108 matches
-
manifestând în același timp tendința de eliminare din mesaj a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se plasează enunțurile ce exprimă o atitudine de neacceptat pentru persoană-țintă. Teoria judecații sociale, în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
stresului profesional; valorificarea slabă a potanțialului personalului (didactic , nedidactic); interacțiune interpersonală slabă pe problematica sarcinilor de servici; calitate slabă a prestațiilor profesionale; implicare insuficientă activități comune, de interes pentru instituție; deteriorarea comunicării (în sens descendent și în sens ascendent) și neangajarea în găsirea soluțiilor benefice pentru instituție și personalul ei; scăderea loialității față de instituție și domeniu; deteriorarea imaginii instituției, a reputației personalului și a calității vieții acestuia; părăsirea instituției / sistemului educațional.
ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
sovietic. Critica încetează de a mai fi cantonată în turnul de fildeș al gratuității estetice și devine, alături de discursul partinic, o armă pe care partidul o pune în mâna oamenilor muncii. Tipul "intelectualului" burghez, educat în cultul formelor și al neangajării, dispare definitiv din scenă, pentru a lăsa loc unui critic/ eseist de tip nou, călit în focul luptei revoluționare. Ceea ce îl definește este asumarea unei biografii corecte politic și intransigența în confruntarea cu resturile lumii vechi: criteriul fișei de cadre
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
unor evoluții pragmatice muntenești: "indicele de solicitare" și eu/și noi (p. 86-87): "vrem să videm și noi mireasa!"; clișeele mobilizării și ale demobilizării (hai... / stai...), "indicele de reproș": bine, mă.... Ardelenii par a se caracteriza prin tendința spre precauție, neangajare: "nu vor să facă afirmații nefondate și nici nu vor să se angajeze la ceva prin cele afirmate" (p. 72); "mărgineanul cere direct, întreabă mereu, dar dă sau răspunde pe ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipație la
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
având ca rezultat inducerea fricii în toate fibrele societății. Nici un gest și nici un cuvințel, rostit public sau scris, nu puteau ieși din matca prestabilită a ideologiei. În acele momente, suprema virtute a intelectualilor a fost nu protestul (apriori imposibil), ci neangajarea de partea puterii, neintrarea în hora adeziunilor, tăcerea, socotite de către regim vinovate în sine și nu de puține ori pedepsite cu închisoarea, potrivit sloganului „Cine nu e cu noi e împotriva noastră". Virtutea, atunci, era să nu faci ca Sadoveanu
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
la cea afectivă, emoțională (îngeraș) sau, dimpotrivă, la funcția de depreciere ironică (reportăjel, vi-luță). Diminutivele sînt mijloace de atenuare și de aproximare, realizând chiar gradația unor adjective și adverbe (acrișor, binișor); unele atribuie pur și simplu o notă ludică, de neangajare, enunțului în care apar, altele se convenționalizează în marcarea politeții pozitive (așteaptă un minuțel!). Folosirea lor depinde și de factori sociolingvistici: în afara contextului prototipic - vorbirea copiilor și mai ales a adulților cu copiii (baby-talk) -, diminutivele pot apărea mai mult în
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
12-13). Atmosfera devastatoare a războiului și drama civică a unui ardelean apropie, mai clar, Calvarul de Catastrofa și de Pădurea spânzuraților. Dacă acestea din urmă, prezintă drama ardeleanului angajat pe front împotriva confraților, Calvarul se referă la o situație de neangajare, de marginalizare vinovată. La București, unde se afla cu mult dinainte de declanșarea războiului, Remus Lunceanu se oferă ca luptător pe frontul românesc, dar este refuzat, pentru că ar avea o situație incertă, de fost cetățean austro-ungar, și nu ar prezenta destulă
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
autor pe care critica românească este tentată de multe ori să-l "violeze" cu comentarii reverențioase, fără discernămînt, fără vioiciune. Am doar două observații de făcut: într-un fel era previzibilă reacția autoarei care vede teatrul prin ochii lui Artaud ("neangajarea" lui Ionesco este cea care supără) și, în al doilea rînd, este evident că Susan Sontag nu-l cunoștea pe acel Ionesco "curajos" din Nu. În rest, repet, eseul poate fi o bună terapie pentru cititorul român tentat de apologii
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
care apare în titlul monografiei lui Heinrich Klotz, apărută în 1994 - "Kunst im 20. Jahrhundert: Moderne-Postmodern-Zweite Moderne" (Munich, 1994). În consistentă ei intimă modernitatea secundă se prezintă că o soluție la problemele nerezolvate ale postmodernității, în special problemele esteticii postmoderne (neangajarea conceptuală prin reducerea atitudinii artistice la procedurile de recuperare și reciclare prin intermediul unui filtru ironic). Iar soluțiile la aceasta "incapacitate" postmodernă este căutată prin revenirea la o stare caracteristică într-o perioada anterioară, pre-postmodernă, ale cărei concepte pot servi la
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și a stabilit relații diplomatice cu guvernul lui Chang Kai-Shek era un gest care nu putea să nu trezească ostilitate la Casa Albă, care era angajată față de Taipei. Desigur Cairo a recurs la această strategie și pentru a-și evidenția neangajarea. Dar această acțiune a fost urmată în iunie de vizita ministrului de externe sovietic, Șepilov, la Cairo, vizita făcută cu scopul de a face Egiptului o ofertă atât de finanțare, cât și de construcție a barajului. Aceste gesturi au dus
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
20", în care apăruse Scrisoarea despre "umanism" a lui Heidegger, și discuția se oprește asupra prefeței lui Noica. Îi relatez recenta discuție cu un prieten care judeca preocuparea pentru editarea lui Platon sau Heidegger ca o formă de evaziune, de "neangajare". Dacă e vorba de traduceri, îmi spunea el, urgență are Adorno, nu Heidegger, care poate genera mici mode sau triste pastișe, și nicidecum un instrument teoretic pentru înțelegerea unei situații reale. Ceea ce se impune este descrierea Situației în cuvinte care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să priceapă alții? Pilotul meu, Automobilistul - ori cum vreți să-i ziceți - de fapt, nu are nici o țintă. El are un scop. Să nu confundăm: sunt atâția oameni al căror scop e să nu aibă nici o țintă! Le place deriva, neangajarea, hazardul; haosul, într-un cuvânt. Omul meu vrea să iasă dintr-un spațiu care nu-l mulțumește! De aceea a plecat la drum! Simte că-i este imposibil să mai rămână și încearcă o ieșire!... Unde? Într-un alt spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
copiilor abandonați încă de la naștere, dar și din pricina calității mediului familial (neînțelegeri între părinți, atitudinea autoritară sau de indiferență a părinților, părinți alcoolici etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, în sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare în activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă și psihică, reducerea capacității de adaptare socială etc. Ca o reacție compensatorie, copilul adoptă un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur, considerând că lângă acestea își găsesc
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de profil. b) Deplină confidențialitate. c) Obligația de a atenționa posibila victimă, atunci când este clar că cel în tratament intenționează să facă vreun rău (soției, soțului, copiilor etc.), iar în caz de intenție de sinucidere, încercarea de a-l opri; neangajarea în relații duale neprofesionale cu clientul (afaceri, împrumut de bani, sex etc.). Cele de mai sus privesc comportamente specifice psihoterapeutului, o problemă etică mai generală fiind cea a bolilor mintale construite de terapeuți pe motive de câștig. Odată cu creșterea spectaculoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale unor atitudini morale sau, mai exact, psihomorale de circumstanță. Prima este prudența, o stare de rezervă, adoptată datorită nevoii de a evalua situația și, prin aceasta, de a o evita ulterior. A doua este renunțarea. Aceasta este decizia de neangajare În competiție sau În conflict, atunci când confruntarea este nedreaptă sau inegală, când nu duce nicăieri, când se urmărește desființarea, distrugerea sau Înlăturarea prin violență. A treia este cedarea. Aceasta presupune atitudinea de a face concesii, de a accepta compromisuri În
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și face lumea să viseze" (J. Séguéla, 1983: 174). 7. SEMIOTICA GLUMEI 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică Aduții participă la humour games cu o frecvență comparabilă argumentării, discuțiilor despre vreme într-un context de tatonare sau neangajare sau comentariilor politice și sportive. Adoptarea acestui joc are rațiuni sociale: mesajul umoristic acționează la nivelul relației comunicative, stabilizînd coeziunea grupului, ca și la nivelul conținutului comunicării, exprimînd o anumită atitudine față de o anumită țintă (instituție, persoană etc.). Freud considera
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală Modificarea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
așadar de-a face, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, cu o aliniere pentru supraviețuire. Desigur, se pune Întrebarea firească: Dacă până În 1914 România alege alinierea, de ce la inițierea conflictului ea Își declară neutralitatea? În realitate, speranța decidenților români era că neangajarea reprezenta soluția optimă de moment, Întrucât astfel Își minimaliza costurile, pasând responsabilitatea către puterile majore și sperând În același timp ca supraviețuirea să nu-i fie pusă În pericol: clasa politică românească a exprimat În repetate rânduri ideea că implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Noica, exemplară și simbolică pentru o întreagă categorie de intelectuali care au supraviețuit sub ceaușism. Și, în unele cazuri, chiar au produs, au creat, au rezistat efectiv, în felul lor, prin cultură. Nu în toate împrejurările, doar simplu pretext al neangajării lor în rezistența directă. în cazul concret analizat de noi, fără complezență, dar și fără rigorisme inutile (acestea fiind total în afara situațiilor de fapt: imperativul categoric cedează terenul în fața moralei ambiguității ca dialectică istorică a binelui și răului), se mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revăzut ideile în legătură cu micropoliticile dorinței (Baudrillard se va distanța complet de ele, criticându-i și pe Deleluze, și pe Lyotard, în timp ce Guattari revine într-un articol la valorile politice moderne, deoarece consideră că postmodernismul este marcat de o etică a neangajării), radicalismul care i-a animat în scrierile respective, precum și consecințele teoretice care au rezultat de aici au condus la o mai largă afirmare a respingerii modernității, a logicii ei binare, a formelor sale dominatoare. 4.3.3. "Carnavalul postmodern" Dacă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
planurile, în structurile spirituale, culturale, politice și economice europene. De unde și necesitatea sa permanentă de a denunța și elimina, una după alta, toate concepțiile adverse. Ideea europeană este fundamental politico-ideologică. Nu este și nu poate fi apolitică, alibiul suprem al neangajării și oportunismelor de diferite tipuri. Din care cauză, ea nu poate fi decât ostilă și față de un alt mare și foarte puternic obstacol antieuropean românesc: spiritul etnicist, naționalist, izolaționist, localizat la sat, în comunitatea rurală, declarată unic izvor al tuturor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
obiectivelor inspectate, pe întreg teritoriul țării. -Principiul imparțialității: nesupunerea inspectorilor la presiuni comerciale, financiare, politice sau de altă natură care ar putea influența raționamentul acestora. -Principiul independenței: menținerea de către inspectori a unui raport de autonomie (independență) față de partea inspectată și neangajarea în nici o activitate care să afecteze raționamentul acestora. -Principiul confidențialității: păstrarea de către inspectori a secretului privind informațiile care nu sunt de interes public și care sunt obținute în cursul desfășurării activității de prevenire. -Principiul transparenței; desfășurarea activității într-o manieră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168379_a_169708]
-
distincția dintre combatanți și necombatanți sau cu distincția dintre cei vinovați și cei nevinovați din punct de vedere moral. Aceste ultime distincții au, bineînțeles, un conținut moral: nevinov]ția moral] presupune absența obligației pedepsei, iar, din anumite puncte de vedere, neangajarea în lupt] presupune absența obligației de folosire a violenței pentru autoap]rare. Dar relevanță acestor noțiuni raportat] la justețea atacurilor asupra unor anumite categorii de oameni trebuie stabilit] într-un mod mai direct. De ce anumite categorii de oameni se bucur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
făcute de înaintașii noștri pentru ca noi să plecăm în India sau în Statele Unite, să-i putem discuta pe Freud sau André Gide la «Fundația Carol», în fața a două mii de persoane, să putem vorbi de autonomia culturii, de primatul spiritualului, de neangajare și așa mai departe”. Între căderea imperiilor habsburgic și rus, pe de o parte, și încheierea pactului Stalin-Hitler, pe de altă parte, s-a putut respira în liniște. „Cred că am fost singurii români care s-au bucurat de un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se sprijine pe o sociologie atât angajată, cât și echidistantă. Numai o asemenea sociologie poate sprijini colectivitatea să acționeze, în condiții de diversitate a intereselor, prin mecanisme democratice, și nu violent opresive sau manipulative. Poziția obiectivă nu înseamnă, pentru sociologie, neangajare, ci, dimpotrivă,o bază solidă pentru aceasta. Este ceea ce Dimitrie Gusti (1965, p. 157) exprima în termeni deosebit de clari cu referire la monografia sociologică: „Monografia, deși străbătută de o ideologie sever științifică, dobândește astfel valoarea unui act de credință. Cine
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]