198 matches
-
și se bucură din inimă de succesele pe care le obțineți În opera de construcție a socialismului”. Evoluția și repercusiunile reformelor de la Praga Îl interesau mai puțin. Singurul lucru important pentru el era să obțină un nou aliat În „grupul nealiniaților” pentru a-și legitima și consolida regimul intern. La această problemă cartea profesorului Retegan nu oferă un răspuns clar. În schimb, Întrebarea fundamentală la care răspunde este: cînd și În ce măsură putem vorbi de o politică externă românească reală? Anul 1968
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de generații, ruptură Încă și mai accentuată de perioada marilor epurări și a războiului (aproximativ 1937-1945). Disidenta intelectuală (Siniavski-Daniel), politic reformista (Dubcek) și chiar populist-nationalistă (Ceaușescu) au fost În acest context Încurajate. Cazul iugoslav, al comunismului autogestionar și al tiermondismului nealiniat, constituise un precedent. În această configurație poate fi mai bine Înțeleasă unicitatea „cazului Goma”: fost deținut politic el Însuși, dar și fost elev al Școlii de literatură, adică al unei școli de partid menite să formeze un intelectual de tip
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ținea toate statele din sfera sa de influență În șah (Mearsheimer, 2003). În toată perioada dintre 1945-1991, politica de securitate românească a fost gândită pe trei mari coordonate: În raport cu puterile vestice (NATO), În raport cu statele Pactului de la Varșovia și În raport cu statele nealiniate. Politica de securitate, așa cum a fost ea articulată În perioada regimului comunist, a fost, În realitate, un compozit de factori: reacționară, defensivă, dar și asertivă. Astfel că, securitatea și integritatea teritorială a României În această perioadă sunt garantate de hegemonul
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
U., U.N.E.S.C.O. și în alte organizații internaționale, care i-au atras respectul și a votat în favoarea denuclearizării în America Latină; țară socialistă fiind, România s-a aflat în mijlocul țărilor din lumea a treia, al țărilor mici și mijlocii, aproape de nealiniați, contribuind la democratizarea relațiilor internaționale, la stabilirea unui climat de înțelegere și de respectare a regulilor de drept; în dialog cu marile puteri ale lumii, fiind prezentă și cu un rol activ, în toate problemele arzătoare ale perioadei respective etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că împărtășește dorința unei bune cooperări a noului său stat cu România și mi-a relatat succint liniile directoare ale politicii internaționale a guvernului său, cu accent pe cooperarea în grupul țărilor în curs de dezvoltare și mișcare a țărilor nealiniate. La încheierea discuției, i-am prezentat proiectul pregătit de mine pentru un comunicat comun de stabilire a relațiilor diplomatice între România și Bangladesh, la nivel de ambasadă. Președintele a aprobat pe loc proiectul și a dorit să-l dea imediat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
România pentru că era o țară în curs de dezvoltare și stat membru al mișcării de nealiniere. Nepalul a sprijinit România pentru primirea în Grupul celor 77, grupul țărilor în dezvoltare și acordarea ei a statutului de invitat la conferințele țărilor nealiniate. La rândul său, Nepalul s-a bucurat de sprijinul României pentru oportunitățile create prin cooperarea economică internațională, mai ales în cadrul sistemului general de preferințe vamale. Mai fusesem în Nepal în 1970, când mi-am prezentat scrisorile de acreditare, ca ambasador
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în ceea ce privește viziunea despre raporturile internaționale, Mao Zedong va fi cunoscut ca cel ce a elaborat teoria cu privire la cele trei lumi: lumea capitalistă, lumea socialistă și lumea a treia lumea țărilor numite mai apoi afro-asiatice, subdezvoltate, emergente, în curs de dezvoltare, nealiniate etc.; or, China se socotea, în acea viziune, parte din lumea a treia, lumea pentru câștigarea căreia, cele două lumi prima și a doua se vor confrunta cu înverșunare, dar care are un destin al ei. (În anii studenției mele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de agresiune și încadrează, în mod definit, textul în rândul documentelor de cea mai mare importanță pentru viața internațională. Referitor la folosirea expresiei "în orice mod s-ar exercita"35, părerile au fost împărțite: unele delegații, în special ale țărilor nealiniate, s-au pronunțat împotriva folosirii acestei expresii, întrucât, potrivit punctului lor de vedere, aceasta ar conduce la conceptul agresiunii indirecte, problemă care nu a făcut obiectul discuțiilor Comitetului special. Expresia "în orice mod s-ar exercita" a fost susținută, îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
armate, care ni se pare a fi mult mai largă și care ar putea fi interpretată, într-adevăr, ca făcând referire la conceptul agresiunii indirecte. La New York, în anul 1974, discuțiile purtate cu privire la aceste expresii, în special de delegațiile țărilor nealiniate, au exprimat temerea acestora că menținerea lor în art. 1 ar putea conduce la extinderea definiției la incidentele minore sau la cele provocate prin accident. În final, delegațiile care insistaseră pentru includerea expresiilor "în orice mod s-ar exercita", "în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
adăugarea unor noi paragrafe. Astfel, în subparagraful b, cu privire la bombardarea teritoriului unui stat de către alt stat sau folosirea oricăror arme de către un stat împotriva teritoriului unui alt stat, rămăsese în paranteze expresia "inclusiv armele de distrugere în masă". Delegațiile țărilor nealiniate și delegația noastră s-au pronunțat în favoarea includerii unui paragraf distinct în dispozitivul Definiției, al cărui obiect să fie interzicerea folosirii armelor de distrugere în masă și, în primul rând, a armelor nucleare. S-a propus, de asemenea, cu această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mâine, Iranul, o situație care ar putea conduce chiar la declanșarea unui nou război mondial, datorită intereselor și prezenței în zonă și a intereselor Rusiei, Chinei și Indiei. Exemplul oferit de delegațiile occidentale a fost folosit în argumentarea delegațiilor țărilor nealiniate în favoarea înscrierii unui paragraf distinct în dispozitivul definiției privind interzicerea categorică a folosirii unor astfel de arme în orice situație și de către oricine. La sesiunea a VII-a de la New York, a fost menținut în Preambul textul formulat la sesiunea precedentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
dreptului de autoapărare individuală sau colectivă și pe baza unei decizii a Consiliului de Securitate, pentru declanșarea acțiunii internaționale de constrângere pentru menținerea sau restabilirea păcii (ceea ce nu e cazul intervenției din Irak, azi). A doua variantă, propusă de țările nealiniate, îndeosebi latino-americane, tindea să reglementeze problema folosirii centralizate a forței armate și menționa expres că folosirea forței armate este legitimă în cazurile prevăzute de art. 51 și 53 din Carta Națiunilor Unite 47. Această ultimă variantă prezenta, în comparație cu prima, dezavantajul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în problema afgană, proiectul de rezoluție a fost votat de 104 state, 18 state au votat împotrivă, iar 12 state nu au participat la vot, între care și România, document prin care se solicita retragerea trupelor sovietice din Afganistan, țară nealiniată. La 28 noiembrie 1980, Adunarea Generală a O.N.U. adopta Rezoluția 35/37, intitulată " Situația din Afganistan și consecințele sale pentru pacea și securitatea internațională", care reafirma dreptul poporului afgan de a-și decide singur destinul, fără ingerință, subversiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Cooperare în Europa. După cum s-a amintit în prima parte a lucrării, la mijlocul anilor '60, Tratatul de la Varșovia a lansat Declarația prin care se propunea convocarea unei conferințe europene pentru securitate. Ideea era salutată de majoritatea țărilor europene neutre și nealiniate, dar mai puțin de către N.A.T.O. Abia în 1969, țările N.A.T.O. au indicat că sunt gata să participe la o asemenea conferință, dacă vor fi acceptate unele condiții, de exemplu: participarea deplină a SUA și Canadei, reconfirmarea statutului Berlinului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a fi audiați. Odată cu adoptarea Regulilor de procedură de la Dipoli se inaugura o eră nouă, semnificând un curs nou în abordarea și soluționarea problemelor europene. Țările mici și mijlocii, indiferent de statutul lor juridic (membre ale alianțelor militare, neutre sau nealiniate), au devenit realmente subiecte ale relațiilor internaționale. Din perspectivă politică, saltul era unul imens: de la starea de umilință în care au fost menținute timp de secole, aceste țări aveau acum posibilitatea să-și susțină direct interesele, afirmându-și identitatea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Călinescu”, București, 2001, p. 360). Deși comentatorii lasă să se întrevadă profilul unei „reviste moderniste” sau cu ambiții avangardiste, Chemarea a fost în primul rînd o publicație de atitudine politică și civică din perioada neutralității antebelice, o publicație antirăzboinică și nealiniată, componenta literar-artistică fiind împinsă în plan secund. Același raport între prim-planul civico-politic și arrière-planul literar-artistic novator se va păstra și în primii doi ani ai Contimporanului (1922-1924). În paginile primei serii a Chemării, tînărul poet Samuel Rosenstock semnează pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
limbaj scatologic și sexualizant, în care „marca” pamfletară a lui N.D. Cocea și Tudor Arghezi indică o radicalizare a limbajului specifică epocilor de criză. Vitriolarea literaturii „patriotice”, „cu haiduci”, a romancierilor populari tip N.D. Popescu se asociază cu apărarea libertății nealiniate, pe un ton polemic ce va fi intens cultivat și de avangardiștii noștri interbelici: „Bucureștii și-au amintit că nu demult au fost împrejmuiți de codri înțesați, ca un promontoriu impudic, de păduri pubiene. (...) Pe Iancu Jianu, pe Zdrelea, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a tineretului din Italia, în răspăr cu relativismul moral dîmbovițean. Autorul rămîne totuși un moralist „nepolitic”, un individualist ostil înregimentărilor de orice fel: „mi-e groază de orice ordine de idei, de orice unanimitate”. Un alt exemplu elocvent de atitudine nealiniată îl reprezintă poziția sa față de Panait Istrati, anatemizat de stînga franceză și elogiat în mediile românești pentru apostazia din Vers l’autre flamme. Refuzînd „încadrările” politice, Sebastian pledează, de fapt, pentru adevărul uman aflat dincolo de orice ideologii și militantisme partizane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sovietici în alte împrejurări, eram încă un naiv...Când am terminat informarea pentru "Centrală" despre convorbirea avută, se iviseră zorii unei dumineci mohorâte; zi în care cu toții am contactat reprezentanți ai altor delegații, mai ales ale unor țări neutre și nealiniate, spre a le solicita sprijinul pentru proiectul românesc de reguli de procedură. În favoarea proiectului aveau să se pronunțe, rând pe rând, în ședința de luni 27 noiembrie, delegații ale unor state membre NATO, dar și ale mai multor state neutre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a le solicita sprijinul pentru proiectul românesc de reguli de procedură. În favoarea proiectului aveau să se pronunțe, rând pe rând, în ședința de luni 27 noiembrie, delegații ale unor state membre NATO, dar și ale mai multor state neutre și nealiniate. În aceste condiții, delegația sovietică, urmată de cele ale altor state est-europene, nu se opunea, proiectul românesc de document întrunind astfel consensul. Câteva momente mai târzu, într-o pauză de cafea, un diplomat de la ambasadă ne aducea o telegramă sosită
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Războiului rece era încă dominantă, în pofida destinderii ideologice și a tratatelor de limitare a armamentelor celor doi mari competitori ai sistemului bipolar. Lumea era obișnuită cu poziționarea strategică pe aliniamentele N.A.T.O. și ale Tratatului de la Varșovia, iar actorii "nealiniați" și cei cu identități ideologice fluctuante nu contau prea mult în echilibrul global de putere. În prezent, lucrurile arată cu totul diferit: comunismul de tip sovietic s-a prăbușit, iar alianța sa militară nu mai există; economiile socialiste s-au
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
alt președinte, Statele Unite ar putea demonstra schimbarea de atitudine prin încurajarea formării unei comunități a democrațiilor în curs de dezvoltare, din care Statele Unite și membrii Uniunii Europeane să nu facă parte. Aceasta ar putea înlocui Grupul celor 77 de națiuni nealiniate îG-77) care formează acum o facțiune în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Nealiniate cu cine? G-77 nu-și mai are rostul. O comunitate de democrații în curs de dezvoltare aliată cu Statele Unite și Europa ar constitui, atunci, o majoritate în cadrul Națiunilor Unite
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
formării unei comunități a democrațiilor în curs de dezvoltare, din care Statele Unite și membrii Uniunii Europeane să nu facă parte. Aceasta ar putea înlocui Grupul celor 77 de națiuni nealiniate îG-77) care formează acum o facțiune în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Nealiniate cu cine? G-77 nu-și mai are rostul. O comunitate de democrații în curs de dezvoltare aliată cu Statele Unite și Europa ar constitui, atunci, o majoritate în cadrul Națiunilor Unite, dar nu ele ar fi neapărat de acord în orice privință
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
la Conferința de la Manila, din ianuarie 1976, ca România să fie și ea membră 1780. Prin sprijinirea susținută a țărilor slab dezvoltate, Bucureștiul și-a cîștigat și mai multă simpatie din partea națiunilor Lumii a Treia. În august 1976, Conferința Statelor Nealiniate a acordat României "statutul de invitat" în cadrul organizației. Avînd în vedere că România era membră a Pactului de la Varșovia, acest semn de recunoaștere a fost o mare reușită pentru Ceaușescu 1781. În acest timp, România și Statele Unite au continuat să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sau pe amândouă, după care conspecta cu hărnicie și își susținea „conferința” sau „referatul”. La murdăriile ideologice pe care le conțineau aceste două fițuici ultrabolșevice, ne putem lesne imagina ce calitate aveau „materialele” oratorilor. De aceea, probabil, și participarea tineretului nealiniat politic era pe măsură, adică nulă. Încurcându-se în hățișurile limbii române, Bighiu le pritocește în continuare astfel: „... în județiana noastră nu s’a editat material cu caracter politic-cultural decât momente politice (?!?, n.n.)”. Prin urmare, nu s-a editat dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]