416 matches
-
propus să fac ceva mâine și... vine mâine care devine azi, iar eu nu am reușit să rezolv. Toate aceste lucruri pe care-mi propun să le realizez și nu reușesc atunci când vreau, se adună și de aceea sunt cam neîmpăcat și supărat pe mine, în privința acesta. Vine acea zi... iar eu am de acum o vârstă rotundă! Sigur că tata avea 85 de ani, mama 89 când au plecat la Domnul, poate de aceea sper să trăiesc măcar o vârstă
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386488639.html [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
nu am spus-o foarte des, te iubesc mămico, într-un fel stângaci, poate în felul meu pe care tu îl știai deja. Voi purta de- a pururi durerea și neîmpăcarea sufletească, pentru că atât tu cât și tata ați plecat neîmpăcați, triști, abătuți, îndurerați și îngrijorați că nu m-ați știut la rostul și la casa mea, ați plecat undeva, poate ”cam repede” pentru a cunoaște pe cineva drag sufletului meu, pentru a vă bucura alături de un fiuș de o minunată
DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1432666445.html [Corola-blog/BlogPost/343296_a_344625]
-
împăcată stăpânea eterna pace” Constantin Noica „vede” identitatea dintre Ființă și Haos astfel că, practic, el „modifică versul eminescian într-un sens ce amintește creația continuată de tip cartezian: „Umbra celor nefăcute nu-nceta a se desface/ Și în sine neîmpăcată stăpânea eterna pace.” Și Amăriuței își amplifică argumentația: „Că eterna pace, adevărat leit-motiv de căutare a poetului (ca și setea de repaus) era neîmpăcată, iată ceea ce apare nu numai curios dar și imposibil. Adevărul este că Ființa și Neființa, teme
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
creația continuată de tip cartezian: „Umbra celor nefăcute nu-nceta a se desface/ Și în sine neîmpăcată stăpânea eterna pace.” Și Amăriuței își amplifică argumentația: „Că eterna pace, adevărat leit-motiv de căutare a poetului (ca și setea de repaus) era neîmpăcată, iată ceea ce apare nu numai curios dar și imposibil. Adevărul este că Ființa și Neființa, teme de ontologie (adică de fundament noologic) privesc Lumea în totalitatea ei ființată sau desființată. Nepătrunsul lui Eminescu nu are nimic comun cu ontologia (el
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul necunoscut al unchiului tău, mort pentru țară. Într-un nesfârșit hău. Este lacrima neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun. “Ce este patria,mamă?” Este ce vezi,de peste tot, Și nu e al tău E al celor care te văd Și te socot
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_este_patria_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
cuscru. Oricât s-ar fi străduit să ascundă repulsia față de Viorel, Săndica l-a întâmpinat cu atâta răceală și dispreț încât pe Viorel îl treceau fiorii și o transpirație rece i se scurgea pe șira spinării. Ramona curioasă și încă neîmpăcată cu gândul că după atâția ani nu știa dacă între cei doi s-a întâmplat ceva, a rămas convinsă fără tăgadă că ei ascund o mare taină pe care nu o va afla niciodată. Acum nu dorea să o mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395749172.html [Corola-blog/BlogPost/353869_a_355198]
-
Pentru desemnarea sufletului se întrebuințează termenul grecesc psyché și ebraicul néphesh, iar pentru spirit se folosește grecescul pneúma, respectiv ebraicul rúach. Apoi că spiritul individual, colectiv și universal i-a dat multă bătaie de cap lui Nikolai Berdiaev, acest adversar neîmpăcat al gândirii sistematice („Sistemele filosofice nu sunt nici posibile și nici de dorit”, se apăra el), după unii filosof existențialist, după alții un mistic și cam după toți un romantic, dacă nu cu totul indecent (sic!), atunci cu totul străin
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
deznodământul:/ Te mai iubesc? Trăiesc sau mi se pare?// Pornirilor tu dă-le dezlegare,/ Slujindu-te, am devenit înfrântul!/ Cuprins de frică, iată, mi-e descântul,/ Regina mea, te rog, aștept cruțare!// Să fug, n-am unde! Numai el, Psalmistul, / Neîmpăcat stinse focul Gheenei,/ În timp ce eu rămân, pe veci, copistul!// Oglinda, spartă, îmi ascunde plânsul,/ Aud din larg, e cântecul sirenei:/ Venit-a vremea să începem strânsul!” (Sonetul CCLXXXVIII). Autor al reflexiei deschise, circulare, Theodor Răpan relevă ipostaza inedită a limbii
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
cu geamăt și nesațiu, Întrevăzute glorii uitate în unghere, Spre altă lume caut, sosește o părere. Neînfrățite sfere, ca sânii unui nud, O clipă, te ascunde un întuneric crud, Zâmbești, culori, palete sub ochiul tremurat, Iar vălul cade liber, trăiești neîmpăcat. Din umbre crește cercul, ne înconjoară strâns, Același țărm așteaptă, același râs și plâns, Iar fulgerele toate se-adună la final, Îmbrățișați rămânem în gerul sideral. Fiecare are o boală, O coală, o oală, hanul lui Mânjoală, Dar înțelegerea-i
DUHULUI MEU, DIAVOLE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1411968482.html [Corola-blog/BlogPost/353133_a_354462]
-
umplu cu toate urâciunile sale care nu se mai așezară la masa ovală, așteptând în picioare. - Scumpii mei slujitori, le spuse împărăteasa cu un calm neobișnuit, cred că iubitul nostru maestru v-a informat despre ce este vorba. Dușmanul nostru neîmpăcat, Soare-Împărat, dorește cu orice preț nimicirea noastră. Să-l lăsăm? - Nuuu! urlară urâciunile. - Atunci, să-l distrugem noi pe el, să-l atacăm prin surprindere și să-l nimicim odată pentru totdeauna! - Să-l distrugem! Să-l distrugem! urlau fioroșii
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1426018400.html [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
cine am fost înzestrați cu spirit, aceasta formă de energie pe care omul nu o poate reproduce? Ce este dincolo? Unde este acel dincolo? Și multe altele. Alcătuirea omului din corp și suflet, creează un adevărat cutremur în mintea lui, neîmpăcat fiind cu moartea trupului și cu misterul ei.. De la scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe ne-au rămas celebrele versuri: „Când? Cum? Și Unde? - în zei tăcere e! Rămâi la pentru că și nu-ntreba de ce.” Oamenii totuși caută răspunsuri, cei
DACĂ PĂSĂRILE NU VOR CÂNTA, CIORILE VOR CRONCĂNI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 by http://confluente.ro/Daca_pasarile_nu_vor_canta_ciorile_vor_croncani_.html [Corola-blog/BlogPost/344319_a_345648]
-
mai port refrenul, Auzit în birturi sau în baruri, Pe care-l cânta minerul, Cuprinzând dureri, amaruri. Birtul ăsta catacombă, Nu știu cum să-i zic? Îl catalogăm ca bombă, Dar asta nu e nimic! Mulți suntem aici la birt, Cu suflete neîmpăcate, Cerem doar paharul mic, Însă bem pe săturate. Încântat de vin pelin, De lichior sau tescovină, Revenim din nou la chin, În abatajul de la mină. Referință Bibliografică: Birtul și minerul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 444, Anul
BIRTUL ŞI MINERUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Birtul_si_minerul_mihai_leonte_1332164403.html [Corola-blog/BlogPost/354656_a_355985]
-
floarea florilor ce mor... Sunt, Doamne, încă mulți români viteji Gata să moară-n luptă pentru sfânta țară, Tu doar deșteaptă-i, dă-le suflet, ține-i treji Și fă-i din nou bărbați precum odinioară! Sunt, Doamne, încă multe neîmpăcate mame Gata să-și dea ofranda de sânge de fecior, Tu doar le-alină plânsul și trece-le prin vame De dor și de durere când fiii dragi le mor! Sunt, Doamne, încă mulți și nesătui dușmani Gata să surpe
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri.html [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
spune filosoful, „face mai mult pentru fericirea omului decât ceea ce are sau ceea ce reprezintă”. Cât privește fericirea, pesimismul lui Schopenhauer nu se dezminte nici cu această ocazie. El admite că există fericire, însă ne avertizează în legătură cu cei doi dușmani etern neîmpăcați ai fericirii omenești: durerea și urâtul. Ceea ce, în definitiv, aproape că o anulează, căci, ne face cunoscut gânditorul german, „vedem poporul de jos într-o luptă necurmată cu nevoia, așadar cu durerea, iar clasele bogate și înalte în luptă veșnică
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
unde spectatorii trăiesc emoția descoperirii unei povești adevărate, ca viața. Credeți că mai ține în zilele noastre un western adevărat. Un western adevărat, ca viața?" - este întrebarea lui Lee, fratele invidiatului Austin. Este întrebarea rebelului fără cauză, a însiguraților și neîmpăcaților de pretutindeni, care sunt mereu în căutarea răspunsului la frămîntarea: ce înseamnă să trăiești cu adevărat? În filmul despre Adevăratul Vest, al cărui scenariu se tot chinuiesc cei doi frați să-l scrie, este vorba chiar de ei, Lee și
Prezență românească în cadrul Festivalului Internațional de Teatru din Trabzon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105563_a_106855]
-
î se scrie totdeauna la începutul și la sfîrșitul nemijlocit al cuvântului: îl, îmbărbătez, împărat, înger, își, îți; amărî, coborî, hotărî, târî, urî...; ... b) tot î scriem și în corpul cuvintelor, cînd, prin compunere, î de la începutul cuvintelor ajunge medial: neîmpăcat, neîdurat, neînsemnat, preaînălțat, preîntâmpinat...Vom scrie într'însul, dar dânsul. ... NOTĂ: Spre deosebire de ortografia din 1904, adoptată și de Dicționarul Academiei, nu vom scrie î, ci â, în derivatele verbelor cu infinitivul în -rî, deci: amărât, chiorâș, coborâre, hotărîtor, mohorât, pîrît
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199236_a_200565]
-
stagnare a succeselor sale profesionale. John Stanislaus apare în ziarele "Stubbs Weekly Gazette" și "Perry's Gazette", în listele cu faliți și datornici, ba mai mult, este suspendat din funcție, iar apoi este forțat de împrejurări să iasă la pensie. Neîmpăcat cu propria soartă, el se se afundă tot mai mult în viciul alcoolismului și are izbunciri violente în fața soției (pe care ar fi încercat chiar să o stranguleze) și a copiilor. Familia Joyce este nevoită să se mute în Blackrock
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
dar mai ales mantric, (!) - suferință Originii. Asupra liricii lui se perinda viziunea condiției tragice a lui DD Roșca și zvâcnește agonic, uneori orfeic, condiția tragică a umanului, însă ceea ce este pentru noi încă de meditat, ca și la Eminescu (cel neîmpăcat cu o „ patrie” terestră (vezi M. Ungheanu) - e faptul că s-a ex primat în LIMBA ROMÂNĂ, neolatina, necum în vreuna sla vica! „ Tatăl Rusia”, este mono logul hamletian, al Claunului care acuza Incestul în Cetate. Incestul monstrului istoric, panslavic
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
Chorin, care avusese o influență neînsemnată la el acasă, a sprijinit și pe vestitorii iudaismului reformat din Hamburg. Împotriva lui s-a ridicat Moshe Schreiber, cunoscut ca Hatam Sofer, conducător al ortodoxiei iudaice, care s-a evidențiat ca un adversar neîmpăcat al oricarei încercări de a strecura inovații în normele religioase curente. În afară de locul de frunte pe care l-a ocupat ca un zid al conservatismului în rândurile evreilor de pe întreg continentul, Hatam Sofer era confruntat permanent cu lupta contra conducătorilor
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
țara noastră." Cel care mai târziu - spre cinstea sa - avea să ia o atitudine hotărâtă în favoarea evreilor, opunându-se trimiterii lor spre lagărele de exterminare naziste de către guvernul maghiar hortyst, se dovedea, așa cum ni-l prezintă rapoartele SSI, "un dușman neîmpăcat a tot ce este românesc". Între anii 1939-1942, episcopul Márton Áron a îndeplinit și funcția de administrator apostolic al Episcopiei de Satu Mare-Oradea. În perioada 1940-1944, după Dictatul de la Viena, Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia a fost divizată în două
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
Blemmydes luă atitudine hotărâtă împotriva favoritei. În ea, el nu ura numai pe străină, ci și pe femeie. Odinioră, în adevăr, când avea 20 de ani, el avusese un roman de dragoste, care sfârșise rău; de atunci păstra o ură neîmpăcată întregului neam femeiesc. El începu deci s-o atace cu îndrăzneală pe marchiză; compuse pamflete împotriva ei. Și, cum acest apărător al moralei n-avea mână ușoară, el nu cruță dușmancei sale nici un fel de ocară.: regină a nerușinării, ocara
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
Iasnaia Poliana, pe care o moștenise de la părinți. Înzestrat cu o natură neobișnuit de complexă, Tolstoi surprinde încă de pe atunci discordanța dintre forma strălucitoare și conținutul sterp al vieții aristocrației nobiliare. El surprinde ridicolul acestei lumi izvorât din contradicțiile de neîmpăcat dintre fond și formă și începe să fie frământat de gânduri contradictorii, care devin cu atât mai complicate cu cât i se lărgește orizontul cultural. Cunoașterea vieții Rusiei devine pentru Tolstoi problema centrală a preocupărilor sale. În anul 1847, frații
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
moșiei. Însuflețit de idei democratice, Tolstoi căuta să îmbunătățească viața celor 330 de iobagi de pe moșia sa. Încercările lui au dat greș chiar de la început, deoarece iobagii își priveau noul stăpân cu neîncredere, iar tânărul Tolstoi nu înțelegea contradicțiile de neîmpăcat dintre iobagi și moșieri (experiența relatată în romanul Învierea). Retras la moșia sa, Tolstoi își alcătuiește în această perioadă un vast program de studiu ce cuprindea un număr de materii foarte diferite unele de altele, menite să-i deschidă un
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
aleasă”. Un ritual arhaic, păstrat destul de fidel în folclorul transilvănean, se referă la moartea celor necăsătoriți, indiferent dacă e vorba de un fecior sau o fată și indiferent de motivul morții. Despre aceștia se mai spune că sunt nelumiți, adică neîmpăcați cu lumea, deci fără un destin împlinit: “Numai tu te-ai măritat / Dup-un fecior de-mpărat / Și te-ai dus la casa lui, / În fundu pământului / Unde leac de soare nu-i” - bocet după fată. “Măi frate, la nunta
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
care își au rădăcinile în leninism, dar care altfel sunt foarte diferite una de cealaltă: Stalinismul, Maoismul, și Troțkism. Dacă maoismul poate fi apreciat ca o subcategorie a stalinismului din multe puncte de vedere, troțkismul și stalinismul sunt adversari de neîmpăcat. (Troțkiștii s-au opus a ceea ce ei considerau drept politici nedemocratice ale Uniunii Sovietice sub conducerea lui Stalin, ca și a altor țări care urmaseră exemplul acestuia, în vreme ce staliniștii se opuneau a ceea ce ei considerau drept o trădare a marxismului
Leninism () [Corola-website/Science/298234_a_299563]