825 matches
-
sunt emotivismul și prescriptivismul universal. Emotivismul meta-etic are doi importanți reprezentanți: filosoful englez Alfred Ayer și filosoful american Charles Stevenson. Potrivit lui Ayer, cuvintele morale nu se referă la ceva, adică nu se referă nici la o proprietate naturală, așa cum susțineau naturaliștii, nici la una non-naturală, așa cum afirmau intuiționiștii. Aceste concepte nu au niciun înțeles cognitiv. Pentru emotiviști judecățile morale manifestă atitudini, exprimă o stare afectivă a vorbitorului în legătură cu obiectul avut în vedere și răspândesc această stare publicului, influențându-i astfel conduita
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
valoric pe criteriul superiorității (ca și cum recunoașterea, de exemplu, ar fi superioară cunoașterii; sau invers); ele sunt acte de reflexivitate umană încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eșecului. Marele nostru naturist E. Pop (1973Ă spunea „Ceasul de față ne cere stăruitor să convertim nostalgia vagă într-o conștiință generală fermă activă, de comuniune cu structura și dinamica naturii, a cărei ocrotire nu mai este o problemă a naturaliștilor ci a omului însuși”. Pentru atingerea acestui țel, o importanță deosebită o are sistemul educațional al întregii populații. Acest sistem este menit să dezvolte conștiința ecologică a oamenilor, în așa fel încât fiecare membru al societății să devină conștient de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sale, o bibliotecă ce conține câteva sute din operele istorice, literare și memorialistice semnate Nicolae Iorga? În Casa Antipa - clădire care a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea - s-a născut marele biolog Grigore Antipa și fratele său, naturalistul Nicolae Leon? Clădirea Primăriei, edificiu construit la sfârșitul sec. al XVIII-lea în stil eclectic de influență germană, a fost inițial sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist în perioada octombrie 1864 - martie 1865? Centrul Vechi, este partea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
se străduiau să intre toți decadenții. La ora când Îl cunoaște, În casa lui Mallarmé, pe contele de Fezensac, parizianul de adopție, olandezul-francez Joris-Karl Huysmans e deja un scriitor consacrat, acceptat de mediile literare (ce-i drept, cu precădere de către naturaliștii lui Zola, pe care Însă Îi va trăda estetic În curând). Întâlnirea cu Montesquiou Îl tulbură cu asupra de măsură pe modestul funcționar din Ministerul de Interne, slujitor zelos al administrației franceze. În fața sa se află un om din altă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Moldova. Se număra printre membrii comitetului de redactare a Regulamentului Organic, el fiind autorul articolelor care preconizau unirea Principatelor. Spirit întreprinzător și deschis înnoirilor, în măsura în care acestea nu anulau bunele tradiții preluate de la înaintași, C. sprijină înființarea Societății de Medici și Naturaliști din Iași și este inițiator al industriei extractive din Moldova. Deși la moartea tatălui său, renumit pentru felul în care și-a risipit averea în chefuri, nu moștenise aproape nimic, izbutește, prin pricepere, ingeniozitate și tenacitate, să agonisească imense latifundii
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
conștiinței proprii, urmând principii validate de exponenți mai vechi sau contemporani, punând în departajarea valorilor un discernământ sever, aproape lipsit de ezitări. „Admir atât de mult literatura franceză, încât mi-a anulat plăcerea pentru alte literaturi! Clasici, romantici, simboliști, realiști, naturaliști etc., scriitorii francezi au un geniu specific, o structură a expresiei atât de tipică, încât mă simt acasă oriunde.” Din vasta operă a lui Sainte-Beuve, critică „creatoare” pe fundal romantic, a reținut în special cele treisprezece volume de Portrete literare
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
realizeze de agenții economici care au o bază materială adecvată; 4) restructurarea Și diversificarea formelor Și programelor turistice astfel: promovarea unui turism specializat, puțin poluant; este vorba despre turismul de cunoaștere, cu valențe Științifice, profesionale, dar Și estetice, pentru ornitologi, naturaliști, ecologi, piscicultori, geografi Și alte categorii de turiști; dezvoltarea turismului de sejur, pentru cura heliomarină pe plaja litoralului deltaic Și a programelor complexe mare-deltă; dezvoltarea agroturismului în unele sate; extinderea excursiilor - care rămân în continuare o formă specifică de practicare
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
făcută capabilă de-a esprima toată scara forței, să învingă și asupra tonului celui mai puternic; pentru că ea poate cel puțin să realize toate intensiunile și de-aceea ne poate ținea mereu în dispozițiune artistică. Și aicea artistul bate pe naturalist, pentru că cel dentîi ni dă un întreg stăpânit de el. Stăpânirea asupra înălțimei și profundității tonului, asupra portamentului și a volubilității, în fine scările tăriei tonului includ cultura tonuliii în laturea ei elementară; căci aceste momonte luate la un loc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să admită două lucruri ca nelucrurile eterne și infinite existente pentru sine (timp și spațiu) cari sânt (fără ca ceva real să fie) numai pentru a cuprinde ele toate cele reale. De părtinesc a doua teorie (de care se țin cîtiva naturaliști metafizici), acceptând timp și spațiu ca relațiuni ale fenomenelor (lîngă sau dupăolaltă) abstrase din experiență, atunci sânt siliți să conteste valabilitatea învățăturilor apriorice ale matematicei în privirea obiectelor reale (de es. în spațiu) sau cel puțin certitudinea apodictică a unor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
copilașii) capătă în cele dentăi șase zile nutreț foarte bun, aproape mistuit sau cel puțin curățit de orice materie indigestă. De acolo vine că în acest period nu se balegă (ca copilul în pîntece), ba, precum susțin o seamă de naturaliști, nici nu au șezut; acest din urmă se află altfel și la cel mic viermuș de albină, dar e atât de rudimentar încît se sustrage chiar celei mai amănunțite cercetări microscopice. După ce viermușul au crescut în opt zile atât de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Franța” (59, p. 37). De fapt, în Europa polemica durează de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. În celebra sa lucrare Species plantarum (1753), suedezul Carolus Linnaeus a dat o singură denumire cânepii : Cannabis sativa. Disputa s-a declanșat imediat. Naturalistul francez Jean-Baptiste de Lamarck a susținut că trebuie făcută diferența între Cannabis sativa (care crește în Europa, fiind înaltă și fibroasă) și Cannabis indica (ce crește în Asia, fiind scundă și psihotropă). Ulterior, s-a propus și o denumire pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în vin, rachiu sau cafea „spre a provoca pretinse [sic !] sensațiuni voluptoase și visiuni nălucitoare” (123, p. 217). Pentru turci, „visiunile nălucitoare” și „sensațiunile voluptoase” datorate consumului de opium nu erau câtuși de puțin „pretinse”, cum scria Șăineanu. În 1546, naturalistul francez Pierre Belon nota următoarele : Nu există turc care să nu cheltuiască ultimul ban spre a-și cumpăra opium, pe care-l poartă asupra sa în timp de pace și de război. Ei mănâncă opium, fiind convinși că îi face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să fie mai bună decât cea existentă, s-a născut școala romantică în Franța, fiică a școalei romantice germane și a disprețului byronian pentru lume. În timpul din urmă apoi francezii, în literatură și în arte, au admis un sistem, numit naturalist, care circumscrie terenul artelor în prezent și la realitate, respinge întoarcerea trecutului și orice aspirație spre viitor, spre un ideal mai bun. Dar și naturalismul reprezintă poate tablouri de fericire și părțile frumoase ale vieții? Nu, C-un exclusivism care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
primul rând a istoriei și a științelor naturale, anticipând astfel, prin preocupări, ca și prin structură, viitoarea A.R.: „Societatea filosoficească din Mare Principatul Ardealului” (1795), Societatea literară (1822) din Brașov, continuată de Societatea literară (București, 1827), Societatea medicilor și naturaliștilor din Iași (1834), Societatea literară (1836), transformată apoi în Asociația literară a României (1845), Societatea Ateneului Român (Iași, 1860), Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român (Astra) (Sibiu, 1861), Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina (1865
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Cluj În 1927 și a avut ca temă „biologia poporului român”. Lectorii din cadrul acestei serii de conferințe erau personalități proeminente, a căror prezență a transformat evenimentul Într-un moment extrem de semnificativ pentru dezbaterile intelectuale din perioada interbelică. Emil Racoviță, cunoscutul naturalist și președinte al Academiei Române, a deschis seria conferințelor cu o lucrare intitulată „Problema evoluției poporului român”. Lui i-au succedat numeroase nume celebre: sociologul Dimitrie Gusti; Constantin-Rădulescu Motru, unul dintre cei mai importanți filosofi români din perioada interbelică; geograful Simion
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contemporane față de realismul structural: realismul neoclasic și realismul alegerii raționale (Dunne și Schmidt, 2005, p. 166). Distincția între realismul clasic și cel structural are la bază, evident, opțiunea acestuia din urmă pentru „a treia” imagine, anarhia internațională - realismul structural este naturalist din punct de vedere epistemologic, în timp ce realismul clasic este mai degrabă interpretivist. Totodată, critica lui Waltz la adresa „reducționismului” lui Morgenthau sau chiar al lui Aron este în primul rând o critică la adresa individualismului lor metodologic. Pe de altă parte, teoria
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sale posibile, a fost Înlocuit de un arbore abstract reprezentând un anumit volum de cherestea sau lemn de foc. Concepția monarhilor asupra pădurii era una utilitaristă, dar mărginită strict la nevoile directe ale statului. Din punctul de vedere al unui naturalist, cadrul de referință Îngust al statului ignora aproape tot. Nu mai conta aproape nimic din floră: nici ierboasele, nici lichenii, nici ferigile, nici mușchii, nici arbuștii, nici plantele agățătoare. Nu mai contau nici reptilele, nici amfibienii, nici nenumăratele specii de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ca având un echivalent În bani. Este vorba aici, În mare măsură, de ceea ce Weber numea raționalizare, dar și de un grad destul de ridicat de centralizare”. Theodore M. Porter, Objectivity as Standardization Pădurea administratorilor nu poate fi și una a naturaliștilor. Chiar dacă interacțiunile naturale ce au loc În ea sunt cunoscute, realitatea pe care o constituie ele este prea complexă și prea diversă pentru a se preta la o descriere simplistă. Interesul comercial al statului pentru cherestea a reprezentat filtrul intelectual
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
multe. Adeptul silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o singură Întrebare. Naturalistul și agricultorul, În schimb, sunt asemenea vulpii, adică știu foarte multe despre pădure și despre cultivarea pământului. Deși primii au o arie de cunoștințe mult mai Îngustă, nu trebuie să neglijăm faptul că aceste informații sunt totuși sistematice și sinoptice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mod uniform decât pe baza unor unități de măsură și metode de calcul stabile. În plus, el nu poate reflecta complexitatea reală a experienței pe care o are agricultorul mai mult decât puteau proiectele silviculturii științifice să reflecte complexitatea pădurii naturalistului. Dirijată de un obiectiv practic și concret, perspectiva cadastrală neglija absolut tot ce nu ținea strict de domeniul său. Consecința acestui fapt a fost omiterea unor detalii la efectuarea măsurătorilor. După cum arăta recent un studiu efectuat În Suedia, tehnicienii cadastrali
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
albă, București, 1984; Cămașa de mire, București, 1985. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, „Azimut”, LCF, 1971, 10; Adrian Popescu, „Azimut”, TR, 1971, 12; Daniel Dimitriu, „Lăcuste și aeroporturi”, CL, 1972, 11; Nicolae Manolescu, „Aerul de sub fluturi”, RL, 1974, 8; Daniel Dimitriu, Naturaliști, caligrafi și alții, CL, 1974, 6; Liviu Călin, Ion Lotreanu, LCF, 1974, 37; Eugen Dorcescu, „Aerul de sub fluturi”, O, 1974, 43; Mircea Iorgulescu, Ion Lotreanu, LCF, 1975, 24; Lucian Alexiu, „Analogia suverană”, O, 1975, 39; Barbu, O ist., 206-208; Firan
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
inofensiv și lipsit de pedanterie manual de drumeție, îmbină proza poetică și paginile de eseu. Cartea fructifică nenumăratele peregrinări ale autoarei prin munții României, mărturisind o cunoaștere intimă a naturii, întemeiată pe sensibilitate și pe o curiozitate intelectuală de autentic naturalist. Plecând de la premisa că excursia poate și trebuie să fie o operă de artă, în bună tradiție rousseauistă, D. redescoperă poezia lucrurilor simple: chiar alimentele capătă poeticitate, precum „zamolxiada”, limonada preparată cu zahăr, lămâie și zăpadă. Muntele dobândește o valență
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Cornel Regman, Ov. S. Crohmălniceanu (Franz Kafka). Lui Ion Pillat îi aparține Simbolismul ca afirmare a spiritului european, un studiu asupra celor trei etape istorice din evoluția curentului, subliniindu-i caracterul liric și spiritualist, antimaterialist, care venea după excesele romanului naturalist și formalismul pur plastic al parnasienilor. Eseistica de la R.F.R. conferă elasticitate și mobilitate atitudinilor critice, fiind o alternativă la demersurile de tip universitar sau foiletonistic: Camil Petrescu (Noua structură și opera lui Marcel Proust, Libertate și creație), Mircea Eliade (Lucian
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
renașterea poeziei române în părăsirea liricii intimiste pentru una patriotică și în separarea politicianismului de literatură. Al. Macedonski face elogiul creatorului (Poezia și poetul). O rubrică de portrete, intitulată „Nemuritorii” și semnată Aristarch (Al. Macedonski), prezintă scriitori străini, romantici, parnasieni, naturaliști, simboliști, dintre care unii s-au impus pe teren românesc datorită „Literatorului”. Macedonski este printre primii care scriu la noi despre Baudelaire și Maurice Rollinat. Sunt prezentați Jean Richepin, Leconte de Lisle, E.A. Poe, Théophile Gautier, prerafaelitul Dante Gabriel Rosetti
LUMINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]