6,387 matches
-
de altul, s-o privim și să ne trimitem gândurile de iubire prin ea.» Nevăzând Carul Mare, Victor Roșianu a făcut un salt ca o panteră și a pătruns în unghiul mort al mitralierei. L-au urmat și ceilalți doi. Neamțul, presimțind ceva, a început să tragă. Gloanțele fluierau pe deasupra lor. Căpitanul a început să se târască până sub prima fereastră prin care se trăgea cu mitraliera. A scos cu precauție o grenadă. Le-a făcut semn celor doi soldați să
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Prefata_la_romanul_un_ocean_al_florin_tene_1377624771.html [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
de ani, demnitatea creștinului, Civitas Romana, Civitas Humana, nu absurdul național, socialist. Umanismul Sfântului Imperiu Roman e mereu prezent în subconștientul celor dezmoșteniți de soartă. 4. După războaiele mondiale, o ocupație militară și o reeducarea cu larg caracter de masă, nemților li se baga mereu bețe în roată: Ucraina, NSA/CIA, Euro, Grecia, FIFA, cârnați cancerigeni, gaze VW plus 1 milion de refugiați. Ce mai urmează oare? 5. SUA, pe linia „To keep the Russians out, the Americans in, and the
INVAZIA BARBARILOR – 10 TEZE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1446529664.html [Corola-blog/BlogPost/373777_a_375106]
-
în colici intestinale, crampe și balonări. De asemenea, ajută la curățarea petelor închise de pe piele. Se bea în înghițituri mici, cu 30 de minute înainte de masă. Cel mai cunoscut fruct în lume este roșia. Francezii au numit-o „fructul iubirii”, nemții „fructul paradisului”. Bananele sunt următorul fruct în topul popularității. Merele al treilea, apoi portocalele și pepenii. Uleiul de cătină îmbunătățește funcția de detoxifiere a ficatului. Roșiile conțin o substanță care are proprietăți antioxidante. Cu ajutorul ei sunt protejate celulele, se împiedică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cate-ceva-despre-alimente/ [Corola-blog/BlogPost/92346_a_93638]
-
farsă a destinului, bătrânul bolnav continuă să-l terorizeze, fără niciun pic de scrupule, chiar în starea în care se află, pe doctorul care venise la patul lui să vadă cum se simte. Călău și victimă... Ura furibundă, patologică a neamțului împotriva evreilor, în puținele clipe de luciditate, ajunge la paroxism când își dă seama că l-a găsit pe Maor Gruber, victima lui și atunci și, așa cum se va dovedi, și acum. Rolurile sunt mereu inversate, așa încât nu mai știi
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
îi conferă acestuia o relativă stare de liniște. Ca într-un joc nefast al sorții sau un coșmar teribil, Philbert Schirach îi prevesti doctorului sentința: „-Tu vei fi călăul meu, Maor Gruber! Tu vei fi moartea mea!” Și ceea ce prezise neamțul se adeveri, după ce Maor Gruber îi făcu acestuia un rechizitoriu aspru și după ce îl salvase de la infarctul suferit. Judecata se împlinise. Prin doctorul Gruber, rușinea și suferința întregului neam evreiesc fuseseră spălate. Maor Gruber își luă însă povara păcatelor acestuia
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
cel al ghetoului varșovian și apoi al lagărului de exterminare de la Treblinka. Nici nu e de mirare când Gavriel își pierde firea în fața lui Luigi - un adolescent de vârsta fiului său, mort de tuberculoză și începe să blesteme războiul, pe nemți, totul, totul. Nu e de mirare nici că Maor Gruber, după 40 de ani, la provocarea călăului său nazist, care-l recunoscuse și acum se răzbuna (a câta oară?) pe el, strigându-i: „-Tu ești călăul meu! Tu ești moartea
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
implacabil, familia nazistului mutându-se chiar în casa familiei Gruber, după ce aceștia fuseseră trimiși în ghetou. Ca să mai atenueze puțin din atmosfera sinistră, autoarea introduce și un element romantic, o notă de exotism: dragostea nazistului pentru țiganca evreică Raisa, deși neamțul îi omorâse fratele. Țiganca Raisa ni-l descoperă pe celălalt Philbert Schirach, cel cald și bun, sentimental și afabil, îmblânzit, romantic, atent, galant, plin de delicatețe, în contrast total cu ofițerul crud și neîndurător care ucidea fără să clipească. „Și
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
se explică, în bună măsură și faptul că, după vreo patru luni, când ambele femei au declarat că sunt gravide, Culae a dispărut, lăsând o scrisoare (vorba vine) în care explica detaliat cum a murit el pe front, luptând cu nemții. Însă acum altele erau prioritățile celor două femei. Saveta rezolvă problema spunând tuturor că Filică al ei se purta, de la o vreme, ca un adevărat armăsar, iar biata de ea abia-i mai putea face față, ca să nu mai vorbim
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412441895.html [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
Mihai Pop, publicistul și diplomatul George Macovescu, etc. După absolvire a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la Inspectoratul școlar județean Neamț.. După părăsirea acestei demnități a revenit la catedră la Școala ,,Elena Doamna” din Piatra Neamț. Începând din anii 70, a publicat în presa centrală și locală eseuri, articole, studii din domeniul lingvisticii, filologiei și pedagogiei în Tribuna școlii, Revista de pedagogie
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlv_george_nicolae_podisor_1329289572.html [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
Nora. Asta însemna că Adina era schizofrenică. Norbert le deschisese poarta castelului, într-adevăr, în interior lucrurile stăteau ceva mai bine decât în afara lui, era evident că se restaurase câte ceva, dar colegul lor nu era mulțumit, rumänische Wirtschaft, se revolta neamțul din el, când ai bani n-ai materiale, când ai materiale n-ai bani, când ai și materiale, și bani te trezești că-ți pleacă meșterii să lucreze în lumea largă. Nu, nu se gândise să plece și el în
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
nu se gândise să plece și el în Germania, răspunsese la întrebarea unuia, la ce bun să se ducă, să devină salahor? Să vândă benzină, să spele parbrize?... Unii mai nimeriseră cum nimeriseră, dar cei mai mulți frecau menta. Ăia, adăugase, chiar neamț fiind, niciodată nu te vor socoti unul de-ai lor. Apoi povestise ce i se întâmplase maică-si. După ce lucrase mai mult de douăzeci și cinci de ani contabilă la USOM și toți, de la ultimul muncitor până la director, o salutau cu plecăciune
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
cuvinte la fel de exacte dacă ar fi să începem cu dragoste și iubire și să încheiem cu pateticele: șpagă, plocon și mită, în timp ce spiritualizarea Tisei începută cu palincă, a fost concretizată prin adoptarea de către cancelariile dâmbovițene a conceptului subtil de, bir... Nemții, întotdeauna pricepuți la mecanică, ne-au consiliat tehnic în privința implementării noțiunii de șperț, sperrzeug înseamnând mănunchi de speracle și ca orice marfă nemțească, funcționează ireproșabil deschizând orice ușă... Având în vedere toate aceste dovezi clare ale vioiciunii limbii românești, nu
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
des, fără să le fie posibil a se înhăita cu ei și implicit să gândească și să se comporte cum erau obișnuiți s-o facă la ei în țară. Propun să-i vârâm într-un loc în care interacțiunea cu nemții este inevitabilă, eventual într-un wohnhaus cu mai multe apartamente, să le dăm de lucru, să facă ceea ce făceau și acasă... Vreme de un an sau chiar doi, să-i ținem pe toți acolo, să-i forțăm să sorteze gunoiul
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
Iar dacă vă rezervați din timp bilet la BlueAir, reușiți să scoateți drumul la 160 de euro dus-întors cu tot cu taxe și să petreceți o săptămână acolo. Nu prin zonele turistice sau comerciale renumite, ci pe drumurile de rând pe unde neamțul face jogging în fiecare dimineață, prin parcurile unde aleargă după câini să strângă mizeria acestora în punguță, prin metroul cu care se deplasează zilnic la serviciu... Dezamăgire sau tristețe... Nu, nu pot să afirm că sunt dezamăgită de oameni. Doar
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
Bă, zise vecinul meu, Ioniță, eu simt că de la asta mi se trage ori moartea, ori fericirea! Am făcut război, am scăpat de la Cotul Donului și din Tatra, m-am tăvălit ca un tâmpit pe lunca Mureșului în lupta cu nemții, am umblat și-n răsărit și-n apus, da’ să fiu eu al dracului dac-am mai întâlnit așa făptură! Eu mă duc s-o întreb cum o cheamă! Fata se uită cu ochi de felină la noi, își legănă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
porumburi pe rambliul căii ferate o zi întregă tot așteptând să treacă trenul. Pe seară reușiseră să desfacă două traverse și să scoată liniile din șuruburi. Trenul era încărcat cu jidani, direcția Germania, în față un vagon era plin cu nemți înarmați care trebuia să-l păzească; era ultimul tren care mai putea trece... Ei primiseră o misiune precisă: să oprească trenul, să imobilizeze pe nemți și să elibereze deținuții... Oamenii trebuiau să fugă în pădure peste linia fierată. Erau șase
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
șuruburi. Trenul era încărcat cu jidani, direcția Germania, în față un vagon era plin cu nemți înarmați care trebuia să-l păzească; era ultimul tren care mai putea trece... Ei primiseră o misiune precisă: să oprească trenul, să imobilizeze pe nemți și să elibereze deținuții... Oamenii trebuiau să fugă în pădure peste linia fierată. Erau șase vagoane și locomotiva... Aveau la dispoziție zece minute... Totul mersese bine până al un punct. Trenul deraiase și se oprise, cei doi îi imobilizase pe
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
și să elibereze deținuții... Oamenii trebuiau să fugă în pădure peste linia fierată. Erau șase vagoane și locomotiva... Aveau la dispoziție zece minute... Totul mersese bine până al un punct. Trenul deraiase și se oprise, cei doi îi imobilizase pe nemți în vagoane, el dăduse drumul vagoanelor cu deținuți și oamenii, copii, bătrâni, femei, săreau și fugeau care încotro vedeau cu ochii. “Repede, repede!”, îi îndemna Ioniță, supraveghind această acțiune. De undeva de deasupra trenului se auzi un foc automat de
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
vagoanelor cu deținuți și oamenii, copii, bătrâni, femei, săreau și fugeau care încotro vedeau cu ochii. “Repede, repede!”, îi îndemna Ioniță, supraveghind această acțiune. De undeva de deasupra trenului se auzi un foc automat de armă. Privi îngrozit. Era un neamț. Nici el nu-și explica cum ajunsese acolo. Secera mulțimea care fugea, unii cădeau, alții o luau aiurea cu sângele târâș, îngroziți de măcel. Din mulțime se desprinsese o pereche de oameni, un om și o femeie cu o fetiță
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
această este realitatea de acum mai puțin de 200 de ani). Ni se pare normal să avem acces la tehnologia modernă, la educație și un sistem de sănătate decent, ne deranjează lipsă infrastructurii adecvate. Suntem nefericiți pentru sărăcia noastră în comparație cu neamțul care are aceeași meserie cu noi, dar ignorăm faptul că suntem mult mai „bogați” decât câteva miliarde de oameni care trăiesc acum pe Pământ! Și este normal să ne dorim să ne comparăm cu cetățenii țărilor bogate, iar nu cu
Sărăcia – un concept relativ by https://republica.ro/saracia-un-concept-relativ [Corola-blog/BlogPost/337783_a_339112]
-
mai „bogați” în termeni relativi față de conaționalii lor, dar prețul plătit pentru acea bogăție poate fi unul mult prea scump - nesiguranța personală și viață într-un „turn de fildeș” izolat de restul populației sărace. Suntem nefericiți pentru sărăcia noastră în comparație cu neamțul care are aceeași meserie cu noi, dar ignorăm faptul că suntem mult mai „bogați” decât câteva miliarde de oameni care trăiesc acum pe Pământ! Și este normal să ne dorim să ne comparăm cu cetățenii țărilor bogate, iar nu cu
Sărăcia – un concept relativ by https://republica.ro/saracia-un-concept-relativ [Corola-blog/BlogPost/337783_a_339112]
-
cu Germania reală. Ești un fel de invitat de onoare al Germaniei” - explică domnul profesor. Primește această distincție în anul 1983, însă, datorită unor probleme de sănătate, nu poate onora invitația Germaniei decât un an mai târziu. Stagiul oferit de nemți îl va efectua în două etape: în primăvara lui 1984 și apoi, pe timpul verii anului 1985, când organizează, împreună cu decanul Universității Freiburg, al doilea congres pe tema inventarelor forestiere. Perioada petrecută la Freiburg se remarcă printr-o activitate de îndrumare
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
nu înțelege nimic. În afară de teroriști IS care nu au creier, deci nu fac parte ... ÎI. VIOREL BĂETU - ALEGERI 2014 ÎN ROMÂNIA, de Viorel Baetu, publicat în Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014. Vreți să vă mergă „rău”... că la nemți? Votați cu Johannis și... mai știi!? Se zvonește că Angela Merkel ar veni în vizită în România să-l susțină pe Johannis! Ce nai vrea și asta? Să-l învețe să ducă țară de râpă cum a dus ea Germania
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
de cursuri, să vă arunce în „neagră sărăcie” cu un ajutor social de 356€, plus niște bani pentru haine și niște bani pentru încălzire, daca nu ați găsit între timp ... Citește mai mult Vreți să vă mergă „rău”... că la nemți?Votați cu Johannis și... mai știi!? Se zvonește că Angela Merkel ar veni în vizită în România să-l susțină pe Johannis! Ce nai vrea și asta? Să-l învețe să ducă țară de râpă cum a dus ea Germania
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
clasă, înăltuță ,subțirică, cu pretenții de poetă...) - Ba nu, să cântăm romanța, Sara pe deal ,, Știți cât iubește domnul diriginte această melodie ! -Herbert: ( Puștan, de 17 ani, roșcovan, pistruiat, coleg de clasă inteligent și cu dorința de a se impune, neamț ) - Taceți odată ?, dacă m-ai trăncăniți mult, noi plecăm și vă lăsăm pe voi gâștelor,singure - Lăcrămioara (colegă de clasă, 16 ani, drăguță, vioaie, poartă ochelari.) Vă dau tonul la romanța ,, Liliacul,, hai, unu, doi, trei, și.. Se adună sub
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478705541.html [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]