important să se determine posibilitatea de a fi rațional în filosofie fără a subscrie la naturalism. Astăzi, atrage atenția Schnädelbach, „ism“-ul din "naturalism" este mai puțin legat de natură. El este legat de "științele naturii". Pentru naturaliști este inevitabilă identificarea într-un fel sau altul a rațiunii cu știința. Schnädelbach are dubii cu privire la o astfel
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
-i este indiferentă. Mulți adepți ai naturalismului adoptă implicit sau explicit o dihotomie naturalism-obscurantism. Pentru Schnädelbach este important să se determine posibilitatea de a fi rațional în filosofie fără a subscrie la naturalism. Astăzi, atrage atenția Schnädelbach, „ism“-ul din "naturalism" este mai puțin legat de natură. El este legat de "științele naturii". Pentru naturaliști este inevitabilă identificarea într-un fel sau altul a rațiunii cu știința. Schnädelbach are dubii cu privire la o astfel de identificare. Mai mult decât atât, problema nu
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
este inevitabilă identificarea într-un fel sau altul a rațiunii cu știința. Schnädelbach are dubii cu privire la o astfel de identificare. Mai mult decât atât, problema nu este de a alege între "rațiune" și "știință" (dacă adoptăm o atitudine sceptică față de naturalism). Ca și-n alte zone ale operei sale, punctul de referință este Kant. La Kant, rațiunea joacă rolul de tribunal suprem. Știința este valoroasă pentru că, de regulă, procedează rațional. Formularea inversă a acestui raport nu este posibilă. Herbert Schnädelbach are
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
și muncitorii agricoli migratori devenind eroii principali al cărților sale. Viața umiliilor "paisanos" din Monterey sau a fermierilor săraci din Salinas Valley sau Oklahoma este descrisă cu cald umor și culoare regionalistă, tehnica realistă a narațiunii alunecând uneori într-un naturalism brutal, în care protestul social este atenuat de frecvente implicații mistice. După "Tortilla Flat", Steinbeck a publicat o succesiune de cărți, bucurându-se de o mare popularitate în rândul cititorilor: "In Dubious Battle" (Bătălie îndoielnică) în 1936, "Of Mice and
John Steinbeck () [Corola-website/Science/303900_a_305229]
-
Kiinstler") cunoscută și ca Secesiunea müncheneză. Mai târziu, von Uhde s-a alăturat Secesiunii berlineze. Uhde a fost ales membru de onoare al academiilor din München, Berlin și Dresda. El a fost primul președinte al Secesiunii müncheneze avansând pe stilul naturalismului, ajungând în final să-și dezvolte propriul stil neacademic. Fritz von Uhde a provocat o schimbare radicală în pictura germană, având numeroși susținători din generația tânără. Un exemplu este Adolf Holzel care a fost influențat de Uhde în perioada sa
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
principal, l-a pictat adesea pe Isus vizitând oamenii simpli din clasa muncitoare sau din familiile sărace de țărani. În mod similar pictorului Adolf Hölzel sau Ludwig Dill, el pictat scene din viața rurală, opera sa fiind caracterizată de un "naturalism rustic". Una din cele mai cunoscute picturi realizate de Fritz von Uhde este "Vino, Doamne Isuse, ești invitatul nostru" (în germană - "Komm, Herr Jesus, sei Unser Gast"), aflată astăzi la Galeria Națională din Berlin. Compoziția îl înfățișează pe Isus în mijlocul
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
figura lui Isus am înfățișat reprezentarea acesteia dinspre interior spre exterior”." Asemănător lui Dostoievski, concepția lui von Uhde despre frumusețe s-a întrupat în chipul lui Isus, motiv pentru care el însuși s-a considerat a fi "... primul dintre idealiștii naturalismului". După moartea soției sale din anul 1886, von Uhde a fost foarte implicat în viața celor trei fiice ale sale. El le-a pictat în numeroase lucrări cum ar fi "Surorile" (1889) sau "Sub umbrar" (1896). Lucrările în care și-
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
universală sau Istoria în tablouri (1883). În „Literatorul" i-a apărut o suită de Studii literare, reproduse în două volume (1892-1893). Didactice, greoaie, dar dovedind o bună cunoaștere a culturii antice, studiile judecă literatura vremii în raport cu idealul clasic al criticului: naturalismul e acuzat că anulează prin întâmplător caracterul de generalitate al artei (Frumos, grațios, sublim), parnasianismul este respins, întrucât excesul formal ar anula mișcarea ideii și „simțământul" (Despre poezia descriptivă). Florescu utilizează noțiuni și definiții din Buffon, teoretizează asupra apropierii dintre
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
lui Searle. Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune deopotrivă dualismului și reducționismului în favorea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc). Intenționalitatea stă în inima
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
după cum o aprecia Mariana Ionescu. Textul epic al romanului este întrerupt pe alocuri de numeroase interludii lirice. Criticul Valeriu Cristea a evidențiat existența a numeroase scene naturaliste în acest roman care descriu distrugerile și mizeria cauzate de Primul Război Mondial. Naturalismul lui Zaharia Stancu este însă unul subiectiv și liric, încălcând principiul impasibilității tipic scrierilor lui Émile Zola. Scriitorul prezintă mizeria războiului nu în mod obiectiv, ci cu ură față de cei vinovați de producerea acestui dezastru, dar și cu speranță că
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
caracterul revoluționar al mișcării. Când se spune despre suprarealiști că sunt pictori ai schimbării veșnice - explică în anul 1934 Max Ernst - nu trebuie să ne așteptăm de la ei să-și copieze pe pânză visele nocturne (nu ar fi decât un naturalism naiv și descriptiv), și nici ca fiecare dintre ei să creeze din elementele viselor lor propriul univers restrâns în care să se simtă bine sau să dea frâu liber agresiunii lor (aceasta ar fi o evadare în afara timpului). Ba dimpotrivă
Suprarealism () [Corola-website/Science/297390_a_298719]
-
azi admisă, chiar confirmă ideea că Isus ar fi înviat. Din punct de vedere psihologic, unii argumentează că relatarea învierii se bazează pe halucinațiile Apostolilor produse de intensa lor tristețe datorată pierderii lui Iisus. Istoricii de după Epoca Luminilor lucrează cu naturalism metodologic, de aceea ei nu pot niciodată confirma miracolele drept evenimente istorice reale. în Artă
Învierea Domnului () [Corola-website/Science/312329_a_313658]
-
și ca o expresie a comapasiunii pentru pierderea pe care ea și copiii au suferit". Portretul soției sale Margarethe datează din 1439. Conform unei inscripții descoperite pe rama tabloului, soția artistului avea, pe vremea realizării portretului, circa 35 de ani. Naturalismul lui van Eyck și atenția acordată celor mai mici detalii se reflectă, aparent paradoxal, și în picturile pe teme religioase. Figurilor lui, le este caracteristică liniștea desăvârșită dată de lipsa conflictelor interne. În tabloul ""Madona canonicului van der Paele"" (1436
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
-lea, un adevărat deschizător de drumuri în pictura românească. În ansamblu, întreaga opera a lui Arthur Coulin relevă o predispoziție a sa pentru portretistică și o preocupare asiduă pentru redarea figurii umane. Definitorie pentru opera sa este puternica influență a naturalismului german al sfârșitului de secol XIX, precum și al artei maeștrilor școlii muncheneze Leibl și Feuerbach. Activitatea sa nu s-a limitat la pictură sau teoria artei, ci a cuprins și areale colaterale cum ar fi proiecte de mobilier modern, editare
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
-lea, dominat de maeștrii ca Wilhelm Leibl sau Franz von Lenbach, pictorii Carl Schuch, Hans Thoma, Arnold Böcklin, Max Slevigt, Fritz von Uhde, Wilhelm Trubner, Lovis Corinth, Franz von Stuck care reprezentau curente importante cum au fost realismul, impresionismul, istorismul, naturalismul, Jungendstil sau simbolismul, la toate aceste alipindu-se în mod evident operele vechilor maeștri existente în marile muzee. În opera lui Coulin se regăsesc elemente înnoitoare ale curentelor existente, dar ceea ce-l definește în creația sa este puternica influență a
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
Jungendstil sau simbolismul, la toate aceste alipindu-se în mod evident operele vechilor maeștri existente în marile muzee. În opera lui Coulin se regăsesc elemente înnoitoare ale curentelor existente, dar ceea ce-l definește în creația sa este puternica influență a naturalismului german al sfârșitului de secol precum și arta lui Wilhelm Liebl, contemporanii săi spunând “naturalismul lui Leibl a fost pentru Coulin un far călăuzitor”. Gândirea artistică i-a fost marcată de maeștrii școlii müncheneze Leibl și Feuerbach, călătoriile de studii în
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]