484 matches
-
sînt cam zevzec Că nu înțeleg Ce mi se întîmplă Mă dor tîmplele Învelite într-un coșmar Scîncit Vin bărbați să mă înșface Ca pe un fugar Nu e cer deasupra Nu e nici o scăpare dedesubt Doar un amurg bălțat Neînceput Și mîinile mele care se apără De marea supușenie Supușenia Intrării în altă măsură Acolo Unii o duc foarte bine Dar mie precis N-o să-mi placă schimbarea asta De sens Cum nu-mi plac de obicei Noutățile Totul e
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2387_a_3712]
-
aruncă, în bălțile (topitu-s-au zăpezile de altădată...) vechilor relații plase de finețuri diferite. Alexandra și bărbații ei fac o rețea din care Oana Orlea ciupește firele cele mai elastice croșetînd, cu ele, alte scenarii. Povestea unor povești neterminate, neîncepute. Cu domni și bărbați de rînd. Nu știi, într-un roman în care viața trece, în fuga trenului, la o fereastră, și soarele bate din partea nepotrivită, de unde vin numele și întîmplările lor. Unde pleacă. Într-atît de priceput îi scoate, fără
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri „ÎN VESTIARUL INIMII” (Editură Tiparg, 2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir obosit. Poate că sunt un om de zăpadă în care iarna-și taie venele, sinucigându-se. PREZENT a. între noi faptele și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
simțit, o vreme, atît de firesc. Revin la convenții. Ian Munteanu scrie un roman, el, profesorul bun și autorul mai degrabă obscur, pe care nimeni și nimic nu l-a scos din anonimat. Previzibil, romanul rămîne neterminat (dacă nu cumva neînceput). Ar fi, pesemne, o carte de sfîrșit, de-adevărat apocalipsa după Ian, scrisă în pasa proastă a orelor de școală și-a celor - sic!- de data asta trei R: rutina, rugina, ramoleala. E, așadar, un dascăl de nevoie - și ce
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
la îndemîna elevilor, cum e și firesc. Celor care se vor mira că școala comunală și biserica parohială se află îndeobște una lîngă alta, peste tot în satele românești, nu avem ce le mai spune, îi lăsăm cu nedumerirea lor neîncepută. La fața locului, cu ocazia Zilelor Blaga din 6-8 mai 2006, am putut observa că lucruruile se prezintă astfel: Mormîntul lui Lucian Blaga și al Corneliei Blaga se află în curtea bisericii, în rînd cu aceasta, pe latura dinspre stradă
Puncte de vedere - Lucian Blaga și o biată sală de Sport... by Lidia Lazu () [Corola-journal/Imaginative/10352_a_11677]
-
acei bolovani care pavau și drumurile romane, iar pământul... Pământul - care suportă orice - a fost frământat și strivit cu rulouri compresoare de zeci de tone. Pe când aici casele au fost ridicate acum o sută-două sute de ani pe pământul crud, neînceput, din care cresc - chiar și prin ziduri - seve necunoscute. Casele vechi știu atâtea, încât simt nevoia să transmită ceva, măcar o infimă parte din ceea ce au văzut, au auzit. Din tencuiala lor transpiră minuscule particule din trecut, șoapte, cuvinte, silabe
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
sau din subconștient nefiind palpabil, ușor digerabil, distractiv. E greu, dar nu imposibil. Voință să am. Ioan: - Vreau gândul tău să se sălășluiască în mine și gândul meu în tine și împreună să fim ceea ce este să fie într-o neîncepută și niciodată terminată bucurie. Orbul cu corbul pe umăr este pictorul meu, pe care-l vindecă cea mai pură iubire și dăruire din dragoste, cu multă dragoste și fără nici o îndoială. Gesturile simple-mi sunt măsura bucuriilor cu care se
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. - Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă și aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări. - În dimineața Paștelui e bine să privești prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. - Un alt obicei spune că e bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
supărări. - În dimineața Paștelui e bine să privești prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. - Un alt obicei spune că e bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității și sporului în toate. - În ziua de Paști nu se mănâncă oul cu
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
evropenești cu prea multe neologisme? S-o fi ... Sau, poate, limba aceea, vorbele acelea, gândurile acelea nu erau bune ... Și de aceea au fost schimbate, înnoite! Oare? Nu erau bune? Nu erau „plastice”, nu erau expresive? Să vedem: La apa neîncepută se spunea apă tăcută, La spicele de grâu se spunea barba Lui Dumnezeu, La flacăra mare se spunea bobotă, La pivniță se spunea boltă, La vasul cu mirodenii se spunea cățuie, La găleata fântânii se spunea ciutură, La vătraiul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
i se spune biroul, deși nu mai are de mult această destinație. Domnul D. deschide ochii. În cameră e liniște deplină. Pe masă au rămas cîteva farfurii cu resturi de friptură, foi de salată mînjite de maioneză, pahare, unele Încă neîncepute În care lumina filtrată a lampadarului face să pulseze o inimă roșie, aprinsă, altele abandonate la jumătate cu vinul adormit În așteptare și cele goale, transparente ca suflarea unui muribund. Exitus. Domnul D. se ridică din fotoliu ușor, pe fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
frumos ambalate cu celofanul intact purtînd pe etichete numele și blazonul firmei. Îmi amintesc că de cîte ori desfăceam pachetele legate cu panglici colorate mă izbea lipsa oricărui miros. De fiecare dată mă bucuram frenetic, Îmi plăceau aceste lucruri pure, neîncepute, pînă cînd prindeau mirosul meu, luau forma mea, Îmi păstrau amintirea. De Îndată ce mă recunoșteam În obiecte, ele Îmi deveneau indiferente. Învechirea lucrurilor Începe cu terminarea transferului nostru În ele. Acest proces seamănă perfect cu iubirea. Darurile pe care le primim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Își permite luxul de a face fapte bune. Și cîinele se gudură, Îți linge mîinile, dă din coadă. Dar există și cîini care primesc mîncarea lor specială, ambalată frumos În conserve argintii cu fotografii de staruri canine, neîncercată de nimeni, neîncepută. Oare știu cîinii să deosebească bucuria inconfundabilă a alpinistului care a pus primul piciorul pe Everest - simțind că Dumnezeu a creat pentru el anume acel munte - de satisfacția consolată a celor care l-au atins după el? Nu cumva separația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
albă și neagră dispusă într-un model diagonal. Lângă mine se afla o masă lustruită; pe ea se vedea un aranjament floral elaborat, într-o vază de porțelan, încadrat de două sfeșnice aurii, în care erau două lumânări perfect albe, neîncepute. Probabil erau schimbate și dacă erau aprinse măcar o dată. Deasupra mesei stătea atârnată o oglindă uriașă, sculptată și lustruită cu migală. Din centrul holului începea o scară cu o balustradă minuțios lucrată, cu treptele îmbrăcate în bucăți mari de mochetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
1960 avea 78 de ani. Aristița Știrbu ne spune că descântecele se spuneau de trei ori. De exemplu pentru descântatul de deochi se folosea un pai de la mătură care se agita în apa de fântână pusă într-o ulcică (apă neîncepută!) fără a mai adăuga nimică și se zice: „La răchita răsădită / Este o fată împodobit Cu un ochi de foc, cu un ochi de apă / Cel de focă stinge pe cel de apă / Cel de apă stinge pe cel de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vrea în casă, vrea să doarmă, cât timp o fi trecut de când sunt aici?, vine noaptea, își întoarce privirile metalice spre cerul tăiat de săgeți vorbitoare și ascuțite. Scrumiera e plină cu mucuri de țigară, paharul cu apă e tot neînceput. Strigătele găinilor din curtea din fața casei se amestecă ciudat cu țipetele de sus, de pe ceruri, pleacă păsările migratoare și o legătură de neexplicat e între păsări, își spun ceva, vorbesc stolurile alea de sus cu cele de jos. Știe de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
poate doar cu forța, dacă o freci trei ore). Omul ăsta s‑a lipit de Anna, cerșind un pic de dragoste și toleranță, ceea ce nevastă‑sa îi refuză mereu sub cele mai stupide pretexte. Așa un funduleț de fată, sigur neînceput, e un deliciu! Cred că visez, face Anna către camarazii ei. Iar greutatea funcționarului apasă și mai tare asupra ei. A prins curaj și pătrunde un pic mai adânc, mulțimea de oameni crește pe măsură ce tramvaiul se apropie de întinderile urbane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu Demiurgul. Mă sprijin pe Lumină, să analizez cu atenție mersul vremurilor. Stau de vorbă cu El, până când negura zdrențuita a zorilor de zi cade silențios, ca o cortina veche, amestecându-se cu dimineață învelita în aură lăptoasa a zilei neîncepute încă. Mă chinuie setea, dar imi opresc tentația la gură sticlei, cu gândul îndurerat căzut în genunchi lângă cei însetați, sub acoperișul alb încremenit și mut al necruțătorului februarie. Tăcerea îmi sparge timpanele. Într-un târziu înțeleg de ce este atâta
T?cerea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83352_a_84677]
-
să facă. Să-l lase pe Mircea să plece de lângă ea așa cum a venit sau să-l prindă în mreje? Viorel era doar un spirit. O poveste efemeră, cu sau fără finalizare. Cum se putea oare termina povestea lor încă neîncepută? Bine desigur că nu. Tot se va afla la un moment dat despre relația lor. Mircea era aproape de ea. Doar întindea mâna și îi aparținea. Era al ei când dorea. A văzut cum o sorbea din ochi și încerca să
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
i-a în- colțit în cap ideea, să-l facă învățător. În zona noastră a Olteniei, ursitorile sunt primite cel mai bine. Pe masa rotundă, joasă, cu trei picioare, se pun trei farfurii, trei linguri, trei pahare cu apă rece neîncepută. Pe lângă masă sunt puse trei scaune, pe care se așează cele trei ursitori, când sosesc a treia zi, la miezul nopții, pentru a hotărî soarta copilului. În mijlocul mesei se pune o azimă unsă cu miere, inscripționată cu trei cruci, făcută
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEMA INCEPTUS Autor: Anca Elena Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1237 din 21 mai 2014 Toate Articolele Autorului POEMA INCEPTUS 21.10.2013 Începutul mătura dărâmăturile zidite în mine de bună voie până la netezire drumul neînceput încă avea cărările străbătute de râvnă era puternic din măduva sângelui precum o rădăcină zămislită în cenușile phoenix clocotea până la explozia femeii ce-și înjunghiase sfârșitul din călcâi drept în punctul inimii Referință Bibliografică: POEMA INCEPTUS / Anca Elena Șerpe : Confluențe
POEMA INCEPTUS de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/362480_a_363809]
-
și fotografii sfâșietoare, de familii despărțite de sârma ghimpată; un transfug împușcat murind lent, golit de sânge, pe fâșia dintre sectoare, sub privirile încremenite ale soldaților neputincioși - transmisiune în direct, la televizor. Rece. Rece șira spinării, rece războiul care mocnește neînceput și neterminat, amenințare mereu prezentă - nu cumva să faci un pas greșit. Nici eu, nici ei, nici tu, nici noi. Nimeni nu-și asumă răspunderea de a porni gâlceava. E bine să ai grijă de toate și, dacă se poate
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
văd, aud, grăiesc,cu voi, cu mine, cu apele, cu norii... VI. LA ÎNCEPUT DE AN, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012. În prima zi a noului an, îmi scriu vârstă pe o coală neînceputa. Cele două cifre îmi rânesc privirea și îmi cutremura ființă...se “sparie” gândul! Da, e momentul să-i spun inimii să bată mai rar și sufletului să nu mai zburde printre căi verzi. Că mâine.... dar până mâine, azi ! Ninge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
care am fost. Din nările lor se-nfuioară vălătuci de abur cald și-n mâinile amintirii mele crește o pâine rumena, aburinda, abia scoasă din cuptor. ... Citește mai mult În prima zi a noului an, îmi scriu vârstă pe o coală neînceputa. Cele două cifre îmi rânesc privirea și îmi cutremura ființă...se “sparie” gândul! Da, e momentul să-i spun inimii să bată mai rar și sufletului să nu mai zburde printre căi verzi.Ca mâine.... dar până mâine, azi ! Ninge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
locul detenției. Pentru că, atunci când ești liber, nu îți dorești să evadezi, nu ai motive să vrei să fugi.” „De aici înainte, trecutul și prezentul se vor depana la timpul viitor. Pentru că urmează să se scrie o altă poveste, o poveste neînceputa.” O înzestrare, o inspirație și o muncă „risipite” în avantajul altora și, deocamdată, neadunate într-o meritata (de autor și de noi, toți) carte. „De azi înainte, Marea Imbrium își va purta, si pe mai departe, valurile, dinspre larg către
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]