159 matches
-
timp, în care puiul, cu piciorul între atele, pășea prin căldura camerei, fără să se mai ferească de salvatorul său. Ridica aripile încercând să se echilibreze și țipa, din când în când, chemându-și familia. Nu era mofturos, mânca fără nazuri pâinea pusă într-o farfurie de Nicolae. “Se va obișnui cu timpul!”, își spunea Nicolae. Trebuia să-i dea un nume, ca să-l poată striga să vină la masă. Așa și făcu. Pentru că era salvat din ghiarele gheții, s-a
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
ca idiotul din fața lui. De aceea făcu o figură de om dezamăgit: --Chiar atât crezi, mă, nea Moto, că face magazinul meu? Mototolea rămase derutat. A crezut că Nae va cădea pe spate când va auzi oferta. Or, el face nazuri. Ori este prea îngâmfat, ori bătut în cap, dacă nu-și dă seama că trebuie să bată palma imediat. Spuse și el tot cu un aer de om dezamăgit: --Mă, Nae, tot nu pricepi că vreau să-ți fac un
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
semn cu capul că nu și am luat ața din mâna întinsă. Eram prima oară cu un măgar de frâu, dar asta nu trebuia să constituie o problemă. O mână de animal, o nimica toată, ușor de controlat, putea face nazuri? Păi l-aș fi luat târâș. Sfatul vecinei, să îl duc dinapoi dacă din față nu merge, mi s-a părut zeflemitor. Poarta s-a închis, am oftat și am luat-o din loc. După câțiva metri, animalul a început
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
care puiul, cu piciorul între atele, pășea greu, șchiopătând prin căldura camerei, fără să se mai ferească de salvatorul său. Ridica aripile încercând să se echilibreze și țipa, din când în când, chemându-și familia. Nu era mofturos, mânca fără nazuri pâinea pusă de paznic într-o farfurie. “Se va obișnui cu timpul!”, își spunea Ghiță. Trebuia să-i dea un nume, ca să-l poată striga să vină la masă. Așa și făcu. Pentru că era salvat din ghiarele gheții, s-a
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă seară la dans și pupături prin cotloanele mai întunecoase ale subsolului. Din puținii bani pe care îi aveam fiecare, cumpăram câte o bere sau o sticlă de Cico pentru fete. Alteori, mergeam la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
renumitele “ceaiuri” ale acelor ani, sau “reuniuni tovărășești”, cum se vor numi mai târziu. De fapt, acolo locuia unul dintre amicii noștri, care împreună cu mai mulți băieți, amenajase două încăperi de la subsol, acceptabile pentru pretențiile noastre tinerești. Fetele nu făceau nazuri referitoare la luxul încăperilor, așa că petreceam sâmbătă seară la dans și pupături prin cotloanele mai întunecoase ale subsolului. Din puținii bani pe care îi aveam fiecare, cumpăram câte o bere sau o sticlă de Cico pentru fete. Alteori, mergeam la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
te purta așa, i-am spus că vei merge cu el la plimbare. Nu-ți strică puțin aer și ție după matematică. Știu că nu te dai în vânt după cifre! A fost politicos și nu e cazul să faci nazuri. - Atunci, du-te tu cu el la plimbare dacă v-ați înțeles așa de bine! Trebuia să mă întrebe pe mine! - Dar tu nu erai acasă! Dacă nu mai vrei să ieși cu el, foarte bine, dar acum i-am
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
și princiarii ei frați o aventură a vieții. Constrângerile refugiului și muncile istovitoare pe care au fost nevoiți să le practice le-au dat aripi, i-au întărit, i-au ambiționat și le-au forjat caracterul și atitudinea față de viață. Nazurile nu și-au găsit niciodată locul în viața Reginei. Capriciile sau ușurătatea i-au fost străine atât ei, cât și întregii generații pe care războiul a găsit-o la vârsta adolescenței.” În septembrie 1943, Principesa Ana de Bourbon s-a
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
iartă, Străfulgera privirea cruntă. Mă iartă, îi spuneam, că minte Iubirea mea, că trufaș sunt, Că mă răzbun, am suflet crunt, Deși am arme din cuvinte. Alb mă privea idolul, vântul Venea să-mi mângâie obrazul, Ca o fecioară fără nazuri, Dar muntele-ascundea Cuvântul. De multe ori caut alinare, Iar oamenii par munți de piatră, Ei niciodată nu te iartă, Deși sunt frați cu mândrul Soare. Deși au stele-n jur, sunt duhuri Care șoptesc vechi basme, cânturi, Atunci eu mi-
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
sa! Până la urmă sufletul tot în iad i-a ajuns. Măcar să fi profitat ca mine cât a fost în viață. Asta e! Găsesc altă naivă să-i predau ștafeta vrăjitoriei. Dar să-mi pregătesc ședința de vrăji. Chiar dacă împielițații fac nazuri, tot voi distruge familia lui Pătru. Până la urmă duhurile rele îi vor bântui casa și nevastă-sa va înnebuni. Ha, ha, ha! Nici nu știe ce-l așteaptă! Și aproape de miezul nopții hoașca își luă traista dintr-un cotlon și
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
culme, ca niște păsări prinse într-o colivie. Scotoci prin vesta de camuflaj, plină de buzunare, pe care o purta la pescuit și le întinse băieților câte o bomboană mentolată. Ascultători, copiii își îndesară în gură fiecare bomboana lui, fără nazuri. Simțind că îi dau lacrimile la gustul puternic, Sorin șopti la urechea fratelui său: - Nu o pot mânca, pișcă rău! - Taci din gură, că ne aude și nu ne mai ia cu el! Scuip-o pe undeva și te prefaci
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
ca să nu producă, printr-o mișcare involuntară, aplauze, făcând astfel să se piarză o vorbă, un mărgăritar, o rază necesară în lumina generală. [ 27 februarie 1880] ["ÎN FINE PORTOFOLIUL... "] În fine portofoliul finanțelor a fost căpătuit. D. Cîmpineanu, după câteva nazuri de cochetă, a primit sarcina de a înlocui pe d. Sturdza și a se face apărătorul bugetului pe 1880. Cum vedem, peste "prăpastia" cea adâncă despre care vorbea odinioară d. Cîmpineanu, esistă acuma o punte solidă, pe care d-sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atacă soluția, știind că e fără nici o șansă de izbândă. Și, tot prin cutumă, s-a introdus regula nescrisă ca tariful (deloc neglijabil) să-i fie plătit maestrului Ludovic L. de către partea adversă. Nici aici nimeni n-a făcut vreodată nazuri. Poate vă mai amintiți că onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak nu-l putea înghiți pe maestrul Ludovic L. (inutil să mai precizăm că pe avocat nu-l cheamă Ludovic și nici L., dar că ținem la această măsură de prevedere) și
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de un flirt ingenios. Tăceam, simțind cum se turtește de brațul meu un sân mic de femeie. Iar tovarășa mea nocturnă, vorbind fără șir cu însuflețire, respingea avansurile unei năluci întreprinzătoare, își umfla obrajii pentru câteva clipe, arătând că face nazuri, apoi îl învăluia pe iubitul ei imaginar într-o privire pe care o credea languroasă și care era doar încețoșată de vin și de surescitare. Am dus-o spre singurul loc care ne-ar fi putut adăposti dragostea - pe insula
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
L’Express, Éric Conan notează că, „după ce a debutat în vervă la începutul secolului, epopeea intelectuală franceză s-a scufundat în greșeală, delir și se încheie astăzi în ridicol” (Conan, 2000, p. 102). „Elita progresistă din Saint-Germain-des-Prés” pozează și face nazuri, dar nu mai este decât un „spectru grotesc”: „Ei se mobilizează în mod serios în locul chilienilor pentru ca Pinochet să fie judecat, dar Castro, care a împușcat de patru ori mai multe persoane, îi lasă indiferenți. Ei protestează împotriva turismului cultural
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vehiculului, Înzestrate cu cîte un exemplar din liturghier. — Sălbaticule, bîigui preafericita din partea de est, care semăna În chip uimitor cu portretul oficial al generalului Yagüe. — Iată-le, zise Fermín. Trei sfinte are Spania mea. Sfînta Roșeață, sfînta Babalîc și Sfînta Nazuri. Cu toții laolaltă, am transformat țara asta Într-o glumă. — Cum să nu, conveni șoferul. Cu Azaña era mai bine. CÎt despre trafic, să nu mai vorbim. Ți se-apleacă. Un bărbat care ședea În partea din spate rîse, savurînd schimbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Buenos Aires cu inima golită și cu sufletul ros de remușcări. America, avea să spună mai tîrziu, ca scuză ori ca epitaf, e un miraj, o țară de prădători și de mîncători de hoituri, iar el fusese educat pentru privilegiile și nazurile nesăbuite ale vechii Europe, un cadavru ce abia se mai ținea, din inerție. În cîțiva ani a pierdut totul, Începînd cu reputația și sfîrșind cu ceasul de aur pe care taică-său i-l dăruise cu prilejul primei sale Împărtășanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
oarecare de conștiință. Înclin să cred că a făcut-o doar din calcul. N-a vrut să se vorbească pe seama lui, cum că a semnat pricazul ca să se răzbune pentru înfrân... Ei, asta-i! După ce că îl plătim, mai face și nazuri. Incredibil! Înflăcărată de revoltă, Toinette îi întoarse spatele. Nu o mai interesa nimic din ceea ce discutau. Dar, tocmai atunci, se întâmplă minunea. Pictorul își lăsă interlocutorul cu fraza neterminată, veni drept spre ea și, hodoronc-tronc, o apucă de bărbie. ― A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ăsta în conversațiile cu David, bărbatul se referise la starea lui Jake folosind termenul „fază trecătoare“. Conform Dicționarului Explicativ Oxford, faza este „o perioadă de schimbare sau de dezvoltare“, dar, din câte văzuse Fiona, Jake era o pacoste plină de nazuri de cel puțin doi ani. —Adolescența, a murmurat ea doar pentru sine. Perioada dintre copilărie și viața de adult. Puștiul nu fusese așa de la început. Când Fiona se cunoscuse cu David, în urmă cu patru ani, Jake fusese un băiețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
sunt al dracului de incredibili, nu?! Când luai pilule contraceptive și-l trăgeai să faceți sex, probabil că-și spunea c-a murit și-a ajuns în rai, iar acum că încerci să faci un copil, se apucă să facă nazuri. Ce tâmpit! —Julia! a admonestat-o Susan. E totuși soțul lui Alison. Indiferent ce defecte ar avea, ea îl iubește. Nu, are dreptate. Chiar e un tâmpit. Cuvintele lui Alison au fost întâmpinate cu o tăcere șocată. — Da, eu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
zicând că vrea să se convingă singură că nu am pățit nimic. — Sau nu vrei să mai stai cu mine? Arzi de nerăbdare să te întorci la cămin? mă întrebă ea, cu un zâmbet juc\u[. — Nici vorbă! — Atunci lasă nazurile și hai să mergem! Facem puțin pe jos. Am făcut cincisprezece minute din Shibuya până în Ebisu. Clădirea nu era chiar impunătoare, dar elegantă, cu un hol mic și lift. Hatsumi m-a invitat la bucătărie și ea a intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sticlă de Sangria, un vin spaniol, ușor, rosé. La ora 18, după o adunare la Betel, Casa Domnului, Arthur sună la noi la ușă. E un tip înalt, cu plete albe, blajin, dar foarte stăpân pe el. Se înfruptă fără nazuri din pui și vin, în timp ce noi ne plângem de duritatea vieții. Dă din cap și zâmbește: e bine, lasă, aveți apă caldă și rece la robinet, televizor, troilebuze și metrou. He-he! Mai ales metroul l-a impresionat. El se aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nu mai vedea pe unde calcă, îmi și închipuiam o viață de familie fericită lângă Bloody Mary. Peste vreo două zile ne-am văzut în parcul de lângă blocul ei. Îi adusesem o pară uriașă, zemoasă. Mușca din ea și făcea nazuri, țipa. Păi să mai vedem, păi să mai discutăm... Poate peste vreo doi ani... Desigur, în tot acest interval buldogița trebuia să rămână neatinsă ca însăși Imaculata Concepțiune, căci ea vroia să-și merite cununița și celelalte angarale. Și eu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
enormă, cu lumină chioară, cu pereți pe care tencuiala a cedat pe alocuri și lasă la vedere zidul din cărămidă. În farfuria mea de inox, un Moby Dick plutește mort În zeama de varză fiartă. Dar, cum nimeni nu face nazuri, peste două sute de capete se ridică și coboară cu repeziciune, Împrăștiate la mese, În spațiul enorm, fac și eu ce face toată lumea, mănînc cu poftă. Dar cîinii par aceiași ca la Hațeg. Mă opresc și Îi privesc o clipă cum
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să afle dacă John Robert își încredințase nepoata în grija lui Alex. Sugeră ca, după ce aveau s-o vadă pe fată, să-i facă o vizită lui Alex, dar Brian nu avea nici un chef să-și viziteze mama. Deși făcea nazuri, nu-i displăcea să-și demonstreze independența față de Alex, făcând o vizită doar la Papuc și, pe de altă parte, era și el curios să vadă fata. Mânată de un impuls, Gabriel îi oferi lui Hattie o tartă (pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]