152 matches
-
50-64; Ardeleanu, Însemnări, 214-219; Mircea Iorgulescu, „Durerile altora”, AST, 1969, 6; Cristea, Interpretări, 73-78; Damian, Intrarea, 103-106; Dimisianu, Prozatori, 93-95; Mircea Iorgulescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, RL, 1971, 9; Alex. Ștefănescu, „Drumul spinos al întoarcerii”, LCF, 1971, 23; Laurențiu Ulici, „Navetiștii”, REVR, 1975, 2; Cristea, Domeniul, 238-243; Valentin F. Mihăescu, „Patima urșilor albi”, LCF, 1976, 22; Titel, Pasiunea, 65-68; Valeriu Cristea, Romanul monografic, RL, 1976, 24; Dimisianu, Nouă prozatori, 152-171; Cornel Ungureanu, Documente de viață, RL, 1979, 17; Cristea, Faptul, 241-244
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
la ambasadă, mese rotunde, întâlniri cu presa, recitaluri. Venită la Berlin, doamna Irina Răchițeanu-Șirianu ne-a onorat cu un recital de poezie românească, Silvia Marcovici cu vioara ei fermecată, Ion Dacian cu măiastra sa voce... După puțin timp devenisem parcă "navetist": cu Dacia 1100 CD a ambasadei sau cu trenul mă puteam deplasa "ca vântul și ca gândul". Șoselele între marile orașe majoritatea construite "strategic" în perioada ăluia cu mustața mică erau excelente, nemții șofau civilizat, iar trenurile erau confortabile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
n-o să pot face față! Și, într-adevăr, la început mi-a fost greu, atât din punct de vedere fizic, cât și, mai ales, sufletește. Intrasem într-o lume aspră, cu totul necunoscută mie, în care majoritatea o formau țăranii navetiști, hârșiți pe șantiere. Făceam figură aparte printre ei, încât, într-o zi, un șofer a cărui mașină trebuia s-o încărcăm cu nisip sau pietriș și care se uita la noi plictisit, cu mâinile în buzunare, și-a exprimat zgomotos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nopți de când născuse îl găsea acum pe canapeaua de clasa întâi din tren. Era mulțumită în sine de hotărârea luată, de a fugi din spital, schițând un zâmbet și se bucură. Un grup de tineri ce păreau a fi studenți navetiști mergeau în aceeași direcție cu ea. Grupul de tineri făcea destulă gălăgie. Erau prinși într-un joc de cărți. Răsunau din când în când hohote de râs. Carlina ar fi vrut ca în acel moment tinerii să tacă, dar era
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
a luat foc; incendiul s-a oprit de la sine în dreptul unei cărți anume. În locuința unui coleg (poet bucureștean) s-a întâmplat același lucru. Aproape de București, o casă parohială (în care, la fel, nu se afla nimeni, pentru că preotul era navetist, locuia în Capitală) a fost incendiată; flăcările au făcut scrum cărțile de religie, dar s-au oprit pe poemul "Antares". Pentru că ați forțat nota (cu asemenea întrebare), ar trebui să aduc dovezi și mai și, însă nu țin să apar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să le anticipam, de vreme ce nu cunoaștem cu precizie câți români trăiesc în străinătate. Dificultățile estimării acestor numere rezultă în parte din natura problemei (deoarece trebuie să "numărăm" oameni care nu sunt prezenți aici). Prevalența migrației circulare și chiar a celei navetiste complică acest proces încă și mai mult. Estimările pe care le avem sunt foarte grosolane, dar se bănuiește că migranții ar reprezenta cam 20 până la 30% din întreaga forță de muncă. Câteva dintre problemele asociate migrației au devenit din ce în ce mai importante
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
am reluat la MAE discuțiile privind asigurarea unui spațiu locativ și transferul soției, conform promisiunilor inițiale, explicându-mi-se că lucrurile se vor rezolva "în timp". S-au rezolvat după doi ani și ceva, perioadă în care am fost "soți navetiști", eu trăgând din când în când o fugă la Iași sau întâlnindu-mi doamna la București. Primeam o remunerație echivalentă salariului avut la catedră plus media primelor anuale, ceea ce însemna cam 1800 de lei pe lună. Nu era nici mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a diferenția între naveta rural-rural și cea rural-urban; 4) 98,6% din totalul populației rurale ocupată în agricultură lucrează în mediul rural; 5) Anumite tabele care pleacă de la date ACOVI sau UE-FSD lucrează cu un sens restrâns pentru UCom, respectiv navetiști rural-urban. Dacă nu se face specificarea de rigoare, UCom vizează totalul navetiștilor cu domiciliul în rural, cu destinație urbană sau rurală. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Structura de ocupare a populației rurale: iunie 2002 (%) Sursa: INS - ACOVI 2002 Muncitorii în
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
internațională circulară, în țări cum ar fi Spania, Italia, Ungaria. Muncitorii în industria extractivă, muncitorii în industria alimentară și șoferii reprezintă alte trei grupări ocupaționale semnificative pentru categoria în discuție. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Structura lucrătorilor manuali rurali, ne-navetiști (RNm), pe categorii de ocupații 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții 24,3 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 13,2 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 16,0 74 meseriași și muncitori calificați în
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și muncitori calificați în mecanică fină, artizani 1,0 Total % N 100 353427 Sursa: INS, Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002 * Coduri Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88 Tipurile principale pentru lucrătorii ne-manuali cu calificare redusă, ne-navetiști, sunt cele ale vânzătorilor, muncitorilor necalificați din domeniul serviciilor și ale celor angajați pentru servicii de pază (Tabelul 4). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Structura populației rurale ne-navetiste, cu ocupații non-manuale de calificare redusă (RNs) pe categorii de ocupații
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ISCO88 Tipurile principale pentru lucrătorii ne-manuali cu calificare redusă, ne-navetiști, sunt cele ale vânzătorilor, muncitorilor necalificați din domeniul serviciilor și ale celor angajați pentru servicii de pază (Tabelul 4). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Structura populației rurale ne-navetiste, cu ocupații non-manuale de calificare redusă (RNs) pe categorii de ocupații 91* Muncitori necalificați, în servicii și vânzări 28,5 51 Lucrători în servicii personale și de protecție 25,7 52 Vânzători în magazine și piețe 23,5 41 Funcționari
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mici întreprinderi ( REF Ref48536416 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 5) . Dacă ar fi să simplificăm, am putea spune că tipurile cheie de ocupare rural-neagricolă sunt profesorii, întreprinzătorii neagricoli, comercianții și muncitorii în construcții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 5. Structura populației rurale ne-navetiste, cu ocupații non-manuale de calificare ridicată (RNp) pe categorii de ocupații 33* Învățători și asimilați 18,8 23 Profesori în învățământul superior, secundar și asimilați 14,4 21 Fizicieni, matematicieni și ingineri 1,7 24 Alți specialiști cu ocupații intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Legislatori, membrii ai executivului și înalți conducători 3,2 Total % N 100 189.350 Sursa: INS, Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002. * Coduri Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88 Per total, ocupații neagricole la nivelul populației rurale ne-navetiste (781.924 de persoane la data recensământului din 2002), ponderea majoră în ocuparea curentă revenea populației care lucra în construcții, industrie extractivă și metalurgică (24%). Cel de-al doilea segment important al populației neagricole ocupate local era reprezentat de persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în ocuparea curentă revenea populației care lucra în construcții, industrie extractivă și metalurgică (24%). Cel de-al doilea segment important al populației neagricole ocupate local era reprezentat de persoanele angajate ca muncitori sau vânzători în sectorul comercial (15,9%). Populația navetistă din rural, cu destinație urbană (aproximativ trei sferturi din total, navetiști) sau rurală este caracterizată prin diversitate ocupațională de nivel ridicat. Nucleul principal îl formează persoanele ocupate în construcții și industria extractivă, urmat de muncitorii din industria alimentară și de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și metalurgică (24%). Cel de-al doilea segment important al populației neagricole ocupate local era reprezentat de persoanele angajate ca muncitori sau vânzători în sectorul comercial (15,9%). Populația navetistă din rural, cu destinație urbană (aproximativ trei sferturi din total, navetiști) sau rurală este caracterizată prin diversitate ocupațională de nivel ridicat. Nucleul principal îl formează persoanele ocupate în construcții și industria extractivă, urmat de muncitorii din industria alimentară și de conducătorii auto. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rurală este caracterizată prin diversitate ocupațională de nivel ridicat. Nucleul principal îl formează persoanele ocupate în construcții și industria extractivă, urmat de muncitorii din industria alimentară și de conducătorii auto. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcți 19,6 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 5,4 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 7,9 74 meseriași și muncitori calificați în
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din populația neagricolă din mediu rural practică ocupații manuale/preponderent manuale (muncitori calificați și operatori la mașini sau instalații fixe) cu nivel de calificare ridicat ( REF Ref48962492 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7). Tipul reprezentativ pentru aceștia este cel al muncitorului calificat navetist. Ocuparea neagricolă cu locul de muncă în interiorul spațiului rural este dominată tot de muncitorii calificați, urmați în serie de ponderi descendente, de lucrătorii din servicii și comerț și de tehnicieni. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 7. Principalele categorii de ocupare a
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
12 km de o așezare urbană. Un oraș este definit ca mare dacă are mai mult de 100000 locuitori. Distribuția teritorială a diferitelor tipuri de ocupare neagricolă descrie de fapt tipuri diferite de dezvoltare regională. Categoria majoră a populației ne-navetiste cu ocupații neagricole-manuale este mai probabil să fie prezentă în sate dezvoltate gravitând în jurul orașelor mari, dar situate destul de departe de aceste orașe. Acest tip de sate are o frecvență mai mare în zonele deluroase și montane (Tabelul A 7
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
munci manuale neagricole este favorizată de distanțe mai mari între sat și cel mai apropiat oraș. Dezvoltarea regională măsurată prin dezvoltarea județului favorizează în principal tipurile de ocupare asociate cu navetismul rural-urban și muncile rutiniere neagricole ale populație stabile, ne-navetiste. Structuri de venituri și ocupare a forței de muncă Fiecare dintre cele patru tipuri de ocupare neagricolă se caracterizează printr-o anumită structură a veniturilor monetare ( REF Ref48977537 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 10). Salariul este principala sursă de venit pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o anumită structură a veniturilor monetare ( REF Ref48977537 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 10). Salariul este principala sursă de venit pentru toate aceste tipuri de ocupare, cu ponderea cea mai ridicată pentru navetiști rural-urban și cea mai scăzută pentru muncitorii neagricoli ne-navetiști. Activitățile independente neagricole au un impact pozitiv semnificativ asupra veniturilor lucrătorilor manuali neagricoli. Agricultura este principala sursă de venituri pentru agricultori. Chiar dacă aceasta este scăzută, are o contribuție și la veniturile categoriilor RNp și RNm de ocupare NA. Tabelul SEQ
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1 FARM Agricultori 36,5 68,1 Total 100,0 100,0 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Diferențele față de cifrele pentru ACVI din Tabelul 1 provin din faptul că acolo se lucrează cu total navetiști, indiferent de destinația lor rurală sau urbană, iar în prezentul tabel cu navetiștii rural-urban. Anexa 3: Alte date Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 13. Unități economice la nivel de sat Unități economice (persoane) în sat Nici o unitate în sat 1-5
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai mare decât cea a celor care lucrează temporar într-o altă țară. Direcția rural-urban rămâne în continuare dominantă în navetismul rural actual, atât intra cât și interjudețean (în medie 85% din totalul navetiștilor). Diferența dintre numărul tinerilor și adulților navetiști este de aproape 20% în favoarea tinerilor, vârsta medie a navetistului din rural situându-se la limita superioară a vârstei tinere. În schimb, vârstnicii din rural, chiar dacă aparțin într-o mică măsură populației ocupate, nu participă semnificativ la fenomenul navetismului. EMBED
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Acasă mai cresc niște iepuri de casă pentru hrană cărora aduc de pe câmp însemnate cantități de furaje. Ca distracție? Radio, televizor și la școală mai suplinesc cadrele care se îmbolnăvesc. Majoritatea cadrelor didactice de la școala de 10 ani sunt tinere navetiste și se îmbolnăvesc cam des. Adică intră în posesia unor certificate de boală. Chiar acum când completez scrisoarea sunt la ora de matematică la anul I. O fac pe matematicianul. Știi tu cât de tare am fost la această disciplină
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
În ultima scrisoare, primită deunăzi, mă roagă, ca la rându-mi, să Vă rog să-i puneți la dispoziție - sub formă de Împrumut, unele documente, de care are nevoie, ceea ce și fac acum (...). D-nii Moscaliuc ce mai fac? Dv. mereu navetist? La Pitești am găsit altă atmosferă. Un fapt, În definitiv minor, a fost sărbătorit cu mare fast (Reluarea activității soc. elevilor „Junimea”) iar prof. Marin Bădescu Îmi scrie, că de pe acum se fac pregătiri, ca În 1972 să se sărbătorească
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
obstacol prea puternic pentru operator în găsirea persoanei, cu atât de multe caracteristici prescrise. De pildă, aflat într-un sat, operatorul nostru va avea dificultăți să găsească, să zicem, o femeie între 20 și 24 de ani, cu studii liceale, navetistă, angajată ca muncitoare calificată într-o întreprindere deindustrie alimentară, într-un oraș de mărime între 50.000 și 100.000 de locuitori. S-ar putea chiar să nu fie nici una care să întrunească toate aceste condiții, și atunci operatorul va
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]