433 matches
-
a ușura situația financiară dificilă a fundației, a fost organizat un turneu internațional - Washington, Tokio, Paris - care a atras milioane de curioși. În fine, acum câțiva ani, prevalându-se de existența unor oferte de la donatori gata să contribuie la păstrarea neștirbită a colecției cu condiția transferului ei în Philadelphia, curtea judecătorească a hotărât repudierea radicală a dorințelor lui Albert Barnes. Aprobarea mutării a inclus însă condiții dificile pentru proiectul noii clădiri: sălile în care urma să fie expusă colecția trebuiau să
Reconsiderarea unei „crime estetice“ by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4122_a_5447]
-
10 ani vechime într-o funcție economică sau juridică; b) să aibă domiciliul în România; c) să aibă numai cetățenia română; d) să aibă exercițiul drepturilor civile și politice; e) să se bucure de o înaltă competență profesională și morală neștirbită. (11) Se interzice membrilor plenului Oficiului să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic. (12) Funcția de membru al plenului Oficiului este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
LA PIEPTUL TĂU Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 317 din 13 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu te-ntrista, nu m-am schimbat, Sunt sufletul ce te-a iubit Și care mult te-a asteptat, Topită în dor neștirbit. Timpul nu a reușit să spele, Cu lacrimile lui fierbinți Și nici cu razele de stele, Iubirea, cu care m-alinți. Nu-ți face griji, nu m-am schimbat, Sunt tot așa cum tu mă știi, Deși, un veac am așteptat
LA PIEPTUL TĂU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357249_a_358578]
-
au rămas mult la terasa pe care se servea masa de prânz. Nu au simțit satisfacția pe care și-o imaginau atunci când au pornit în călătoria alpină. Totuși, norii cei negri se adunaseră, migraseră pe deasupra privirilor lor, iar priveliștea rămăsese neștirbită de legile pământești. La coborâre, ploaia nu îi mai ocoli. Norii aceia parcă îi așteptaseră să termine dejunul, iar acum se răzbunau pe gândurile lor negre. Se strânseră sub un brad bătrân, când primul fulger le tăie respirația. Apoi un
MUNTELE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382340_a_383669]
-
plânge, razele lunii care străpung întunericul și verdele ierbilor sunt imagini grăitoare care contemplă imagini ale sentimentului de dor mângâiat de vise și memorii calde, pe filele cărora au curs lacrimi pure. Departe de negura vremilor și zgomotele surde, frumusețea neștirbită a iubirii își are cuibul în adâncurile sale, acolo unde se poate regăsi cu sine. “Te caut în roua ce-ți plânge pe gleznă,/ Din frageda glie călcată de cerbi,/ În razele lunii străpunse prin beznă,/ În verdele prea necositelor
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
te convinge. Aflăm poate multe lucruri pe care le intuiam. Nu ni le spune cineva care se pricepe la ele, ci unul care le descoperă și le colecționează zi de zi, ca pe niște mărgele înșirate pe ață, cu bucuria neștirbită a copilului netarat, capabil însă a le încadra la nivel macro cu discernământul adultului, asamblându-le într-un cadru mult mai larg, raportat la lumea din afară. Blacker ni le spune toate răspicat, fără ascunzișuri sau falsități, cucerindu-ne din
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
în fața istoriei, a Dumnezeului său? Cu nimic alta decât că nu a strivit la vreme năpârcile. Dar tragicele zile vor trece. Tributul de sânge pe care l-a dat poporul are drept răscumpărare zilele libertății ce vor veni. Ale demnității neștirbite. Ale sentimentului că ești om. Nu o rotiță într-un mecanism infernal, nu o mașină de făcut sclavi în serie pentru un satrap, nu un vierme. Așa ne zice ea când ne vedea de la geamul mașinii ei blindate, bulucindu-ne
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
în aspirații netulburate, sculptându-i un veșmânt al strălucirii pe care îl poartă cu demnitate, trecând prin “cete de lumini” și tranformând noaptea în zi. Acolo unde “soarele străluce tandru”, străluce și dorința sa de a se contopi cu frumusețile neștirbite de timp. Prin versul său “trece-un dor nedezmințit” și pulsează iubirea în cea mai pură formă, pe care poetul o redă prin prisma unor peisaje superbe, în care natura este martor al celor mai tandre trăiri. Gândurile sale ard
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
respectă nici măcar legile cele mai sfinte ale poporului său este o onoare. Să mori din cauza unei absurde greșeli este o farsă a destinului. Și mie mi-a plăcut să cred întotdeauna că a murit știind că onoarea i-a rămas neștirbită. — Și pentru tuaregi onoarea continuă să fie cel mai important lucru? — Poți fi bogat sau sărac, sănătos sau bolnav, poți fi umil sau puternic, urât sau iubit, dar nu poți trăi fără onoare, răspunse Gacel cu hotărâre. Și poți ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
strigat brusc și a luat-o la fugă spre camera ei, pe coridor. Amory a rămas pironit locului, pradă unei remușcări confuze. — La naiba! Când a reapărut, Isabelle purta pe umeri o eșarfă subțire. Au coborât scările Într-o tăcere neștirbită nici În timpul cinei. — Isabelle, a Început destul de iritat Amory când se aranjau În mașină, gata să plece la dansul de la Greenwich Country Club, ești supărată pe mine, dar peste un minut mă supăr și eu. Hai să ne sărutăm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Claudia Bota Am rămas un înger părăsit de dor, La marginea unui pământ multicolor, Am rămas un cântec în albastrul serii, Topit de amurgul trist al tăcerii. Am rămas cu gândul la lumina celestă, Uluit de a ta frumusețe angelică neștirbită. Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul
AM RĂMAS de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364304_a_365633]
-
Am recăpătat totuși jumătatea gliei transilvănene, răpită prin Dictatul de la Viena.Țara a rămas însă, din acest război, cu trupul sfâșiat în nordul și răsăritul ei, prin pierderea Basarabieiși a unei jumătăți din Bucovina. Demnitatea Soldatului român, însă, a rămas neștirbită, a rămas mereu întreagă. Sau așa ar trebui să fie. Fie pe frontul de Est, fie pe cel din Vest, ori pe ambele,ostașul a executat ordine despre care știa, de la depunerea jurământului de credință, că ele, ordinele, sunt date
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
platourile TV... Este una din solistele mele preferate nu numai pentru calitățile vocale de excepție, dar si pentru cele umane: a rămas simplă, deschisă, sinceră, nimic artificial sau exagerat în tot ceea ce face. Iar faptul că popularitatea i-a rămas neștirbită mi-a fost dovedit convingător la remarcabilul spectacol nostalgic ”Ziua muzicii ușoare românești de altădată”, organizat in noiembrie 2013 de Casa municipală de cultură din Sibiu: alături de 8 colegi de breaslă aflați în topul genului, Marina Florea a fost ovaționată
MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
-
citat, din cartea acestui mare domn al literelor românești, pe nume Mihai Batog Bujeniță, de altfel cunoscut și peste hotarele României, încât cred că voi fi nevoit să renunț la intenția mea inițială, de a cita din carte, lăsându-vă neștirbită bucuria delectării directe, cu un umor și cu o satiră vecine cu cele ale unui Nenea Iancu, dar cu altă personalitate, cu un alt timbru, de autor contemporan nouă, al cărui loc este deja asigurat în paginile cele mai reprezentative
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani. Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut cu zecile... dar memoria Binșului mi-a rămas curată, neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe amintiri plăcute. Apa acesteia, era nepoluată, curată și limpede precum cristalul, bogată în pești. Vara era
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
trebuia sa imi tin sub supraveghere grupul de copii), am înțeles de ce toate ghidurile te sfătuiesc să mergi pe pod dimineața devreme sau seara târziu, chiar noaptea, pentru a avea podul numai pentru tine, bucurandu-te de farmecul sau unic, neștirbit de tarabele instalate aici în timpul zilei, care încearcă să iți smulgă banii din buzunar pentru multele kitsch-uri pe care le vând. Am încercat să le ignor și să mă strecor lângă fiecare din statuile ce îi reprezintă cei mai
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
a iubit țara și-al ei popor Și a deschis drum prosperării. E Ferdinand întregitorul, Ce în România a domnit. El și-a iubit nespus poporul, Luptând să îl vadă întregit. Cât în România a domnit El a păstrat-o neștirbită. Și mândră țara a înflorit, De domn și neam fiind iubită. Ca un rege mândru și loial, A sa religie și-a schimbat,. Căci avea un singur ideal: Al său popor și al său regat. După el regența a urmat
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?! Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
casa lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
invidia, nimicnicii de tot felul erau ținute la distanță de educația primită în familie, de valorile simplității și onestității de care se înconjura dar cu deosebire ale credinței în Dumnezeu, toate înțelese și trăite aevea și păstrându-i neatinsă firea, neștirbit comportamentul și totuși... În decorul feeric de vară, toamnă târzie sau hibernală care găzduia manifestările literar-artistice ale cenaclului „Mihail Lungianu” din Rucăr-Argeș se detașa discret un chip angelic, un fel de „cumințenie a pământului” cu o smerenie impusă de legile
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
ține de acestea - e excedentul însușirilor poetului de la Chișinău care adună azi zestrea celor 65 de ani de viață. Nu te mira deci, dragă cititorule, de vei întâlni prin buricul Chișinăului, un bărbat zdravăn la trup, cu podoaba capilară grizonată, neștirbită în bogăție, și cu ochii ca două pietre de safir, tunând și fulgerând în stânga și-n dreapta cu vorbele: "Lăsați-mi dragostea.../ să am ce vă da." Desigur, imaginea aceasta e, în reprezentarea mea, proiecția simetrică a poetului, prin prisma
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
ilegalist i-a întredeschis poarta înțelegerii: „Cea mai mare prostie posibilă a fost desființarea stabilimentului Crucea de Piatră și a tuturor celorlalte de aceeași natură. Femeile ușoare, ca să nu zic curvele, au fost încadrate în producție alături de cele cu moralitate neștirbită. În loc să se dea deoparte merele stricate dintre cele sănătoase s-a procedat tocmai pe dos. ” * Grupul este format, cu precădere, din femei tinere. Eleonora, singura trecută de o anume vârstă, este în centrul atenției. Este destul de greu să apreciezi cam
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
în accepțiunea sa negativă, ca o trădare a Ortodoxiei. Biserica nu este o realitate statică, ci una dinamică” . De aici, rezultă și necesitatea continuării dialogurilor ecumenice, multilaterale, în vederea statornicirii unor principii misionare clare, care să gestioneze această sinergie între păstrarea neștirbită a Tradiției și adaptarea discursului la condițiile impuse de modernitate. Se evită, astfel, două primejdii majore, dispuse antagonic: pe de o parte, o izolare care n-ar conduce decât la colapsul unui nedorit suicid, iar pe de alta, o topire
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
Spre deosebire de personaje din cărți precum O zi din viața lui Ivan Denisovici a lui Soljenițîn, cei din Oranki par că încearcă - și reușesc adesea - să-și păstreze omenia, într-un fel uimitor de firesc. Cum altfel decât printr-o omenie neștirbită s-ar putea explica un episod atât de dezarmant precum acela în care Preotul Dimitrie Bejan, preot ortodox, o ia prin gerul năprasnic, ca să boteze clandestin fiul unui securist sovietic și al unei evreice? Sau așa-zisul “Al optulea Sinod
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]