18,472 matches
-
1995 este neîntemeiată. Se precizează că art. 16 din Constituție nu are în vedere egalitatea în drepturi între persoanele fizice și persoanele juridice, ci egalitatea între persoanele fizice. În punctul său de vedere Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece art. 7 din Legea nr. 112/1995 este un text de protecție a chiriașilor persoane fizice, legea având în vedere spațiile cu destinația de locuință trecute în proprietatea statului. Așa fiind, nu poate fi reținută susținerea că acest text
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128586_a_129915]
-
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Președintele Camerei Deputaților a comunicat punctul său de vedere în sensul că excepția invocată este neîntemeiată, deoarece săvârșirea unei infracțiuni nu poate constitui temei pentru invocarea limitării libertății de exprimare. Potrivit art. 30 alin. (6) din Constituție, "libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine". Pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
nu putea fi modificat, deoarece Parlamentul ales în 1992 se află în perioada de prelungire a mandatului până la întrunirea legală a noului Parlament. Tribunalul București - Secția a II-a penală, exprimându-și opinia, consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arată că, "examinând dispozițiile art. 60 alin. (4) și art. 72 alin. (3) din Constituția României în raport cu data adoptării Legii de modificare și completare a Codului penal (adoptată de Cameră Deputaților în data de 30 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
Parlament". În sensul celor arătate se invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 123 din 22 octombrie 1996, prin care aceasta a statuat că prevederile legii criticate sunt constituționale. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că "autorul ei confundă dată adoptării Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal cu data cand această lege a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial al României". Se mai arată că, într-adevăr, "promulgarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
însă nu acest fapt prezintă relevanță în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate, deoarece Constituția nu se referă la datele privind promulgarea și publicarea legii, ci la data adoptării ei". Se invocă, de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, prin care aceasta a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate a Legii nr. 140/1996 . Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente și concluziile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice."; - Art. 72 alin. (3) lit. f): "Prin lege organică se reglementează: [...] f) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora;" ... Examinând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează să fie respinsă. Prevederile Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție și, în esență, cu aceeași motivare că și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 10 decembrie 1999, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională a reținut că susținerea potrivit căreia Legea nr. 140/1996 a fost adoptată la data de 5 noiembrie 1996 este neîntemeiată, întrucât, așa cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 14 noiembrie 1996, aceasta a fost adoptată de Senat în ședința din 25 septembrie 1996 și de Cameră Deputaților în ședința din 30 septembrie 1996 și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136209_a_137538]
-
aceeași lege, consideră că privarea de ajutorul de șomaj pe perioada obținerii de venituri cu caracter ocazional în condițiile legii constituie discriminare și contravine art. 16 alin. (1) din Constituție. Judecătoria Giurgiu opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile de lege criticate ținând de modul de aplicare a dispozițiilor referitoare la stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj, prevăzute în cuprinsul Legii nr. 76/2002 . Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258145_a_259474]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 107/2009 . Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate din Legea nr. 76/2002 sunt constituționale. Astfel, indemnizația de șomaj se acordă tuturor persoanelor care îndeplinesc condițiile impuse de art. 34 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258145_a_259474]
-
analizează înainte de admiterea în principiu și, în funcție de rezultatul la care se ajunge, instanța de judecată admite în principiu această cerere, dacă este întemeiată, fixând totodată cauțiunea și termenul în care poate să fie depusă, sau dispune respingerea ei, dacă este neîntemeiată. O altă opinie a fost exprimată de Tribunalul Prahova și Judecătoria Buftea, în sensul că examinarea sesizării privind controlul judiciar pe cauțiune nu presupune admiterea în principiu a acesteia. În ce privește a doua problemă de drept supusă dezlegării, curțile de apel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
se analizează înainte de admiterea în principiu și, în funcție de rezultatul la care se ajunge, instanța de judecată admite în principiu această cerere, dacă este întemeiată, fixând, totodată, cauțiunea și termenul în care poate fi depusă, sau dispune respingerea ei, dacă este neîntemeiată. O altă opinie a fost exprimată de Tribunalul Prahova și Judecătoria Buftea, în sensul că examinarea sesizării privind controlul judiciar pe cauțiune nu presupune admiterea în principiu a acesteia. 3. Referitor la cea de-a doua problemă de drept ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
arestat în altă cauză. ... (12) Dacă nu se depune cauțiunea în termenul fixat, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, prin încheiere dată în camera de consiliu, în lipsa inculpatului și a procurorului, respinge ca neîntemeiată cererea formulată de inculpat. ... Art. 216 Condiții generale (1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune față de inculpat, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 223 alin. (1) și (2), luarea acestei măsuri este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
de Societatea Comercială "Omniasig" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.959/2002 al Judecătoriei Câmpulung. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, susținând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale, ci reprezintă concretizarea principiului cuprins în art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a), în conformitate cu care economia României este o economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161656_a_162985]
-
lege criticat contravine principiilor constituționale consacrate de art. 135, prin indisponibilizarea sumelor existente și viitoare din conturile bancare, deci a principalului factor de producție - banul, paralizându-se întreaga activitate a agentului economic. Judecătoria Câmpulung apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 454 și 457 din Codul de procedură civilă reglementează modalitatea de executare prin poprire și ocrotesc atât interesele creditorului, cât și pe cele ale debitorului sau ale terților ale căror bunuri sunt urmărite silit, fără a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161656_a_162985]
-
întreaga activitate a agentului economic. Referitor la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civilă, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, care s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestui text de lege prin Decizia nr. 178/2004 , respingând excepția ca neîntemeiată. Guvernul arată că executarea silită se înfățișează ca o activitate complexă, cu caracter mixt, în care distingem o latură jurisdicțională, reprezentată prin activitatea instanței de executare, și o latură administrativă, constând în activitatea execuțională a executorului judecătoresc. Toate formele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161656_a_162985]
-
constată că art. 454 din Codul de procedură civilă a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 178/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, Curtea Constituțională respingând excepția ca neîntemeiată. Cu acel prilej, s-a reținut că "poprirea reprezintă o formă de executare a creanțelor și constă în indisponibilizarea unor bunuri în mâinile terțului poprit, care este debitor al persoanei executate silit, în scopul achitării directe a creanței poprite către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161656_a_162985]
-
toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. Așa fiind, susținerea autorului excepției, conform căreia textul de lege dedus controlului ar contraveni art. 21 și 24 din Constituția republicată, este neîntemeiată". Curtea Constituțională observă că aceleași argumente converg în a demonstra lipsa de temei și a criticii privind dispozițiile art. 457 din Codul de procedură civilă. Cu privire la invocarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161656_a_162985]
-
C/2004 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și contencios administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se apreciază că din conținutul reglementărilor Legii nr. 64/1995 nu rezultă nici un element de incompatibilitate cu dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 aprilie 2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
baza textului legal, le este încălcat dreptul de proprietate, prin aceea că "face o discriminare mare între diferiți creditori". Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și contencios administrativ, formulându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, consideră că aceasta este neîntemeiată. Se arată că prevederile criticate nu creează discriminări între creditori, "deoarece garanțiile reale sunt mijloace pe care legea le pune la dispoziția tuturor creditorilor pentru a-i feri de insolvența debitorilor". Totodată, instanța apreciază că dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate "nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată, referitor la conținutul Legii nr. 64/1995 , că "Procedura insolvenței reprezintă o procedură concursuală de executare silită, caracterizată prin egalitatea de tratament între creditorii chirografari, dar nu între aceștia și creditorii garanți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
al nediscriminării, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv. De asemenea, Curtea constată că susținerea referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție, privind protecția egală a dreptului de proprietate, indiferent de titular, este neîntemeiată, întrucât în cauză nu se pune problema unui transfer de proprietate sau de diminuare a proprietății creditorilor chirografari, ci de posibilitatea acordată creditorului titular al unei garanții reale sau al unui drept de retenție de a cere, în ambele situații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164589_a_165918]
-
a acelor prevederi care, însă, fiind ale unei legi în vigoare, nu pot face obiectul unui control de constituționalitate a legii anterior promulgării, ci numai pe calea excepției de neconstituționalitate. Pentru motivele arătate, se considera că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Din partea Senatului, s-a comunicat punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunități și validări, în care se precizează că obiecția de neconstituționalitate este nefondată, pentru următoarele motive: termenul de regularizare prevăzut de art. 3 din lege are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
evite "o deposedare indirectă și mascată", concluzionându-se că: "Textul nu este neconstituțional, singura problemă care se pune este că el să fie corect interpretat și aplicat". În punctul de vedere al Guvernului se arătă, de asemenea, că sesizarea este neîntemeiată, art. 3 ce face obiectul acesteia avand menirea să finalizeze măsurile întreprinse în procesul de privatizare, prin aplicarea art. 3 alin. (5) și a art. 6 alin. (1) din Legea nr. 55/1995. De aceea "regularizarea" prevăzută la art. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
aplicarea legii nu trebuie să conducă la "o deposedare indirectă și mascată, care ar aduce o gravă atingere dreptului de proprietate". De aceea obiecția de neconstituționalitate ce se întemeiază pe faptul că noua reglementare ar implica o asemenea consecință este neîntemeiată. O lege se poate interpreta și aplică numai în contextul general al legislației și în concordanță cu legitimitatea să constituțională. Ca urmare, regularizarea prevăzută la art. 3 din noua reglementare nu poate avea loc decît în respectul prevederilor art. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117723_a_119052]
-
nr. 2.422D/2010. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 22 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.365/118/2009, Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235023_a_236352]