KorAP: Find »[drukola/base=nealiniat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...9 >

214 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

mai anacronice și dăunătoare în toată perioada "Războiului Rece" a fost structurarea relațiilor internaționale pe principii politice, ideologice și militare. Vizibile la suprafață erau blocurile militare, structurile economice majore și ca o derivație, grupările țărilor în curs de dezvoltare și nealiniate. Compartimentarea era însă mult mai profundă. Ea funcționa practic în toate sectoarele existenței umane și începea să devină un mod de viață. Se vorbea despre "omul sovietic" versus "omul occidental" și despre "lumea treia", între cele două. Personalitatea și individualitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
a folosit intens. Faptul că, în reuniunile internaționale, reprezentanții români sprijineau constant pozițiile Grupului celor 77. Era însă, o noutate pentru ele să primească în grup o țară din afara spațiului lor (Iugoslavia singura țară europeană membră a Grupului era țară nealiniată și făcea parte dintre membrii fondatori). Dificultatea cea mai mare era de aceea de ordin procedural, întrucât "Grupul celor 77" era constituit din subgrupuri regionale pe continente și un nou stat putea deveni membru, numai pe calea integrării mai întâi

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
prima structură de negocieri, alcătuită din cinci state participante la Tratatul de la Varșovia și cinci state membre ale NATO, la care mai târziu, când a fost lărgit la 18 membri, s-au mai adăugat un număr de țări neutre și nealiniate. Comitetul fusese conceput ca organism de negociere a dezarmării, complet în afara ONU Structura lui Est/ Vest se exprima nu numai prin componență, ci și în maniera de funcționare, fiind condus în fapt și în formă de instituția permanentă a "copreședinților

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
presupus o activitate diplomatică intensă. În această acțiune, am conlucrat strâns cu țări din toate grupurile geografice, ca Mexic, Argentina, Iugoslavia, Nigeria, Canada ș.a. De o importanță deosebită a fost faptul că am contat permanent pe sprijinul țărilor neutre și nealiniate și am acționat, practic, împreună cu acestea, promovând în comun abordări și formulări de texte. Ca și în cazul conlucrării cu țările în curs de dezvoltare, pe parcursul negocierilor, România a fost invitată să participe la întâlnirile neoficiale ale țărilor nealiniate constituite

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și nealiniate și am acționat, practic, împreună cu acestea, promovând în comun abordări și formulări de texte. Ca și în cazul conlucrării cu țările în curs de dezvoltare, pe parcursul negocierilor, România a fost invitată să participe la întâlnirile neoficiale ale țărilor nealiniate constituite, pentru problemele dezarmării, în așa-numitul "Grup al celor 21", devenind membru asociat al grupului. Conlucrarea și buna cooperare cu țările neutre și nealiniate au continuat și în alte ocazii. Era important ca în activitatea diplomatică la nivel multilateral

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
de dezvoltare, pe parcursul negocierilor, România a fost invitată să participe la întâlnirile neoficiale ale țărilor nealiniate constituite, pentru problemele dezarmării, în așa-numitul "Grup al celor 21", devenind membru asociat al grupului. Conlucrarea și buna cooperare cu țările neutre și nealiniate au continuat și în alte ocazii. Era important ca în activitatea diplomatică la nivel multilateral să găsești, pentru a îți promova pozițiile și interesele, vehiculul cu care să poți pătrunde în miezul majorității participanților la o reuniune, țări pe sprijinul

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
a Adunării generale a ONU consacrată dezarmării, la patru ani după prima Sesiune Specială care dăduse impulsul decisiv noii abordări pe plan internațional a dezarmării, am avut o altă experiență pozitivă. Ținta era determinarea, împreună tot cu țările neutre și nealiniate, a lansării și stabilirii liniilor directoare ale Campaniei mondiale de dezarmare, acțiune inițiată de ONU, în vederea informării și mobilizării opiniei publice internaționale în sprijinul dezarmării. Numele României fiind legat de însăși ideea inițierii Campaniei, când cu doi ani în urmă

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
a manifestat cu predilecție în acest sens a fost Comitetul celor 18 state pentru dezarmare de la Geneva. Așa cum se va vedea ceva mai încolo, delegația română a acționat ca un membru de facto al grupului celor opt țări neutre și nealiniate membre ale Comitetului.6 Într-o primă fază, ce a durat până în anii 1963-1964, poziția României în problemele dezarmării, inclusiv cea referitoare la neproliferarea armelor nucleare, nu se diferenția de cea a Uniunii Sovietice. Susținerea propunerilor făcute de aceasta era

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
dintr-un tratat de neproliferare și o serie de alte măsuri care să afecteze direct capacitățile nucleare ale statelor deținătoare de arme nucleare.26 Cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni a Adunării generale, din 1965, cele opt state nealiniate și neutre membre ale Comitetului celor 18 state pentru dezarmare (Brazilia, Birmania, Etiopia, India, Mexic, Nigeria, Republica Arabă Unită și Suedia) au prezentat un proiect de rezoluție conținând o lista de cinci "principii principale", destinate a servi drept bază pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
toate delegațiile participante și a unei implicări susținute în dezbateri și negocieri. Țelul urmărit consta, firesc, în a face cunoscută cât mai larg cu putință poziția României, sensul propunerilor sale și conectarea lor cu cele formulate de țările neutre și nealiniate, care erau apropiate sau prezentau similitudini cu cele avansate de delegația noastră. Pe de altă parte, era necesară o documentare cuprinzătoare asupra pozițiilor pe care se situau delegațiile diverselor state (nucleare și nenucleare deopotrivă), precum și evaluarea evoluției negocierilor și a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
va rezulta acesta în urma negocierilor din Comitetul de dezarmare și a dezbaterilor din Adunarea generală a ONU39 , să fie adoptată ulterior. Un element important ce urma să fie avut în vedere era acela al atitudinii finale a țărilor membre și nealiniate membre ale Comitetului, precum și a majorității celorlalte state neposesoare de arme nucleare. Evenimentele ulterioare, demne de a fi consemnate, conturează următorul tablou: * 6 februarie: șeful delegației române adresează autorilor proiectului de tratat revizuit cele 12 întrebări menționate mai înainte. * 8

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
votul delegației române depinde de gradul și măsura în care ei vor accepta modalități adecvate de a veni în întâmpinarea solicitărilor delegației române. Reprezentanții României au avut numeroase contacte cu reprezentanții țărilor nenucleare îndeosebi cu cei ai statelor neutre și nealiniate din Comitetul de dezarmare în cadrul cărora s-a subliniat atitudinea favorabilă a delegației române finalizării tratatului la sesiunea respectivă a Adunării generale. În cea ce privește votul delegației, s-a menționat că acesta este condiționat de acceptarea de către Statele Unite și

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Abdel Nasser, președintele Egiptului, Kwame Nkrumah, președintele Ghanei, Ahmed Sukarno, președintele Indoneziei. Aceste mari personalități au contribuții deosebite în definirea doctrinei și afirmarea politicii de nealiniere, în stabilirea obiectivelor și a modalităților de acțiune, a conduitei de viitor a țărilor nealiniate în viața internațională, în identificarea căilor de urmat în vederea reașezării relațiilor internaționale în temeiul noilor realități istorice și crearea unui front comun, ca alternativă la politica de forță și divizare a lumii în blocuri militare. Se poate afirma că Mișcarea

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
colectivă în numele intereselor egoiste ale oricăreia dintre marile puteri; reglementarea tuturor diferendelor internaționale prin mijloace pașnice; respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum și a scopurilor și principiilor Cartei ONU. În declarații oficiale, fondatorii Mișcării au subliniat caracterul activ al politicii țărilor nealiniate și dorința acestora de a participa în mod constructiv la rezolvarea problemelor internaționale. Ei au respins teza după care țările nealiniate ar urmări crearea unui "al treilea bloc" sau unei "a treia forțe", dar au susținut, în același timp, că

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
precum și a scopurilor și principiilor Cartei ONU. În declarații oficiale, fondatorii Mișcării au subliniat caracterul activ al politicii țărilor nealiniate și dorința acestora de a participa în mod constructiv la rezolvarea problemelor internaționale. Ei au respins teza după care țările nealiniate ar urmări crearea unui "al treilea bloc" sau unei "a treia forțe", dar au susținut, în același timp, că Mișcarea nu poate fi concepută ca o stare de neutralitate, fie ea și pozitivă, întrucât rezolvarea problemelor acute ale umanității impune

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
unei Noi Ordini Economice Internaționale, la inițierea și stabilirea de către ONU a celor trei "decenii ale dezvoltării" etc. Mișcarea de Nealiniere a cunoscut și momente de impas, ca urmare a deosebirilor de păreri și a diferendelor apărute între unele țări nealiniate, care au generat o încetinire a activității, o criză de continuitate între Conferințe. Divergențele se datorau unor cauze obiective de ordin istoric (dispute teritoriale) sau ideologic, precum și caracterului eterogen al Mișcării, condițiilor diferite de dezvoltare, presiunilor politice și economice exercitate

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
generat o încetinire a activității, o criză de continuitate între Conferințe. Divergențele se datorau unor cauze obiective de ordin istoric (dispute teritoriale) sau ideologic, precum și caracterului eterogen al Mișcării, condițiilor diferite de dezvoltare, presiunilor politice și economice exercitate asupra țărilor nealiniate de către Puteri din afara Mișcării. Au prevalat însă aspirațiile comune, solidaritatea și colaborarea între țările membre. 2. România a urmărit cu interes și simpatie Mișcarea de Nealiniere încă de la apariția și afirmarea sa ca factor de echilibru în viața internațională, fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
să contracareze izolarea ei pe plan internațional, pusă la cale de "aliați" din blocul socialist. În aceste condiții, potrivit strategiei elaborate de conducerea de stat, Ministerului Afacerilor Externe i-a revenit misiunea de a iniția demersuri diplomatice pe lângă principalele țări nealiniate în vederea participării României la activitățile Mișcării de Nealiniere cu statut de invitat permanent sau, eventual, de observator. Aceasta reprezenta singura modalitate posibilă de apropiere de Mișcare, pentru că, atât timp cât România făcea parte din Tratatul de la Varșovia și din alte structuri ale

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
în persoana autorului acestor rânduri. Aici au fost elaborate materiale documentare, analize și sinteze despre Mișcare, proiecte de mesaje adresate Conferințelor la nivel înalt și Reuniunilor ministeriale ale Mișcării de Nealiniere, precum și punctaje orientative pentru convorbiri cu reprezentanți ai țărilor nealiniate. În "Revista de Studii" a Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, au fost publicate primele materiale despre istoricul Mișcării de Nealiniere, despre doctrina ei și obiectivele urmărite. Inițial, demersurile diplomaților români au fost privite cu suspiciune și neîncredere, mergând

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
de Nealiniere, despre doctrina ei și obiectivele urmărite. Inițial, demersurile diplomaților români au fost privite cu suspiciune și neîncredere, mergând până la opoziție deschisă, din partea unor țări care interpretau în mod rigid criteriile de admitere în Mișcarea de Nealiniere. Alte țări nealiniate, mult mai numeroase, se pronunțau pentru o abordare flexibilă, avertizând că tendința de închistare ar putea să izoleze Mișcarea, să-i diminueze rolul și influența pe plan internațional. Diplomați din MAE și de la misiunile diplomatice din capitalele statelor nealiniate au

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
țări nealiniate, mult mai numeroase, se pronunțau pentru o abordare flexibilă, avertizând că tendința de închistare ar putea să izoleze Mișcarea, să-i diminueze rolul și influența pe plan internațional. Diplomați din MAE și de la misiunile diplomatice din capitalele statelor nealiniate au depus eforturi stăruitoare pentru a susține cererea României de a participa cu statut de invitat permanent la activitățile Mișcării de Nealiniere. Deosebit de utile, pentru scopul urmărit, au fost demersurile făcute de diplomați ai Misiunii Permanente a României la ONU

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
77" în problemele decolonizării, dezarmării, dezvoltării economice, creșterii rolului ONU etc. Ca rezultat al politicii externe a României, al întregii sale conduite în relațiile internaționale, demersurile diplomației române s-au încheiat cu succes. Astfel, Reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor nealiniate de la Lima (Peru), din august 1975, a hotărât prin consens invitarea unei delegații din țara noastră, iar la cea de-a cincea Conferință la nivel înalt a Mișcării de Nealiniere de la Colombo din 16-19 august 1976, România a participat în calitate de

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
politică independentă a României, care a creat noi posibilități pentru dezvoltarea și diversificarea raporturilor cu numeroase state ale lumii, pentru afirmarea principiilor politicii externe, a inițiativelor românești și a poziției în problemele majore ale vieții internaționale. România, alături de alte state nealiniate și în curs de dezvoltare, a jucat un rol activ și constructiv pe plan internațional, ceea ce a contribuit la creșterea influenței și prestigiului său în lume. Cutremurul din 1977 DR. VALERIU TUDOR* AMBASADOR Sommaire Durant sa présence à Genève, en

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și Statelor Unite, având o compoziție paritară a celor două blocuri politico-militare (Canada, Franța, Italia, Marea Britanie și Statele Unite, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România și Uniunea Sovietică), din noul comitet vor face parte pe lângă cele zece state amintite și opt state neutre și nealiniate Birmania, Brazilia, Etiopia, India, Mexic, Nigeria, Republica Arabă Unită și Suedia. Comitetul celor zece state și-a început activitatea la 15 martie 1960 (cu o scurtă pauză prilejuită de Sărbătorile de Paște), fără înregistrarea de progrese în lucrările sale. Conferința

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305

a treia, iar dacă este la persoana a treia, este ea reflectată de conștiința unui singur personaj (cum se întîmplă în romanele lui Henry James și în multe altele de atunci încoace), sau această narațiune la persoana a treia este „nealiniată”, derivînd dintr-un punct detașat, exterior conștiinței unui eu anume sau a unui anume el sau ea? În terminologia lui Simpson, aceste trei categorii alternative sînt denumite A, B(R) și respectiv B(N), unde A desemnează narația la persoana

Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]