185 matches
-
lin Fulgeră-mi pe frunte mie Astă-noapte zarea-n iarbă Încerca să se sfâșie. Lasă, toamnă-n aer păsări, Pașii mei alungă-mi-i. Dimineață bolta scurse Urlete de ciocârlii. Lasă-mi, toamna, iarbă, lasă-mi Fructele și lasă Urșii neadormiți, berzele neduse, Oră luminoasă. Lasă-mi, toamna, ziua, nu mai Plânge-n soare fum. Înserează-mă pe mine, Mă-nserez oricum. AUTUMN LEAVE MY TREES ALL GREEN (Translation Daniel Ioniță) Autumn, leave my trees all green, Here, I give you both
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
noaptea Învierii înc-o dată pe Pâmânt Când în miez de lun-augustă Cerurile se deschid Spre-a slăvi pe Cea Măicuță ce din chipu-i adormit S-a făcut lumină sfântă, mângâind Cer și Pământ. În biserici se coboară Duhul cel neadormit, Candele Îl împresoară în veșmântul aurit. Florile Îi stau duioase lângă chipul strălucind, Cântece armonioase Îl îmbie surâzând. În lumina înserării cerul este mai senin, Suflete mai alinate se revarsă-n rugăciuni. Florile înmiresmate sunt mai pure ca oricând, Clopotele
VECERNIA SFINTEI MARIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372175_a_373504]
-
plin San Marco, între ultimii pelegrini, sub luminița unei lămpi agățate în cozoroc. Ce pictează? Aceleași și aceleași case și podețe coșcovite, știute de el pe de rost. Colorate cu guașa tincturată a insomniacului. Urmărite, acum, de ochii încercănat-hulpavi ai neadormiților lumii. Azi, un unic reper: Tinterotto. Nunta din Cana. La Santa Maria della Salute. Ce întremător e să faci kilometrii ăștia, pe jos, de la Santa Fosca, pînă aici, la colosala bazilică, doar pentru... o pictură! Da, dar pictura aceasta încorporează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rătăcește-acum: Ea rătăcește pe Veci temîndu-se că nu cumva să cadă în nedeslușire 118, Căci luminoșii-i ochi privesc Abisul. Și uneori un somn ușor 210 Pleoapele-i închide; atunci cade; atuncea tresărind, înfricoșata se trezește, Si rătăcește-n jur neadormita, respinsă la hotarul Neființei 119. Sfîrșitul Nopții a Treia VALA Noaptea a Patra 120 Dar Tharmas pluti pe negura Abisului; glasul lui Tharmas bubui Peste potopul ce-și umflă apele; văzu pe Los și Enitharmon cum se Iviră-n Strălucire
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
noaptea. Artileria, așezată foarte bine pe stânga Siretului, a bătut coloanele inamice În flanc, pricinuindu-le pierderi Înspăimântătoare. Batalioane Întregi de nemți au fost amestecate cu pământul. Timp de aproape două săptămâni, cât a ținut bătălia, soldații noștri au fost neadormiți și neobosiți. Răniții veneau foarte grăbiți la posturile de prim-ajutor, li se făceau pansamentele și se Întorceau Îndată la loc, Îmbucând din mers o bucată de pâine. N-avem vreme de stat; n-avem vreme !” Numai pe cei cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
valurilor mării. 2260 Să ating cu fruntea numa grinda porții din Suceavă. * {EminescuOpVIII 232} 2277 Și, pe când urmam pe mare a singurătății cale, Parcă auzeam vuindu-mi zvonul clopotelor tale. 2276 Unde razele-și revarsă, de la creștet la picioare, Candela neadormită, de mormânt luminătoare. [REPLICI RĂZLEȚE] 1 2276 Om nu mare la făptură, dar voinic nevoie mare. 2 2282 Dacă inima-i vârtoasă, fie zidul cât de slab, Căci în inimi e cetatea, bade Gruie Basarab. 3 2254 Între mâni împlătoșate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
paza celor care l-au luat prizonier, domnul cerând unei femei o cană cu lapte va primi un răspuns vehement: „N-avem lapte să-ți dăm, c-au mâncat Duca vodă vacile din țară, mânca-l-ar viermii iadului cei neadormiți!“; Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei și O samă de cuvinte, ed. a II-a, București, 1959, p. 43. Negustorii implicați în acest gen de comerț nu reprezentau însă decât o mică parte a locuitorilor armeni trăitori în Moldova; de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sinceritatea mea e-ades tăioasă / Ca lama unei săbii de Damasc/[...] Nedezmințit romantic viața-ntreagă / De tânăr sunt profetul acestui crez”. Vrând să fie cel care depune mărturie pentru tot ce se „înfăptuiește” în jurul său, se compară cu un „Soldat neadormit la telegraf / Primind pe fir direct orișice veste / Scandând pentru ce-a fost un epitaf / Și-un marș de drumuri lungi pentru ce este”. Paginile din Cardioglob sau Pe ce lume trăim (1982) par niște note de călătorie versificate (privind
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
etern (Matei 25, 41, 43, 45; Marcu 9, 44, 48; Luca 3, 17, 24), îndepărtarea de Dumnezeu (separare tragică, pentru că excluderea din prezența Domnului [Matei 7, 21, 23; II Tesaloniceni 1, 9] însemna interzicerea mântuirii), întunericul, scrâșnirea dinților, viermii cei neadormiți, (Marcu 10, 40) și plângerea. Acest tărâm al suferinței este numit, în Noul Testament iad („Și în iad, ridicându-și ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe, pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui” - Luca 16, 23), ghena
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în jos”, poate sub influența textelor apocrife 510) - pe zugrav l-a interesat doar Iadul -, cu legendă - „Păcătoșii scrâșnesc cu dinții, unii în întuneric, alții în viermi” - apropiată de povestirea acestei descinderi nerecunoscute de Biserică: „Și-i mânca viermii cei neadormiți și scrâșca cu dinții”511. Un veac și ceva mai târziu, în 1547, la Mănăstirea Voroneț, „Paradisul și Infernul sunt dispuse simetric în raport cu un ax vertical”512. Aceeași simetrie - de data aceasta stânga-dreapta - apare și într-o versiune din Banat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pară de focu și era într-îns multu nărod, bărbați și mieri”, „un om spândzurat de picioare și-l mânca viermii”, „niște oameni mâncându-i nește feri cu arepi și trei capete și cu doao capete”, „vădzu mâncându-i vermii neadormiți”. Etc. Văduvele nu lipsesc din Iad. Dar nu constituie o prezență semnificativă. Le putem bănui între cele ce au mâncat „carne de om”, adică „fetele și muierile ceale ce ș-au necat și ș-au lepădat feciorii cânilor” (ardeau „în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
venetic, fără aderență la obiceiurile țării, pe care urmărește, cu dibăcie, să o treacă la luteranism. Figura lui Despot Vodă nu apare convingător motivată prin temperament și caracter, Moțoc în schimb, concentrat pe o singură trăsătură, versatilitatea, devine personajul central. Neadormit conspirator, uneltitor din umbră, el acționează cu un fel de conștiință a puterii sale diabolice de a așeza și dărâma domniile. Ca în nuvela Alexandru Lăpușneanul a lui C. Negruzzi (avută de model), dar fără pătrundere în conturarea psihologiei colective
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună reînvie credința magică în „iarba fiarelor”, aducătoarea de comori. Reușită este, în Ielele, atmosfera de noapte valpurgică și răsfrângerea ei onomatopeică. Deși în
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
țipă, sări de pe genuchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului. Băiatul, cu lacrămile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe a ei. Mama lor ieși pe ușe și întrebă restit: Ce e asta, vermi neadormiți! Obrajii bunicului erau roșii și calzi. Și surâzând fericit, răspunse fie-sei: Lăsați pe copii să vie la mine! Vocabular: a dăspica (a despica): a tăia, a sparge de-a lungul, desfăcând în două sau în mai multe bucăți cazac: membru
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
fi deconstruită. Procedând astfel, postmoderniștii s-au izolat progresiv de ansamblul tradiției moderne, preferând exercițiului lor inițial de regândire critică a fundamentelor culturii occidentale - absolut salutar și de multă vreme necesar - baricadarea în interiorul unei fortărețe asediate, la porțile căreia veghează neadormit, demascându-i și stigmatizându-i pe cei ce nu gândesc absolut la fel ca ei. Pe plan discursiv, dinamica de care vorbesc se poate ușor evidenția: Foucault și Derrida au început prin a reciti critic tradiția (deja într-o manieră
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
îi porunci căpitanului să sară peste bord. își scosese la iveală și un manifest, prin care se proclama „eliberatorul“ insulelor și „vicar general al oceanului“. Tonul serios și hotărît cu care declara toate aceste lucruri, îndrăzneala sumbră a imaginației sale neadormite și exaltate, precum și spaimele superstițioase stîrnite de demența lui reală, se uniră pentru a face ca acest Gabriel să treacă, în ochii mai tuturor marinarilor, drept un sfînt. Mai mult încă, li-era frică de el. Un astfel de om
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mine, oricine-ai fi, dacă vrei să-l ajuți pe Stubb, căci și Stubb a prins rădăcini aici. Te sfidez, balenă sfidătoare! Cine l-a ajutat vreodată pe Stubb, cine l-a ținut treaz, dacă nu chiar propriu-i ochi neadormit? Iar acum bietul Stubb se duce să se culce pe-o saltea prea moale - o, dacă ar fi umplută cu vreascuri, nu cu alge! Te conjur, balenă sfidătoare! Soare, lună și stele, priviți! Aflați că sînteți ucigașii celui mai bun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
suflet, iar când se apropie de ea pornesc în acțiune. Sau suferă acțiunea? oftează bătrâna. — De aceea, conchide rex, Numa - despre care se spune că era bărbat iscusit și înțelept - a sfințit și a legiuit ca focul să fie păzit neadormit de voi, ca o icoană a puterii veșnice care le orânduiește pe toate. De data aceasta, Vestala Mamă aprobă mișcând ușor din cap. A vorbit frumos. Nu a spus însă că nu numai ei, ci și elenii, lasă focul să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
uitându-și, se pare, de rangul lor social, vizibil printr-o anume distincție de neimitat de către cei care nu aparțineau cu adevărat acestei elite sau poate își dădeau seama că se aflau numai în visul domnului Pavel, renăscuți de memoria neadormită a acestuia, văzuți cine știe când și unde, iar în vis totul e îngăduit; domnul Pavel era mândru, vădit mândru de compania lor, iar mie, care nici nu mă născusem la timpul acela, mi-e cu neputință să spun cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pe iaz, pe dealuri, și liniștea stăpânea toate făpturile, iar în hanul mohorât și întunecos mortul străin se odihnea cu fața alinată, sub mângâierile tremurătoare ale unei făclii. Singura ferestruică luminată a rateșului veghea în umbra streșinei, ca un ochi neadormit. Mortul a fost îngropat după trei zile. I s-au făcut pomeni frumoase, praznic bun... Popa a mâncat și a băut la praznic, a luat pomenile; iar calul roib a rămas în grajdul lui Petrache. L-au îngropat într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zicea cu mulțămire: Are noroc boierul nostru, halal să-i fie!... Nimic din rânduiala moșiei nu se schimbă după plecarea stăpânirii. Hambarele erau pline de tainuri: sumane și cojoace se aflau pentru toată argățimea, iar Faliboga, om cu credință, era neadormit și rău ca un zăvod. Umblând prin ploaie și glod, în năcazurile zilelor acestora, Niță Lepădatu avea puțină vreme să-și îngrijească boala lui de dragoste. Mai dădu o dată pe la coșere; bordeiul era umed, și-n încăperea strâmtă era întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-i nimic adevărat. Să lăsăm asta. Tu, neprețuit dar al lui Allah, apropie-te și dă-mi ce nu-mi poate da nimeni în această viață. Sultana-doamnă a oftat mângâind pe soțul său. Primindu-i desmierdările, gândul ei fix rămânea neadormit, ca o candelă arzând pururi. Nu mult după asta, în preajma sărbătorilor bairamului, un călăreț grabnic de la Stambul a ajuns la Amasia, în tabăra oștilor lui Mustafa. A cerut intrare la măria sa și s-a înfățișat c-un coșuleț de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fiind, se îndemna mai ales să scurteze de căpățână pe unii dintre sfetnicii săi care se aflau încă în putere. „Se apropie plinirea hotărârilor mele...“ gândea doamna Roxelana. Va fi fost Baiazid prea crud la minte, vor fi fost iscoadele neadormite ale împărăției mai istețe, iată că se vădiră la țărmul pontic viclenii și planuri de nesupunere. —Scumpo, i-a zis într-o după-amiază Roxelanei împăratul, am aflat vești nu tocmai plăcute din Cilicia. Ce este? a tresărit împărăteasa. Tresărind, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fiu Îngropat de viu, ci altfel, ca și cum aș putea, după marea plecare, să mă Întorc cumva la ciolanele mele, să le fac, așa, câte o scurtă vizită - și mi-ar fi nu știu cum să mă cobor la ele printre zglobiii viermi neadormiți. N-am spus destul și nici bine, Însă nu de asta mi se Împiedică mie gândurile acuma. Așa cum Colonelul m-a rugat să-l ajut, atunci când va muri, amânându-i Îngroparea până la sosirea fiului care știe că trebuie să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și sfin te ! Figura ta cuminte, duioasă și senină, Răsare, scumpă mamă, din vremile acele, Ca o madonă sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă‐ n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! La patul meu, tăcută , veghind neadormită, Încet, pe fruntea‐mi arsă de friguri, mâna‐ ți luneci, În mine‐ți stă viața ... întreaga ta ursită; și după cum mi‐ s ochii, te bucuri sau te‐ntuneci, La patul meu, tăcută, veghind neadormită. Din câți copii pe lume‐s
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]