1,048 matches
-
Neștiind ce să facă nici cu el, nici cu mama lui, i-a lăsat liberi. Ar fi fost prea mare bătaia de cap să-i trimită înapoi. I-a lăsat liberi și, arși de sete, de oboseală, de spaimă, de neștiință, de somn, de durere multă, uite-i că au ajuns, noaptea, neștiuți, în inima grădinii de portocali. Un alt dar de nuntă. O nuntă silită a regelui cu fiica cea tânără, mult prea tânără, a contelui de Ceuta. Acolo i-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care să-l aducă, poate, mai aproape de adevăr: bătea pasul pe loc. Era din nou furios. S-ar fi bucurat să-și poată stinge cumva mînia, dar tot ce reușea era s-o înăbușe. Așa, minunat! Aduna: căldură, oboseală, leșin, neștiință și acum, mai nou, otrăvitoare furie. Grozav traseu! Își recăpătase cunoștința în secunda imediat următoare leșinului. Și parcă ar fi preferat să n-o fi făcut așa repede! Să stea acolo, întins, sub privirile perplexe ale interlocutorilor, fără să fie
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
genunchi și coate. Speranțele și disperările vin mai târziu. Rătăcirile prin hățișurile vieții încarcă sufletul, înarmează spiritul, pune temelii solide ființei, întruneființă. Speranța-i virtute, dragostea servitute. Știința adevărată duce la progres. Mânuită cu nepricepere și rele credințe ucide omenirea. Neștiința, necunoscutul naște vise. Când visele se împlinesc și toate cele devin limpezi, vine rândul tainelor.. Nu dispera când te-a părăsit o iluzie. Vine alta cât de curând, că viața-ntreagă nu-i așa, este și ea o iluzie. Depănând
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cer bun-simț în a fi respectate. Biserica Ortodoxă numește aceste reguli, rânduieli. Sfințiții Părinți care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut și rugăminți trecute cu vederea, iar tonul blajin folosit, considerat drept slăbiciune de către unii traseiști prin cele spirituale. Datorită fluxului mare de vizitatori care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
anumitor tendințe altminteri vizibile. De altfel, de inconștient țin aspectele de care nu suntem conștienți; or, nu putem fi conștienți de ceea ce nu știm. În felul acesta am putea spune că inconștientul este un concept gnoseologic, ce acoperă mai curând neștiința personală, decât vreo imposibilitate obiectivă de a vedea ceva. ٭ Victoria progresismului poate fi zărită și în cuvinte: termeni precum "minte deschisă", "progresist" etc. dau seama de o anumită orientare a societății, de valorile dominante existente. Ca multe alte valori și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a unui colț în care să mă regăsesc, a unui loc ce poate face ca dialogul interior să nu fie de fapt o discuție a unui grup cu altul. Văd în același timp că această nostalgie pare o nostalgie după neștiință, după inocentele momente în care credeam că eu sunt eu, și nu că, în mare măsură, eu sunt ceilalți. Altfel spus, mi-e dor de începutul Sine-lui! Obiceiurile noastre sunt într-un asemenea grad co-participante la identitatea personală încât privarea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
așteptam să se umple, îl trăgeam ușor să nu se verse, dădeam drumul capacului de la budană, împingeam la loc capacul podelei și... Petre și Ana începură să râdă de ingeniozitatea babei. Deci el avusese ghinionul să calce din neatenție și neștiință exact pe... capacul babei Floarea! Observase și el, când venise prima oară, că bătrâna cam mirosea a rachiu, dar se gândise că, fiind singură, era explicabil să mai "consume" din când în când, ca să uite de singurătate. Mai vorbiră o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Da' de unde, din oraș sau din... - Mă rog frumos - șovăie bărbatul cu clop pe cap și șort alb - domniavoastră sunteți de la gardăăă... Gardă rostit ca-n Transilvania, prelungind a mirare vocalele. - Gardă - fac - ce gardă? - Finanțiară, domnule, râde bistrițeanul de neștiința mea. Era o neînțelegere. Curiozitatea mea lingvistică fusese luată ca o acțiune de control al comerțului. - Nici o gardă, vai de mine! mă lepăd cu oroare. - Eu credeam că domniavoastră păziți prețurile, reia bistrițeanul, iar alături de el e și un sibian
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
de valabilitatea ei. Limbajul matematic este certificatul de atestare a generalității unei cunoștințe. Fără el, omenirea nu ar putea atinge precizia unei descrieri pertinente a universului înconjurător. În al treilea rînd, e uimitoare ușurința cu care profesorul își poate recunoaște neștiința sau neputința de a înțelege ceva. Citez un scurt fragment dn prefața cărții: "Feynman a fost odată rugat de un asistent de la Caletch să explice de ce particulele cu spin 1/2 se supun statisticii Fermi-Dirac. A măturat sala cu privirea
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
morții nemișcătoare. Armele / Lui sînt catacombele" (Ce știm?) .Paradigma unor atari stihuri e desigur Blaga. Un Blaga tratat într-o cheie frustă, ușor recognoscibil și-n cîteva motive fundamentale, reluate explicit: "Se trage clopotul de început / Și se vorbește întîia neștiință / Descoperit stă universul orb / Întors cu spatele către Ființă" (Fluturii negri). Sau: " Și-un zeu ardea din cînd în cînd / Să ne-aducă aminte / Că ceru-i făcut / Din morminte" (Amintirea). Însă dacă autorul Laudei somnului făcea elogiul satului acordîndu-i
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
ca și din partea celui care-l privește. Copii și părinți, unul din cele două titluri pereche (celălalt, asemănător, e Mari și mici), aplecat, ca un taler, spre partea părinților. Credința, interpretată dintr-o perspectivă pur iluministă: "Oarba credință și întreaga neștiință, cea mai mare negură la ochii omului se arată. Ferește-te de amândouă." Micul eseu despre dar, în varianta valahă, nu face decît s-arate pedigree-ul unor metehne: "Darul orbește și pe cel cu patru ochi". O spusă către
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
participant în această piesă de teatru, în acest joc; cunoștințele devin reguli de relaționare normal-competitivă între semeni, lucrând binele, cum fiecare s-ar întrece pe el, fără dihonia exacerbată a noului, zeu fără duhul unimii. Înțelepții antici susțineau că numai neștiința poate face răul. Și totuși, amenințarea cu savanta bombă atomică, cu civilizata poluare a tehnologizării, cu disoluția autorității și implicit a intimității, unicității ființei umane. V. Fetescu pune subtil în evidență „corespondența”: în măsura în care, pragmatic-consumist, autoritatea științei este aservită tehnologiei, în
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în cauză nu e una ținînd de o competență teoretică, ci una ținînd de experiența ei vie. Parcă ceva ne șoptește că nu prea știm ce este fericirea, de aici și reticența de a-i folosi prea des numele, iar neștiința aceasta e stînjenitoare, fiindcă, o spunem din nou, fericirea nu e o problemă teoretică, ci un fapt de viață. De aceea, cine încearcă s-o definească va ajunge să se îndoiască că a trăit-o vreodată cu adevărat, pînă într-atît
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
în cursul instanței, afară de cazurile: ... 1. abrogat;*) 2. cand nevoia dovezii ar reieși din dezbateri și partea nu o putea prevedea; 3. cand administrarea dovezii nu pricinuiește amânarea judecății; 4. cand dovadă nu a fost cerută în condițiile legii, din pricina neștiinței sau lipsei de pregătire a părții, care nu a fost asistată sau reprezentată de avocat.**) (2) În cazurile prevăzute la pct. 2 și 4, partea adversă are dreptul la contraproba numai asupra aceluiași aspect.***) ... (3) În cazul amânării, partea este
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, pct. 4 al alin. (1) al art. 138 avea următorul conținut: "4. cand dovadă nu a fost cerută în condițiile articolelor mai sus-aratate din pricina neștiinței și lipsei de pregătire a părții." ***) Alin. (2) al art. 138 a fost introdus prin art. 1 pct. 50 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000, fostul alin. (2) devenind
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
de la marginea careului mare, la o minge respinsă de Tătărușanu după un corner. Imediat după golul încasat de Steaua, Gigi Becali a plecat din lojă în care a urmărit meciul, apoi s-a dezlănțuit la televiziuni. „Asta e neputința și neștiința, nu e ghinion. Noi în prima repriză n-am avut nici un șut pe poarta. În a doua repriză la fel. E printre cele mai urâte meciuri din acest sezon. Lumea prin tribune îmi zicea că e blat. Astra ne invită
Steaua a pierdut la Ploieşti, cu Astra, în minutele de prelungire. Gigi Becali a luat foc () [Corola-journal/Journalistic/77111_a_78436]
-
poduri, agățați cu capul în jos, și noaptea pleacă „fâl-fâl”, cum spune Pâcu...Asta-i la mintea cocoșului - a precizat moș Dumitru, cu ifose de cunoscător. Cei din jurul mesei au răsuflat a ușurare și s-au privit cu jenă de neștiința lor. De ce nu ai spus matale de la început că îi vorba de lilieci și ne-ai lăsat să fierbem în zeama noastră? a întrebat Mitruță Ogaș. Cum să stric eu frumusețe de poveste? Apoi i-am cântat în strună lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
știi cum se spune la noi. Cum se spune la voi, mă rog? „Zi-i din gură, da’ șăz din mână”. Apoi îți convine să spui asta după ce mă faci prost. Te rog să mă ierți. Da’ mă minunez de neștiința dumitale. Cum, domnule? Cum? De două zile nemții au început războiul împotriva polonezilor și dumneata să nu știi nimicuța? Doamne ferește-mă! Dacă nemții o început război, atunci iar ia foc lumea, că aiștia nu se potolesc cu una cu două
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de principii de drept. Un drept natural sau rațional ar fi fost opus dreptului pozitiv, ca fiindu-i superior și universal valabil, cerându-se În numele rațiunii Înlăturarea drepturilor care o contrazic, acestea nefiind decât aberații ivite din arbitrar, violență sau neștiință, În schimb, secolul al XlX-lea vede În această „rațiune” doar o sumă de reflecții condiționate subiectiv ale fîlosofiilor dreptului natural și, În nici un caz, de acord cu ele Însele, În legătură cu ceea ce ar fi drept În opinia fiecăruia. Vis-à-vis de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o asemenea putere? {i exemplele pot continua până la nesfârșit. Cei mai mulți se folosesc de boală pentru a atrage atenția asupra lor și ca să nu par agresivă o să spun, că o fac în mod conștient și de cele mai multe ori înconștient sau din neștiință. Pare destul de severă această afirmație, dar conține și ceva adevăr în ea. Eu am fost în această situație și mărturisesc sincer că așa este. Poate mă înșel eu sau este doar o percepție unică a mea, cine știe? Când ești
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nu vom înțelege acest lucru, toți suntem destinați să ne crucificăm singuri. Evoluția pe verticală presupune folosirea puterilor interioare și nu mă refer la mușchi sau oase, mă refer la diamantul nostru neșlefuit din interior, prăfuit de ignoranța derivată din neștiință. Degeaba ne rupem oasele muncind zi și noapte fără discernământ, dacă nu apelăm înțelept la forța incomensurabilă din interior sau mai direct spus, La Dumnezeu, sau cum vreți voi să-i spuneți, atunci rezultatul o să fie crucificarea pe altarul bolii
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
realitatea vieții noi. Secole întregi, partidele burgheze, care vânau voturile țăranilor la alegeri, numeau țărănimea opincă-talpă a țării. Marea primenire adusă de razele lui Octombrie a șters din amintirea țărănimii această denumire demagocică și rușinoasă. Odată cu dispariția opincii, au dispărut neștiința de carte, înapoierea și mizeria." (pag. 76) E drept că ele își au doza proprie de inedit, fie și din faptul că provin - cum ziceam - dintr-un alt spațiu geografic și cultural. Dar e la fel de adevărat că limbajul de lemn
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
soră-mea Hannah, și în special, pe mine. El fusese întemnițat, dar eu aveam să zbor: acesta era visul lui. Al meu era corolarul acestui vis: în eliberarea mea avea să și-o afle și pe-a lui - eliberarea de neștiință, de exploatare, de anonimat. În închipuirea mea, destinele noastre rămân până-n ziua de azi amestecate grămadă și nu de puține ori mi se-ntâmplă ca, atunci când citesc într-o carte vreun pasaj care mă impresionează prin logica sau înțelepciunea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mijloacele moderne de contracepție, pe care cu siguranță că ar fi putut să și le procure cu oleacă de istețime. Iubita mea m-a privit chiorâș. Curva m-a ascultat, dar s-a arătat sceptică. Am rămas profund mâhnit de neștiința ei într-o chestiune strâns legată de propria-i sănătate (stătea în pat și-mi răsfira cu degetele părul pubian năclăit: A naibii de Biserică Catolică, mi-am zis eu... Așa se face că în seara aia, la despărțire, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
undeva, dar nu-și dădu seama unde. Dincolo de linii se auzi vânzoleală și pași În mocirlă, căci țăranii Încercau să vină mai aproape, curioși să-i vadă, și ea fu puțin Înfricoșată de fețele lor măslinii și de propria-i neștiință În privința a ceea ce se Întâmpla. Îl Întrebă pe dr. Czinner: — De ce zâmbiți? Și speră să audă că el găsise o cale de-a scăpa cu toții, de-a prinde expresul, de-a da Înapoi arătătoarele ceasornicului. — Nu știu, spuse el. Zâmbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]