132 matches
-
captiv rostirii tale într-o zi, poate, va evada însă cu mantia sfâșiată n Gradul zero un elf un înger un spiriduș neascultător de stăpân a dat kilometrajul la zero fără avertisment zeul a picurat anestezic în povestea pe care, neîntrebați o locuim aripile-s tunse până în carne primejdioasă e lumina ce ni se revarsă din ochi cufundați în cristelnița Clipei preotul ne acoperă cu palma sa fața Ioana IERONIM Cum să scrii un poem într-o vale din Pirinei? cum
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
Marple. Doar ele ghicesc ce e cu Spînul și cu Harap Alb. Totuși, basmul despre Harap Alb are un personaj pozitiv. Desigur, calul. Singurul ce știe să se apere, să riposteze. Singurul ce se descurcă singur. Singurul ce nu vorbește neîntrebat și care dă sfaturi doar atunci cînd i se cer. Care își păstrează pentru sine dubiile și adevăratele reacții. Calul e cameleon și salamandră. E Pasăre Phoenix, renăscînd din propriu-i jăratec, gîscă devenită lebădă (mîncînd jăratec), lebădă ce cîntă
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
stea cu fătul timpului în pântec ritual în zori auzi duelul cu mine femeie în tine etern doar viciul scânteie eu lunec alb pe drumuri curate târându-mi crucea uscată în spate merg ca un pustnic fără lanternă răscrucile mor neîntrebate picură-n mine poezia eternă mânjită cu sângele: g. istrate
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
ani, securismul atotștiutor cu accente mafiote este politica de stat a președintelui Băsescu. A trecut un deceniu de când T. Băsescu folosește pupitrul de la Cotroceni ca să vorbească despre ce are chef, uneori zilnic sau de două-trei ori pe zi, întrebat și neîntrebat, să insulte, să acuze, să dea verdicte la adresa cui îi vine la gură. Iar acum, când fratele Mircea se dovedește a fi un traficant ordinar de influență pe bani grei pentru interlopii cu care s-a încuscrit în vreme ce președintele tuna
CT POPESCU: Băsescu Ştietot a amuţit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81326_a_82651]
-
opoziții reprezintă evenimente care l-au speriat pe șeful statului căruia îi este frică de suspendare. „Alianța PNL+PC și iminenta coagulare a întregii opoziții sunt evenimentele care l-au speriat atât de tare pe domnul Băsescu încât ieri seara, neîntrebat, a vorbit la TVR despre o nouă majoritate parlamentară. Președintelui îi este frică de suspendare. Nu-i o noutate. Și, până la urmă, e de înțeles, omul este pățit. Noutatea pe care am observat-o în interviul de ieri de la TVR
Voiculescu: Alianţa PNL - PC şi coagularea opoziţiei l-au speriat pe Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/49294_a_50619]
-
cu ideea generozității pecuniare a guvernanților! Cele cîteva miliarde vin de la buget, așadar și din buzunarul nostru. (Asociațiile de breaslă au dat totdeauna bani proveniți din sponsorizări declarate.) E vorba de un gest curat politic (curat murdar, ar zice titularul neîntrebat al premiilor), de o anexare pe față a teatrului la carul de triumf al puterii. Aceste premii nu sînt naționale, ci oficiale. Acesta din urmă este termenul exact. Aș vrea să spun lucrurilor pe nume pînă la capăt. Domnului Răzvan
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
pur și simplu, devastatoare pentru venerabilii noștri academicieni. Eugen Simion, de pildă, ar cădea în mod sigur la Doctrine politice, Dan Berindei n-ar lua nici examenul de istorie, iar Răzvan Theodorescu ar fi dat afară din sală pentru că vorbește neîntrebat. Si este foarte bine că s-ar întîmpla așa. Cel care a ajuns la o înțelegere înaltă a lumii, cel care modifică, prin acuitatea minții lui, percepția obștească a unui fenomen, cel care trezește la o nouă viață ceea ce părea
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
prin cei la care veți apela de-aici înainte, mai multă lumină și glorie în spațiul literaturii române. Intenția bună, ca și părerile, ca și sfaturile mi-au fost și vi le-am dat, la cerere, căci n-am vorbit neîntrebată, doamne ferește, și nici să fac pe deșteapta nu m-am apucat. Corespondența cu dvs. se păstrează, ca și textele pe care am lucrat cu toată râvna. Mă voi bucura însă, fratern, de ecourile dvs. editoriale, fiți sigur. Vegheați la
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
nu au nimic de adăugat? Sau de corectat? Nu cumva ar trebui să vorbim despre „trădarea romancierilor"? P.S.: In ce privește intervențiile agresive ale Aurei Christi, în apărarea lui N. Breban, nu pot decât să reamintesc vorba cunoscută despre avocatul neîntrebat...
Trădarea criticilor? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6334_a_7659]
-
a obține o poziție călduță în sistem. Nu știu în ce măsură aceste lucruri sunt reale, iar dacă sunt, n-avem cum să le descoperim dimensiunile. Ce se vede cu ochiul liber sunt eforturile lui Teoctist Arăpașu de a mai sări o dată, neîntrebat, din baie direct în forul public. Conform întâiului-stătător al BOR, legile care-i vizează pe ceilalți cetățeni ai României nu sunt aplicabile și tagmei preoțești. Mai mult, prevederile legale care prevăd înființarea Agenției Naționale de Integritate "aduc o gravă atingere
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
lucruri urâte... așa că aș vrea să mă retrag într-un loc mai liniștit! -Și eu aș vrea să ies în pensie - se aude o voce din ultimul rând. Președintele prezidiului se enervează și strigă: -Să se scoale cine a vorbit neîntrebat!! -Ei, dacă aș putea să mă mai scol, n-aș mai ieși la pensie..
Bancul Zilei: Ce părți ale corpului vor să iasă la pensie și de ce by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63470_a_64795]
-
mine au pomenit un nume pe care-l cunoșteam de mult : Alexandru Coca. Vorbeau de o întâmplare absurdă : în chip cutremurător, Coca și-a pus capăt zilelor. Fiindcă numele sfâșia perdeaua altor amintiri, cu toată repulsia pentru cel ce intră neîntrebat în vorbă, am intervenit în conversația țăranilor. Asta era, Coca se spânzurase. „Cine știe ce-a fost !” conchiseră oamenii, cu un caracteristic scepticism țărănesc. La vestea pe care, datorită coincidențelor ce ne guvernează, o aflam, inima mi s-a strâns
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
supravegheate și închise în casă. Fetele au întotdeauna treabă, li se dă ceva de făcut. Fetele n-au voie să se bată și să se certe. Fetele n-au voie să-și aducă prietenii acasă. Fetele trebuie să nu vorbească neîntrebate și, în general, trebuie să fie curate și cuminți, până și la joacă. Că doar nu-s băieți, nu ? Cum băiat era limpede, de foarte devreme, că nu voi putea să mă fac când voi fi mare, atunci copilul meu
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
însă necontenit, pentru a fi din nou înregistrate și memorate. Evadăm în trecut pentru că ne e frică de ce urmează. Eșecurile trecute sunt mai ușor de suportat decât Marele Eșec Final, care ne așteaptă. Memoria neșansei de a ne fi născut neîntrebați, într-o lume nedorită, e mai plăcută decât gândul la șansa de a scăpa de această lume. Dar oare nu fugim către moarte cu fiecare clipă în care fugim de ea? Mai bine înfometați și nefericiți decât morți; oricum, numai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să se mute. Aveam opt profesori noi și o mulțime de lucruri de aflat despre obiceiurile și firea lor. În primul rând Pintea, dirigintele nostru, care-și mișca mâna mai iute ca John Wayne în Rio Bravo. Dacă unul vorbea neîntrebat, în clipa următoare îi și ardea obrazul ca focul. Primeai palme pentru orice: pentru mâinile murdare, „fiindcă pisica găurise țeava de la baie”; pentru temele nefăcute, „fiindcă mama își sprijinise călcâiele pe caiet, când își dăduse cu lac unghiile de la picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
îl situa în urma acestuia, pentru că doar domnitorul, cu o amabilitate desăvârșită, mimând o atenție concentrată, asculta, asculta, ca tocmai în momentul în care logofătul își propunea să facă un orar al expedițiilor de pedepsire a bandelor de tâlhari, să intervină neîntrebat Ștefan: — Am fost la Târgoviște! Toate privirile s-au întors spre el, întrebătoare. — Ei bine, n-a dat frunza n codru, doar cornii își scutură floarea, continuă el foarte serios. Nici urmă de lotri. Agiile au scos drumari ca să pună
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scoață și clanțele de la uși! Doamne ferește, se pomeni spătarul Mihai exclamând, pe când era la un ospăț domnesc. —Ți-o fi părând rău după clanțe, se miră marele stolnic Constantin. Și ca și cum ar fi știut despre ce este vorba, se băgă neîntrebat și marele ban Constantin Știrbei, văr după mamă cu Ștefan Vodă: — Cine spune că au luat clanțele? Nu le-au luat, sunt la locul lor, doar vulturii de aur i-au scos din lucrătură, i-au tras ușurel cu un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu gămălie, cu pantofii de piele acoperiți de tiv apăsând pedale nevăzute, acestea continuau producția. ― Asta ar fi Grupa noastră de Instruire și Cultură Generală pentru Fetele Musulmane. Vezi cât sunt de cuminți și de respectuoase? Nu scot o vorbă neîntrebate. „Islam“ Înseamnă supunere. Știai? Dar să Întors la motivul pentru care dat anunțul. Ni se termină materialele. Toată lumea a Închis afacerea, pare. O conduse pe Desdemona În celălalt capăt al camerei. Acolo era o cutie de lemn deschisă, plină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sentiment de compătimire. Ei erau doar izbiți de acest privilegiu al lui Felix de a nu mai veni la școală. Când intră institutorul, un om de treabă, stors la față, care-și ridica mereu pantalonii prea lungi, copiii îl lămuriră neîntrebați. - Domnule, lui Sima i-a murit mama lui! Institutorul își împreună mâinile sincer emoționat și se apropie de banca lui Felix, în vreme ce copiii, în loc să se ducă la locul lor, făcuseră cerc în jurul băncii eroului. - Ce spui?! Bietul băiat! Ce nenorocire
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Era îndrăzneț, politicos cu afectare și tenace în urmărirea până la capăt a intereselor sale. Fugea de praful de cretă, deschidea geamurile din proprie inițiativă, ca să nu se sufoce de mirosul vopselelor de ulei, cerând învoirea prea târziu. Intra în vorbă neîntrebat, răspunzând la întrebările puse altora, avea totdeauna fel de fel de rețete practice și adrese utile, într-un cuvânt, Sohațchi era, dacă nu un om de talent, cel puțin un individ de treabă, care trezea un zâmbet de simpatie oricui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
materiale, al căror rost păru la început, cel puțin, misterios. Costache venea, de pildă, cu pungi mari de cuie de felurite mărimi, puțin cam ruginite și le arunca pe dușumea, făcând purcoaie pe categorii. Față de cel care vedea scena, dădea, neîntrebat, o explicație vagă, bolborosită și fără direcțiune precisă: - Omul e bine să cumpere, când găsește, de ocazie! Săstea acolo. Într-altă zi, bătrânul veni cu o căruță întreagă plină cu cercevele, ferești, uși de la vreo casă veche dărâmată. - Papa, se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu glasul limpede și uitîndu-se drept în ochii lui cenușii, îi zise: ― Excelență, vă rog, dați-mi voie să vă fac o rugăminte! Generalul Karg, neplăcut surprins că locotenentul, mai ales după ce i-a arătat atâta cinste, cutează să vorbească neîntrebat, și încă să-i ceară ceva fără a se fi înscris la raport pe cale ierarhică, precum spune regulamentul, făcu doi pași înapoi, cu o încruntare din sprâncene. Totuși, vrând să-și dovedească indulgența față de un erou, răspunse prietenește: ― Da, da
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
doamna Bologa se așeză la masă cu ochii roșii de lacrimi și cu atâta spaimă în priviri, că Apostol se tulbură și, presimțind ceva rău, uită s-o întrebe de ce a plâns, încît doamna Bologa fu nevoită să-i povestească neîntrebată cum a aflat de la oameni ce primejdie îl paște, cum toată Parva spune c-a făcut de rușine pe Marta numai fiindcă a vorbit ungurește și cum întîmplarea aceasta nu va putea rămâne fără urmări grele, Dumnezeu singur știe cât
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
purtat Nemții cu noi - mai cu seamă cu bieții Polonezi. Să zicem că eu am avut un noroc chior: la o etapă, să mă aflu pe lângă un feldwebel mai bătrâior, un sas de pe la Sibiu; să nu mă pedepsească pentru că vorbesc neîntrebat; să-l fac praf cu turuiala, În jumătatea de franceză, În sfertul de latină (restul În românește), așa a aflat că sunt român; să mă scoată din convoi, să cheme un ofițer - dar tot sas de-al lui... Când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sîrmă de robinetul singurei chiuvete din cantină, o cană pasămite pentru toți. Doar n-o să bem apă ca vitele din același jgheab, am intervenit eu, Încasînd pe loc interdicția de a ieși În oraș preț de două săptămîni, pentru că vorbisem neîntrebat, chipurile, dar, În realitate, pentru comparația vehementă cu jgheabul și cu vitele și pentru tonul rebel. L-am Întrebat a doua zi pe profesor, Într-un moment cînd eram singuri, de ce mi-a dat o sancțiune atît de severă, cînd
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]