6,250 matches
-
dinspre tată s-a născut în capitalism la începutul veacului XX Și a murit în comunism cînd mai erau nouă ani pînă la demolarea Zidului din Berlin. Acum un an am văzut prima oară bucăți din The Wall păstrat de nemți anume să nu se uite că războiul nu s-a sfîrșit Și în aceeași zi m-am fotografiat cu Lenin la Muzeul de Istorie Germană. Vladimir Ilici avea vreo cinci metri bronz veritabil ar fi putut escalada cu ușurință zidul
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
500 de cărți. Curios, în afară de Decameronulnu îmi amintesc niciuna, dar îmi aduc aminte că bunicul meu citea o carte despre amiralul Canaris grecul ajuns șeful serviciilor secrete naziste. Teme-te de greci, îți zic, dar fii mereu cu ochii pe nemți. Tata nu citea cărți, mereu pe drum cu dinamita și goana după resurse necesare poporului doar ziare și acelea de sport. Pe urmă cînd am publicat primele cărți i le-am arătat - poezie, vorba președintelui țării - nu îl interesau doar
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
sintaxă a binelui! Fericit cel ce se lasă copleșit de mireasma acestei lumi că a lui va fi evanescența! M-ai strigat mamă? În genunchi cu negrul ăsta al vieții mele tresărind și zornetul unei lumi ornate cu broderii de Neamț. M-ai strigat mamă? Ce drumuri îmi spînzură-n creier cînd admir corăbiile din acvariu și mă-ntreb cui folosesc atîtea guri pline de vorbe și de ce, Doamne, desăvîrșirea doar în darurile tale se-ascunde? M-ai strigat mamă? Dacă mă
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
din vis" (trilulilu!), „Îngeri în uniformă", să vezi atuncea invazie de melteni, mai rău ca popoarele migratoare! Nu mai ai loc să respiri pe stradă de ei: japonezi care fotografiază tot ce mișcă, gălbiori ciripitori, americani umflați parcă cu pompa, nemți, italieni, spanioli, arabi îmbrăcați în cearceafuri și cu cîte-o batistă mare pe cap, rusnaci mangă tot timpul, eschimoși, calmîci, bordelezi, hotentoți... Ai vrea tu! Și la toți tre' să le-organizezi excursii. Excursii pentru toate gusturile & buzunarele: de 2, 4
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
Petru Popescu CUMPĂRASEM o valijoară în care-mi pusesem cumpărăturile de ultimă oră. O duceam în mână (aveam și un gemantan mai mare, dar îl dădusem la cala avionului). Ocolind polițiștii nemți, am ajuns lângă scara avionului. Am văzut niște bărbați în costume negre și gri, români. Purtau ochelari de soare, sub cerul ploios. Erau vreo șase, șapte, poate erau delegați la un congres al securităților din țările comuniste! Mă temeam să
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
aprins, N. îl ascultă absent. Face impresia să nu ne fi văzut. Nu ne ia în seamă nici când plecăm. Adormind în patul imens (mai degrabă conceput pentru sex în grup - 12 persoane!), sub o dună de puf ca la nemți, încep să mă gândesc la misiunea specială și secretă a lui N... Golful Mexic foșnește ca trestia în Deltă, pe vânt... Hotelul "Nacional". 29.I. Seara. La șapte sunt în hol. N. era deja acolo. Ca de obicei tăcut, nici
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
ideologie și un anume soi de patriotism - e altă poveste, dar cunoaștem și alte metode care urmăresc același scop...) După masă avem liber. N. s-a volatilizat, așa că fac plajă în piscina hotelului. Pare să fie lume aleasă, în special nemți și latino-americani cu stare. Chelnerii, cu cele mai apetisante băuturi pe platouri lucitoare, roiesc printre șezlonguri. Slipul meu pestriț și, poate, mai ales mutra plictisită pe care o abordează orice provincial nimerit într-o societate selectă îi face probabil să
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
În orice caz safra - recoltarea trestiei de zahăr - a luat sfârșit. Probabil... Plaja, cândva căutată mai ales de americanii cu mijloace modeste, păstrează destul din bunul-gust de altădată, oricum, interminabila fâșie de nisip argintiu numără cu sutele de coloniuțe de nemți federali, probabil nici aceștia dintre cei prea avuți, dar, comparativ cu puținii turiști sovietici... Chelneri în fracuri, cu plastroane impecabile și papioane severe mișună, desculți, ca termitele printre leneșele leșuri ale burgherilor cu mărci, evitând aproape ostentativ micile și rarele
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
metis sau mulatru, cine să-i mai știe! - "Neamț?" Spaniola mea pare să nu-l satisfacă și după o scurtă trecere în revistă a limbilor de mare circulație ne oprim la franceză: o vorbește aproape binișor. Păi dacă nu ești neamț..." Sunt, zic mândru, din Republica Moldova." Mă întrerupe: "sovietică, socialistă... Rus!" Nu, zic, moldovean!" Ridică din umeri: "C'est la meme chose..." Și se întoarce cu spatele.) Farul cu clipiri care m-a entuziasmat grozav la sosire începe să devină plicticos
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
lângă hotel, N. bea una după alta trei halbe de porter, se îndreaptă spre automobil cu pas neașteptat de sigur, dar pe banchetă cade retezat. La scara hotelului îl extragem cu greu din vehicul, toți trei, spre hazul nespus al nemților și altor gură-cască. Mersul pe coridoare a fost un adevărat supliciu. Îl trântim în pat cu hainele pe el, e o masă inertă devenită brusc extrem de grea. De sub pat cată gâturile câtorva sticle goale. Mă jenez să privesc în ochii
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
în stradă. (De altfel, peste cinci minute apar și ei. La întrebarea mea - cum? Enrique zâmbește enigmatic, spre deosebire de Juan, care ne arată discret semnul internațional al numărării banilor: și revoluțiile se cumpără...) Magazinul e uriaș, garnisit astfel ca până și nemții să se poată simți ca acasă. Nu însă și noi: cu excepția câtorva boarfe de sintetică, a pălăriilor din fibre de cocotier și a băuturilor alcoolice - toată bogăția de pe polițe se oferă doritorilor contra valutei forte... N. ia calea direct spre
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
împlinit cincizeci de ani, prilej cu care mediile culturale de la noi și-au exersat încă o dată deplina lor „discreție”, întreținând astfel un periculos echivoc în ceea ce privește intenția de a recupera și reintegra valorile artistice ale diasporei românești. Mai puțin dezinteresați sunt nemții, cei ce i-au organizat compozitoarei noastre în ziua de Sf. Nicolae, la Akademie der Künste din Berlin un , în care ansamblul Incendo i-a tălmăcit câteva dintre cele mai recente opusuri camerale, dar și lucrări de George Enescu. La
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
element invocat. Uneori formula intră exact în tiparul sintactic al termenului anterior: „și zice: Cum stați voi aicea, cum? Cu copiii mici, cu nu știu ce...” (CORV 47). Adesea, ea e legată prin și de termenul precedent, de reperul situației: „și-atuncea nemții când le văd așa-mbrăcate-n caftane și nu știu ce...” (CORV 129); „pentru că la școală și nu știu ce, peste tot, nu vrea să... și de-aceea a vrut să se mute” (CORV 131); „las’că ș-acolo e tot așa, adică dacă ești cu
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
putea vorbi deloc. Printre temele așa-zise „tabu” figurau Mircea Eliade și Emil Cioran. Despre cei doi însă mi-a pomenit un coleg mai în vârstă dintr-o universitate vest-germană. Ambii eram prezenți la Cursurile de vară de la Sinaia și neamțul mi-a spus că persoanele respective, născute în România, se numără printre cei mai mari gânditori și filosofi, în plan nu numai european; că lucrările lui Eliade deschideau perspective cu totul inedite pe tărâmul istoriei și fenomenologiei, inclusiv în domeniul
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
actuală. In vreme ce peste 60 % este de părere că țara se îndreaptă către o direcție greșită. În ciuda situației dezastruoase, românii ar părea că sînt grozav de optimiști. Cam tot atît cît sînt elvețienii. După noi abia urmează japonezii, francezii, nemții, grecii, italienii... O duc rău de tot, nu sînt perspective să le fie bine în viitorul apropiat, foarte mulți abia își duc zilele de azi pe mîine, recunosc că puterea nu face nimic pentru îmbunătățirea situației lor, dar... românii, întrebați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
diaspora au obiceiul „extrem de răspîndit” de-a bîrfi poporul în sînul căruia și-au găsit adăpost: „dacă se află în Franța, bine mersi, spun toată ziua că francezii sînt niște împuțiți, tîmpiți, șovini, puturoși; dacă trăiesc în Germania, spun despre nemți că au capete pătrate, că n-au umor, că sînt șovini și - inevitabil - tîmpiți; dacă trăiesc în Elveția, spun despre elvețieni că sînt... tîmpiți, țărănoi, plicticoși și șovini. Etc. etc...(...) calificativele «tîmpiți» și «șovini» revin invariabil - șovini probabil pentru că toate
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
zi de zi orice năzuință de libertate și orice tendință de individualizare sunt doborâte cu glonțul.” Începutul războiului se reflectă emoționant în jurnalul lui Gala Galaction și în „agendele” lui E. Lovinescu. Oamenii își pun acum o altă întrebare” cu nemții sau cu francezii? Un larg spațiu acordă Ioana Pârvulescu literaturii interbelice propriu-zise, ea remarcă ecoul senzațional pe care l-a avut pe atunci romanul Amantul Doamnei Chatterley al lui H. D. Lawrence, acesta contribuind în mare măsură la modernizarea romanului
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
pe vremuri de la Schönbrunn în }ara Românească... Între ei și noi, deosebirile nu sînt puține, începînd cu constatarea că "ei, în concediu, au chiar concediu." Cînd și cînd, apeluri salvatoare la "înțelepciunea" clasicilor: "Ce-ar zice Delavrancea față cu acești "nemți"?" După cîteva zile, între care o duminică de contemplare a preajmei, se poate întrucîtva glosa generalizator: "Una din primele constatări despre spiritul helvet se referă - cred - la orgoliul cu care îți impun legile lor. Asta nu înseamnă că nu sînt
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
lupte după schemele rigide ale autorității, reazem și hrană pentru ei, se treziseră deodată neputincioși... Erau goliți și inerți, ca frunzele moarte, îngrămădite de vânt în unghere ferite...". Le refuză pâinea nu din orgoliu... ci din necesitate. Daniele, prietenul căruia nemții îi uciseseră nevasta, fratele, părinții, nu i-a refuzat. "...a scos o pâine, le-a arătat-o acelor larve și a pus-o pe pământ". Dorința de a-i vedea târându-se, înfrânți, e mai puternică decât hrana. Scena, care
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
cîteva sute de cartușe neexplodate. Michel Tournier: François Mitterand ar fi putut să calce foarte bine peste ele fără să afle nici el, nici eu ce zăcea sub pămînt. Mi-ar plăcea să știu din care lupte dintre francezi și nemți or fi provenind, din iunie '40 sau din august '44? Dar vă întrebați probabil ce caută Mitterand în această sihăstrie... Ei bine, aveam un prieten comun, pe fotograful Édouard Boubat, ilustratorul unora din cărțile mele, autor de asemenea al unor
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
au dat peste acele cartușe. E curios că, deși m-a vizitat de patru ori, președintele nu a dorit să mă ia cu sine în Germania de Est într-un moment incredibil, pe 6 octombrie 1989. Regimul se clătina, dar nemții de răsărit țineau să aniverseze 40 de ani de la proclamarea republicii lor, iar Mitterand, în compania celor mai sinistre figuri staliniste, a decis să participe la festivități. E uluitoare lipsa lui de intuiție: Honecker avea să se prăbușească pe 18
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
am simțit că pe umeri îmi cad greutăți de plumb. Iar acum, tot cei de la Weimar, m-au invitat să țin un discurs similar în aprilie 2005 la comemorarea a 200 de ani de la moartea lui Schiller! Așa că vedeți că nemții ăștia nu încetează să mă persecute. Era oralității R.: Ca să ajungem la literatură, permiteți-mi să încep cu o întrebare naivă pe care i-au pus-o și studenții de la Chișinău lui Dominique Fernandez: există astăzi teme predilecte în proza
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
un mic paradis, cu cabane de lemn, cu focul care arde iarna în cămin de parcă ar fi Crăciun tot timpul. Într-un cuvînt, ei se simt fericiți uitînd că armata germană e la doi km, iar în luna mai �40, nemții atacă și-i ucid pe toți francezii. În cele din urmă, ce vor să spună toate astea? Este vorba de beatitudinea geografică distrusă de nenorocirea istorică. În felul acesta poate fi definit și romanul meu "Regele arinilor" unde eroul descoperă
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
pesemne Troia (regia Wolfgang Petersen) sau Unde vei fi poimâine? (regia Roland Emmerich) - ambele Mega-Succese de BoxOffice, atât aici, cât și dincolo, semnate de doi cineaști cu preocupări predilecte pentru sfârșitul lumii, cineaști care (chiar daca nu ai știi că sunt nemți) numai nume de americani nu au! Poate că Legile Atracției să te atragă-n sală, pentru că - zici tu - este un produs 100% american... Deși s-ar putea să te păcălești. Și-ți spun de ce: Peter Howitt, regizorul acestei comedii făcute
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
care îi dă uitării pe Helenio Herrera, pe Lippi, pe Trapattoni și pe toți moderniștii iubitori de antiliteratură și antiteatru. în plin postmodernism, Rekhagel e un dinozaur modernist care a reușit să facă din niște meridionali sută la sută niște nemți sută la sută. Nu mă gîndesc la nemții lui Völler, care alcătuiau mai degrabă o salată decît o echipă, dar chiar la aceia care au cîștigat titlu după titlu și subtitlu după subtitlu prin rigoare și disciplină. închid paranteza nemțească
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]