595 matches
-
fără precedent a fost lansat de către publicistul Romeo TARHON în parteneriat cu Ziarul Națiunea și în echipă cu inimoși creatori și iubitori de poezie din țară și străinătate - un proiect unic în lume, destinat reparării și promovării imaginii de o neasemuită frumusețe a României. Inițiatorii? Grupul de Presă ALCERO - NAȚIUNEA și ziarul Națiunea. Cum?Prin link-ul http://www.ziarulnatiunea.ro/category/ruga-fara-sfarsit și prin facebook: RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT - CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR - accesibil prin link-ul http
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
este așadar, expresia pură și absolută a imaginarului universal. A ma abate de la ceea ce îmi parvine prin această influență autoritara ar însemna acceptarea unei nesincerități structurale, ceea ce mi-ar fi imposibil. Mara Circiu: Madonele și îngerii pictați de dvs. sunt neasemuit de frumoși, ce anume va inspira când îi pictați? Petru Botezatu: Icoanele și madonele pictate de mine nu reflectă, prin urmare, realitatea, ele nefiind interpretări ale unor modele din lumea vizibilă, imediată. Nu premeditez absolut niciodată chipul făpturii pe care
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Maestrul_si_ingerii_interviu_cu_maestrul_petru_botezatu_.html [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
te poate îmbrăca în vălul ei albastru, mai albastru decât cerul de vară. Oricât de mult și-ar dori cineva să iubească „necondiționat”, este aproape imposibil. Posesiunea, frica de concurență și gelozia sunt ingrediente care stau în preajma acestui unic și neasemuit sentiment, „ingrediente” care, într-un final, duc la uzură și la suferință. „Frică? Tu îți dai seama ce grozăvie spui? De ce anume ți-e frică?” „De concurență”. „Și, presupunând că ar fi așa, că ai concura cu o femeie în
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
1), „s-a încriptat“ esențiala frază: «La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul»; din „aria laterală“ a Alaskăi, se înrăzăresc și alte miteme din Puterea Cuvântului la Geneză: În acele vremuri adânci, / Cuvântul avea neasemuite, magice puteri; Un cuvânt aruncat la-ntâmplare / ciudate urmări putea să aibă - / dintrodată, devenea viu, se-ntrupa, / după vrerea grăitorului; / și tot ce aveai de făcut / era să rostești cuvântul...» (Shak, 16). Cuvântul devine timp - prin transferul semantic-sincretic al lui
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Diaconescu din România și George Filip din Montreal, așa cum ne informează poetul în “Cuvânt înainte “. Tot ca o prefațare a acestei ample lucrări, scriitoarea Cezarina Adamescu ( redactor la Agero, Stuttgart, Germania ) subliniază că această antologie este o”Călătorie prin patria neasemuită a cuvintelor “, în timp ce Adalbert Gyuris( Germania) spune că lucrările publicate sunt”Gânduri alese “, iar cunoscutul scriitor Octavian Curpaș din Phoenix (Arizona ) detailează rolul amplei lucrări, spunând că ea este” o șansă la universalitate pentru autorii români ai timpului nostru “, ca
CU SPRIJINUL LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cu_sprijinul_ligii_scriitorilor.html [Corola-blog/BlogPost/366919_a_368248]
-
miraculosul parfum de tei. De aici rezultă și efectul terapeutic al poemelor sale de dragoste. Pe tot parcursul volumului, versurile încântă prin curgerea lor lină, asemeni unui râu trecut printre cataracte, ale cărui unde liniștite sclipesc în lumina unor metafore neasemuite. Prin simplul fapt că versurile sunt dedicate soției (muzei) sale, valoarea acestora este amplificată, datorită sincerității și veridicității lor. De regulă, cititorii suspectează de falsitate pe acei poeți care scriu versuri de dragoste adresate unei „iubite” imaginare. Cu toată risipa
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
lacrima-i mai pastelată:/ galbenă, precum candoarea/ soarelui îmbrățișând/ roșie precum o rană,/ dragostei tale tăcând.” (Elegia XI) Constanța Abălașei-Donosă este poeta care exprimă iubirea prin culoare, dar și culoarea prin iubire. În poemele sale, formele iubirii sunt conturate cu neasemuită sensibilitate. Cromatica universului său launtric este determinată de iubire , fiindcă este o romantică incurabilă și fiindcă în penelul său iubirea deține cele mai frumoase nuanțe și sclipiri. În zborul său spre absolut poartă pe aripi parfum de flori, iar ochii
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
Arte Tradiționale „Astra”, Sibiu; în 2005 primește Diploma de excelență din partea Consiliului Județean Gorj. „Nelipsit de la horele și sărbătorile satului, tatăl său, Constantin Roșoga, unul dintre cântăreții renumiți ai locului i-a transmis fiului, odată cu dragostea pentru cântec și câteva neasemuite doine și balade, dintre care unele, cum ar fi «Motrule, apă grăbită», au devenit prin Roșoga valori de tezaur ale scenelor noastre de concert și ale fonotecii muzicale a Radioteleviziunii Române. Un prim izvor al cântecelor lui Roșoga, încă de pe
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
se regăsește în aproape toate poemele cărții de față. O poezie a duratei, cu un mesaj care rămâne încrustat în fibrele inimii, e un adevărat temei de rămânere. Tradiția ardelenească e vie și-ți respiră prin pori. Mireasma ei este neasemuită. Mircea Dorin Istrate a mutat prin versurile sale, cosmosul în Ardeal. Aici e pentru toți, ombilicul pământului, de aici începe viața și tot aici se sfârșește vremelnicia umană. Tot aici va fi și locul Învierii. Versurile poetului îi conferă trăinicie
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
tale, toate, fapte. De gândul celor duși vă înfioară, / Și-mi picurați o lacrimă fiebinte, / Ardealul meu, icoană de fecioară, / Va dăinui în voi, cu cele sfinte” (Imn Ardealului). Un emoționant poem omagial i-a dedicat autorul confratelui de condei, neasemuitul Grigore Vieru: „De-acuma-s doi luceferi”: „La moartea lui Grigore Vieru./ El a murit pentru iertare, / Să poată urca în vecie, / Lângă Luceafărul, cu care, / Să-mi fie cer de Românie. // El a murit spre veșnicire,/ Să fie-a
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
înțelegători. Trebuie doar să avem capacitatea de a vedea că liniștea sufletească impune o stare specială, care izvoraște înțelepciunea, ca iertarea devine un simbol al trăirilor noastre și că undeva, uitată într-un colț de lume, ori într-o parte neasemuita de senzații, se află pentru noi, iubirea. Le doresc pe această cale să petreacă serbările pascale într-un peisaj în care să se regăsească pe deplin, să asculte muzică ce ii definește, să se înconjoare de oamenii care reprezintă pentru
ÎMI E DOR DE TATA ATUNCI CÂND VINE PAŞTELE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/_imi_e_dor_de_tata_atunci_ca_rodica_elena_lupu_1367551568.html [Corola-blog/BlogPost/354734_a_356063]
-
anii/ Când floarea de cireș, a doua oară/ Își mistuie durerea unui mugur?” (Iar au înflorit castanii, p. 63). Prin astfel de dezvăluiri, Elisabeta Iosif este ea însăși, prin ceea ce o deosebește de toți ceilalți poeți, prezentându-se o cântăreață neasemuită, așa cum privighetoarea cântă cea mai frumos dintre păsări: „Se duce iar apusul printre comori marine/ Valul căzut în toamnă se-neacă în destine/ Pe plajă. Captura-i deasă o răspândește lung/ Pe mal. Peste umărul serii privește des, prelung / În
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1496216653.html [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
Exist prin El” Nu în ultimul rând, este evocat „Motivul bucuriei mele”, prin care ne sunt redate impresiile autorului în fața spectacolului naturii, mărturisindu-L pe Dumnezeu. În această meditație bazată pe Psalmul 28:7, autorul ne spune: „E o dimineață neasemuit de frumoasă de mai, cu răcoare și soare luminos. M-am plimbat prin grădină, admirând florile, renăscute parcă după ploile de astă noapte. Iarba, de un verde intens, râde în soarele dimineții. E atâta prospețime în aer și e atâta
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/_in_racoarea_diminetii_de_petru_lascau_un_devotional_biblic_pentru_viata_de_credinta.html [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
întorc împotriva lui și se îmbolnăvește grav. Efectul bumerangului este foarte adevărat. Să ne deprindem a ne struni gândurile rele împotriva aproapelui, pentru ca astfel, să ne însănătoșim și noi sufletește. Și atunci, aură de iubire de pe chipul nostru va străluci neasemuit de frumos și nu se va mai stinge niciodată. În ea se va întrezări CHIPUL LUI DUMNEZEU care ne ține în viață pentru a ne iubi unii pe alții, așa cum ne-a poruncit. 22 aprilie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica
60.000 DE GÂNDURI, 60.000 DE ENERGII ZILNICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Tablete_meditative_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1335075757.html [Corola-blog/BlogPost/357167_a_358496]
-
se păru că zărește o arătare ridicându-se din apele limpezi. -- De ce plângi, micuțo? Șoapta duioasă, îi susură la ureche ca o părere. Își șterse cu mâneca lacrimile și privi cu nedumerire aburul ridicat deasupra izvorului, sub forma unei femei neasemuit de frumoase. Auzise povești despre Spiritul Izvorului, dar nu-l văzuse niciodată până atunci. Îi povesti despre dorința ei, despre frații și despre tatăl ei, ca și când ar fi vorbit cu buna ei mamă, care murise, nu demult. Spiritul o ascultă
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426736853.html [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
lume, ei trăiesc extazul: „Pe noile plaiuri pe care am aterizat, totul ce în jur, în natură te înconjura, era curat, de o mână artistică colorat, pra¬ful de pe pomi de un vrăjitor aspirat, frunzele copacilor erau de un verde neasemuit și ți dădea impresia că totul ar fi măsluit: o pictură uriașă în ulei, minunat colorată, cu mi¬nu¬țiozitate retușată, care depășea realitatea și întruchipa chiar arta“. Urmează deziluziile ce le macină sufletul, pe Mir con¬¬ducându l chiar
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
cel mai solid. Da, poate fi stâncă, pe care-mi pot construi edificiul. Și, ați văzut vreodată un scriitor fericit? Jose Marți spunea: „Dintr-o rană mai cumplită / Iese versul mai frumos”. Poate de aceea smulg eu din inimă versuri neasemuite. 17 august 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: STĂNCILE CREAȚIEI - proza scurtă - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 595, Anul ÎI, 17 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Stancile_creatiei_proza_scurta_c_cezarina_adamescu_1345188044.html [Corola-blog/BlogPost/365855_a_367184]
-
cel de „consevare a ceea ce este al tău și valoros”) este semn de grandoare. Mereu de-a lungul veacurilor, francezii au adunat colonii, bani și mai ales Virtuți, fiindcă, prin excelență, poporul francez este un popor virtuos și plin de neasemuite daruri pe care și le însușesc prin educație. Ei iubesc vinul, femeile frumoase și au în sânge plăcerea conversației. La germani și mai ales la englezi (taciturni și reci) conversația nu este o plăcere. Din păcate eu sunt foarte tăcut
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarec_din_corsica_del_a_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
și Calvi (al 7-lea oraș cu o cetate impresionantă, asemeni cetăților de la Corte, Bastia, Ajaccio, Bonifacio, St. Flaurent și Porto Vecchio). Voi revedea mai încolo cele mai superbe localități corsicane: Galeria, Girolata și Porto așezate pe țărmul unor golfuri neasemuit de frumoase. Tot Emil Cioran ne spunea că Girolata este cel mai superb loc de pe planeta Pământ, această enormă bășică pe care noi oamenii (și nu numai noi ci și celelalte viețuitoare) ne vânzolim, ne chinuim și ne sfâșiem între
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarec_din_corsica_del_a_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
sunetele minunate, încălecă pe calul său alb ca zăpada și intră în ținutul vrăjitoarelor să salveze prințesa care credea el că se rătăcise pe acele meleaguri. Urmărind melodia, ajunse la lac și ce-i fu dat să vadă. O fată neasemuit de frumoasă înota printre nuferi și cânta cum el unul nu mai auzise vreodată o prințesă să cânte. - Hei, strigă prințul, cum ai ajuns aici? Fata se opri din cântat și îl privi speriată. - Nu te teme, am venit să
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1486117673.html [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
în ceața uitării, un copil neastâmpărat și zburdalnic care, înmuia în miezul verilor ce se topeau la căldura soarelui, clipa veșniciei. Eram pe-atunci nimicul cela fără de griji, pus mereu pe furat clipe de adâncă frumusețe și neplătite plăceri din neasemuitul rai al copilăriei. Ale mele erau atunci toate roadele pe care Domnul le-a dat pe pământ: strugurii îmbietori ai viilor de pe dealurile care străjuiau satul meu, cuprinzându-l ca într-un cuibar de liniște și pace, nucii cei bătrâni
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
azi. Acolo mi-aș dori să veșnicesc și eu sub umbra unui prun tomnatic, în miros de dulce și îmbietor cimbrișor, alături de leatul meu cu care am trecut lumea într-o vreme în care furam îndulcite clipe din raiul cel neasemuit al copilăriei. Din volumul pregătit pentru tipar ,,Cocorii clipelor târzii’’ - capitolul ,,Copilăria’’ Referință Bibliografică: Pierduta lume / Mircea Dorin Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mircea Dorin Istrate : Toate
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
ca să mai știu/ Că trecutul are pagini,/ Prea devreme e târziu.// Tu, străin, rămâi cu bine./ Prea departe eu te știu,/ Prea aproape ești și poate/ Prea târziu să îți mai fiu.” Alexandra Mihalache a cunoscut bucuria rostirii care e neasemuită: „Când inima îmi cântă la vioară/ Pulsează un fior dumnezeiesc,/ Lumini de aur care mă-nconjoară// O doină în priviri îmi împletesc,/ Apoi din ceruri îngerii coboară/ Și raiul meu la viață îl trezesc.” (Sonetul regăsirii). Sub auspiciile cuvântului, poeta
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
smerenie, pentru că, atunci recunoști puterea, generozitatea și bunătatea AtotCreatorului și-ți vine să te prosterni în genunchi în fața creațiilor desăvârșite, dăruite omului. A.P.Cehov în piesa „Trei surori” - are o replică formidabilă: „Ce copaci minunați! Viața ar trebui să fie neasemuit de frumoasă în preajma lor!” În fața templului naturii, omul devine smerit. Elizeu are viziunea unei făpturi angelice care se scaldă în cascadă, atunci când își privește iubita, pe Nora, care-l însoțea în această aventură a cunoașterii naturii. Nu lipsesc nici întâmplările
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_gridore_avram_anul_cezarina_adamescu_1367064541.html [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
cine să aibă nevoie. Pe unii, chiar îi poți salva. Nu pregeta. Fii așa cum trebuie să fii. Cum simți că-i mai bine. Jertfa ta nu va trece neobservată. Am învățat asta de la Fericita Tereza de Calcutta, din poezia ei neasemuită, din faptul că făcea bine fără să aștepte nimic de la nimeni, a înfiat peste 3000 de bebeluși pe care mamele lor i-au aruncat la gunoi. Ea îi scotea, le făcea respirație gură la gură, îi spăla, îi hrănea și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Trei_tablete_spirituale_ceza_cezarina_adamescu_1359710256.html [Corola-blog/BlogPost/341403_a_342732]