113 matches
-
intrarea în Luțca! Totuși, dacă trebuie s-o recunoaștem, abia urcușul următor a fost un coșmar. Ieșisem din Bâra pe șosea, până la sfârșitul zonei asfaltate, la vale. Se vedea, în dreapta și-n sus, șerpuit și foarte la deal, un drum neasfaltat, cu pietriș, dar colbuit nevoie mare. De unde ne-am oprit, se zărea în stânga și înainte un drum (cred că spre Oțeleni), în dreapta o pășune mare la vale, iar mai sus, tot în stânga și nu prea departe, o turmă de capre
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
respectivul nu se mai ocupa cu așa ceva, fiind accidentat și bătrân, dar ne-a recomandat pe altcineva - Costică, zis Poșoarcă. Doar că locuia pe dealul din față. Cum era de bănuit, perspectiva urcatului din nou pe o pantă abruptă și neasfaltată, nu era cea mai fericită, dar George m-a încercat: Dacă tot am ajuns până aici”. Pentru că eu eram - de regulă - cel cu inițiativa ieșitului cu bicicletele, ce aveam să mai fac... I-am dat dreptate și iar pe biciclete
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Undeva, în față trebuia să fie un pod peste Siret, după care ajungeam la E 85, șoseaua Bacău - Roman. Căutând podul, întrebând pe unii și pe alții, am urcat niște serpentine neasfalate, am trecut prin câteva sate, pe drumuri mereu neasfaltate. La Dămienești, unde ni se spusese că vom ajunge la șosea, mare surpriză: localnicii ziceau că nici vorbă de pod acolo, și că dacă voiam să ajungem la șosea, trebuie să mergem la Brad, localitate care-i dăruise numele lui
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nu dădeam o anumită sumă, sau aparatul. Odată ajunși dincolo, bucuroși ne- am încălțat, ne-am tras sufletele un timp și iar am pornit. Mai aveam de mers încă vreo 30 de kilometri, dintre care 8 pe poteci sau drum neasfaltat. Lângă o stână cu capre era o fântână cu cumpănă, la care ne-am spălat și ne-am răcorit cât de cât. Prin lanuri de porumb, încurcându-ne în mărăcini și împiedicându-ne în buruienile crescute în voie, până la urmă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bazarul întinzându-se pe o stradă lungă, parcursă pe lângă bicicletă, am renunțat să ajung până la capăt. Mai trecusem pe acolo, dar cu mulți ani în urmă, destul de mulți încît să nu mă mai pot orienta prin mulțimea drumurilor, mai degrabă neasfaltate. "Mulțime” fiindcă ajunsesem într-o comună care devansa, la numărul de locuitori, orașele Roznov sau Bicaz. Fără indicatoare rutiere, am luat-o pe un drumul neasfaltat, cu gropi, dar noroc de un alt biciclist care ma dirijat spre drumul asfaltat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
destul de mulți încît să nu mă mai pot orienta prin mulțimea drumurilor, mai degrabă neasfaltate. "Mulțime” fiindcă ajunsesem într-o comună care devansa, la numărul de locuitori, orașele Roznov sau Bicaz. Fără indicatoare rutiere, am luat-o pe un drumul neasfaltat, cu gropi, dar noroc de un alt biciclist care ma dirijat spre drumul asfaltat către Mircești. De-a lungul celor șase kilometri până la Mircești, fiind frumos afară, am reușit să fotografiez si să filmez pe acolo, lucru pe care
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
nemărginită, rece, ne Înconjoară. La data de 1 mai s-a terminat semănatul grâului de primăvară, care acum Începe să răsară. A Început semănatul ovăzului. În măsura În care Înaintăm Întâlnim suprafețe tot mai mari rezervate pășunatului. După amiază dăm de o șosea neasfaltată. Lucru neobișnuit, și voi nota porțiuni din SUA care nu au fost Încă asfaltate. Șoselele, În schimb, sunt joase fără șanturi, cu strat de pietriș peste care s-a trecut cu compresorul. Mergem astfel prin Dakota timp de două zile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
inspectarea turmelor. Vitele se nasc, se dezvoltă și mor pe câmp. Acolo unde iarna e grea se face fân. În statele sudice nici atât. În farwest vin fermierii din zona porumbului pentru a-și cumpăra vite slabe pentru Îngrășat. Pe șoseaua neasfaltată pe care mergem sunt trecute pe hartă localități mici, mai mult pentru poștă care e luată de aici de fermierii veniți de la depărtare mare de drum. Ne oprim puțin În orășelul Huron cu 11.000 locuitori. El denotă că În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
plătite, În trenuri, În hoteluri, la lifturi și În comerț. Căldura crește cu fiecare oră. Ne oprim În mica localitate Tunica pentru a schimba uleiul și pentru a ne răcori puțin. Înspre sud vest dăm de o porțiune de șosea neasfaltată, ca și În Dakota de sud. Mai departe, la o nouă stație de benzină, o chinezoaică ne servește cu câte un calup de Înghețată de vanilie. E singură În plin câmp. Seara ajungem În Stoneville. Apa de la robinet frige. Abia
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
câți prevedea legea pentru două persoane. Antreul și bucătăria se deschideau pe o verandă situată la Înălțimea de cca un metru față de nivelul curții. Locuința era lipsită de curent electric și apă, cișmeaua fiind la circa 100m, la capătul străzii neasfaltate. Condițiile de locuit erau mai modeste decât la Părinții noștri, dar aceasta era atunci situația locuințelor În București. Pentru suprafața excedentară de 1,10 m.p., șeful Spațiului Locativ s-a lăsat foarte greu Înduplecat, trebuind atât eu cât și proprietarul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ajungem acolo a trebuit să urcăm cam 300 de metri pe o cărare Înnămolită, așa că ne-am mai trezit de Încă două ori zburînd În aer. Primirea celor de acolo a fost magnifică, dar bilanțul primei noastre experiențe pe drumuri neasfaltate era alarmant: nouă căzături Într-o singură zi. Așezați În paturi de campanie, singurele paturi pe care le vom mai cunoaște de-acum Încolo, Întinși lîngă La Poderosa, cochilia noastră de melc, Încă priveam spre viitor cu o bucurie nerăbdătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mai văzut în restul Ecuadorului. S-ar părea că Shushufindi este un loc în care oamenii habitează pentru a obține un salariu și ies din casă pentru a merge la muncă sau la cumpărături esențiale. Camioneta pornește hurducăit pe drumuri neasfaltate și prăfuite și mă uit prietenos la restul pasagerilor. Majoritatea au trăsături puternice, femeile au părul lung și negru iar bărbații sunt ori foarte bătrâni, ori foarte tineri (restul, îmi imaginez, sunt la muncă). Pe măsură ce ne îndepărtăm de Shushufindi peisajul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
câte au mai rămas în Egipt, printre care întreaga „zestre mortuară” a lui... Tut-An-Kamon, este la fel de neîngrijit ca orice arab-egiptean cu care te întâlnești. Îmi tremură scrisul deoarece vasul, mergând, tremură. Nu știu de ce. Parcă am fi pe o șosea neasfaltată. Revin la Muzeul din Cairo. Dacă n-aș fi fost în muzeele grecești sau în cele spaniole care sclipesc de curățenie și de mândrie, n-aș fi realizat imensa diferență. Acest muzeu este sumbru nu pentru că-i încărcat de sarcofage
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
public fără nici o referință culturală contemporană. Oameni simpli, aparținând unei civilizații de veche tradiție, care nu văzuseră teatru niciodată În viață, priveau curioși autobuzul din care coborau actori de toate rasele, Îmbrăcați pestriț. În praful din mijlocul uliței principale, evident neasfaltate, În curtea primăriei, sau În fața unei moschei, noi Întindeam un covor mare, care devenea pentru această ocazie spațiul nostru de joc. Din casele cu pereți de lut ieșeau timid curioși de toate vârstele să vadă noutatea. Nu doar că asistau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
VIII/62 (limita de NV) și VIII/79 (la limita de NE); Limita estică: pornește din dreptul bornei cadastrale VIII/79 și se continuă spre sud, corespunzător limitei dintre terenurile aparținând comunei Viișoara și cele ale comunei Luna până în drumul neasfaltat al viei; Limita sudică: pornește din punctul care intersectează limita nordică (borna VIII/62) și urmează drumul de acces spre terasele viticole la circa 25m deasupra acestuia, până în punctul în care se intersectează imaginar cu limita NE (borna VIII/79
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
km și o valoare de 6,974 lei." și coloana 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 31/13.11.2008"; - la poziția nr. 2, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime - 5 km, de la km + la km 5. Drum neasfaltat. Cuprinde Str. Bisericii care pornește de la Dumitru Marian (pe partea stângă) și Sumedrea Adrian (pe partea dreaptă) până la Stația de Gaze pe partea stângă și Bucur Ion (pe partea dreaptă). Lungime - 1,460 km. Valoare - 292.000 lei" și coloana
HOTĂRÂRE nr. 1.610 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.443/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218973_a_220302]
-
medii ale curenților de aer relativ mici. La Jieț, localitate aparținătoare a Petrilei s-au găsit urme ale exploatării aurului aluvionar, de către daci și romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiți și dinari romani. "Petrila" înseamna "drum pietros neasfaltat" în română. Oamenii locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
B.Herculane). Cel mai apropiat oraș este Municipiul Caransebeș, situat la 20km spre Timișoara. Accesul spre obiectivele turistice se poate dace astfel: -spre Muntele Semenic și Stațiunea Trei Ape, pe Drumul Județian; -spre Muntele Tarcu și Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane, prin DE 70, care traversează localitatea Sadova Veche; Pe langă legăturile mai sus menționate, o altă cale de acces o reprezintăcea feroviară, gară Sadova Veche fiind
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Veța este o localitate componentă a orașului Miercurea Nirajului din județul Mureș, Transilvania, România. Un mic sat aflat la capătul drumului ce vine dinspre Târgu Mureș via Livezeni, Ivănești, Sânișor, Lăureni, Șardu Nirajului, Moșuni. Începând de la Șardu Nirajului drumul este neasfaltat. Populația satului a evoluat de la 242 loc. în 1930 la 220 loc. în 1966 și la 61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11). Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană neasfaltată DJ206B, care duce spre est la Parava și Răcăciuni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Văii se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
intelectual în vârstă de peste 70 de ani, să ia drumul spre gara Onești iar de aici spre București. Acum 70 de ani nu erau alte mijloace de locomoție decât carul cu cai sau șareta cu un cal, pe o șosea neasfaltată cu praf de 10 - 12 cm, gropi sau chiar pietroaie până să ajungă să pună piciorul pe scara vagonului de tren. În București a fost condus de fiica lui Cornelia la Arhivele statului pentru a cerceta documente în care să
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Zăvoaia-Dudescu-Scărlătești). Drumul județean 203E pornește din localitatea Însurăței și se îndreaptă spre Făurei. Din sudul localității se formează drumul județean 211, prin care se face legătura cu satul Dudești aflat la 6 km spre sud. În N-V, un drum neasfaltat face legătura cu satul Batogu aflat la aproximativ 3 km spre nord. Extinderea în timp a satului s-a făcut mai mult înspre sud-vest. Nucleul satului, numit de bătrâni „Satul vechi", se întinde de la intrarea în sat dinspre satul Zăvoaia
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Nyárády. Altitudinea medie este de 400 m. Vatra satului se prezintă ca o depresiune. Există mai multe străzi: Principală sau Mare, Mică, Morii, Florilor, Urușagului, Drevelor, Întreprinzătorilor, Șicator sau Moghioroșcut (toate asfaltate în anul 2009) și Gilăului sau Lăbuț (încă neasfaltată). Din punct de vedere administrativ, Luna de Sus aparține comunei Florești, din anul 1950, până la care era comună de sine stătătoare, având arondat și satul Stolna și pentru un timp și Vlaha. Pe teritoriul satului s-au descoperit unelte ce
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
cu DN2), Ștefăneștii de Jos, Tunari, terminându-se în DN1 la Otopeni. Din DJ100, se ramifică la Găneasa șoseaua județeană DJ300 care duce spre vest înspre centura Bucureștiului; ramură estică a acestui drum, care duce la Șindrilita în DN2, este neasfaltată, legătura cu acel sat și drumul național făcându-se pe un drum comunal ce trece prin Cozieni și Pitească. Comună Găneasa este situată într-o zonă de câmpie cu relief neted, brăzdata de apele văilor Pasărea, Pitească și Șindrila. Cele
Comuna Găneasa, Ilfov () [Corola-website/Science/300500_a_301829]
-
un nivel foarte ridicat de deținere de autovehicule pe cap de locuitor, cu un autovhicul la fiecare 1,5 locuitori; aceasta este principalul mijloc de transport. Islanda are circa de drumuri în administrare, dintre care sunt asfaltate. Multe drumuri rămân neasfaltate, mai ales drumurile rurale mai nefolosite. Limitele de viteză sunt de în localități, pe drumurile de pământ și pe cele asfaltate. În Islanda nu există căi ferate. Șoseaua 1, sau „Drumul Inelar” (în islandeză, "Țjóðvegur 1" sau "Hringvegur"), a fost
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]