128 matches
-
Ofuscată, Marie se zbătu. - Dă-mi drumul! Da’ dă-mi odată drumul, amărîtule! - Atunci, dă-mi cheia... Ai luat-o pe a mea... Marie, tulburată, se uită fix la cheie, constatînd că avea dreptate. Lucas Îi accentuă stinghereala: - Era din nebăgare de seamă sau trebuie cumva să cred că... Marie Îi aruncă o privire ucigătoare și dădu drumul cheii pe care el o prinse din zbor. - Poate că am să cred pînă la urmă și eu În semne... TÎnăra femeie se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
face un dar excepțional, mai curând că Încearcă, pe cât posibil, să repare ceva; și oricum, era o afacere bună, fără doar și poate. Cercetând locul cu privirea, bătrânul se Însufleți un pic. „O să poți aduce și fete!”, Îi scăpă din nebăgare de seamă. Văzând chipul fiului său, Își regretă cuvintele. Michel se Înscrise până la urmă la universitatea din Orsay, la mate-fizică; Îl Încântase mai ales proximitatea unui campus universitar: așa judeca. Firește, au luat bacul amândoi. Annabelle Îi Însoțea În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
purta o impresionantă burtă de băutor de bere cu mândria unei femei însărcinate, se întoarse cu fața la auzul acestui schimb de replici și-l țintui pe Sally cu o privire otrăvită, ucigătoare. Sally nu se arătă impresionat, fie dintr-o binecuvântată nebăgare de seamă față de această așa - zisă dezaprobare morală, fie din obișnuința, astfel că nimic nu-l atingea. Hugo, pe de altă parte, intră în joc numaidecât și mă văzui și eu obligată să o fac. —Încântător, nu-i așa? observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu vechea lui lume din Chicago. Nimic nu l-ar putea face să se întoarcă la lupta zilnică, la veșnicul cățărat al piramidei, la acel nesfârșit târâș în sus, agățându-se cu ghearele și cu dinții, pentru că cea mai mică nebăgare de seamă îl azvârlea din nou pe tobogan în jos, în abis; un Sisif modern, un mit monstruos ce părea să devină destinul comun al Omenirii. Sute, mii, milioane de ființe începeau în fiecare dimineață ascensiunea muntelui de ambiții, cărând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și înalte, cât să încapă candelabre bogate, și odăi pentru servitori, fie la mansardă, fie la demisol. El însuși locuia într-o asemenea odaie, primită de la primărie de unul dintre lunaticii săi predecesori și pe care o moștenise aproape din nebăgare de seamă. Pentru trecători, cei care bântuie noaptea scormonind prin gunoaie sunt oameni de care e bine să te ții departe. Își împărțise odaia de la demisol cu maestrul. Cum ceilalți locuitori ai casei le făcuseră o altă ieșire, direct în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să se audă și tăciunii să se reaprindă. Să bem pentru Mesia. Și să mai bem pentru... Nu-și mai găsi cuvintele. Tili înclină halba, lăsând să cadă câteva picături. — Dumnezeu să-l odihnească, spuse. Ceilalți făcură la fel. Din nebăgare de seamă, Jenică vărsă picăturile de-a dreptul pe pantaloni. Și, ca să nu observe ceilalți, fu primul care vorbi. — Mă gândeam la povestea cu pictorul. — Ciudată poveste, conveni Maca. Nici nu știi de unde s-o iei. — Eu cred că nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Aveți vreo ieșire pe din dos? - Nu. E zid. - Cine se află în casă acum? - Eu, fratele meu, doctorul, și o servitoare bătrână. - Bine, vom vedea! În timpul acestui dialog, ceilalți patru se și risipiră prin casă. Unul din ei, din nebăgare de seamă, se lovi așa de violent de violoncel, încît acesta se prăbuși pe parchet, iar cele patru coarde, cu toate că solide, plesniră simultan. Hergot, auzind accidentul, ieși palid din cabinetul lui și, presupunând o nenorocire mai mare, luă violoncelul în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de germani, sigur i-ar fi dat lu' madam Angela Merkel cu Filarmonica din Berlin în cap și corespondentei Realitatea, cu ce mai rămânea, de exemplu cu toba mare. Acum s-a pus Ghiță pe treabă și speră ca prin nebăgare de seamă, postul să nu piardă audiența. Cum asta? Prin sistemul talmeș-balmeș. Adică din emisiunile transmise, trebuie să reiasă clarneclar mesajul actualei echipe manageriale. Și în mare, cam asta ar trebui să înțeleagă telespectatorul din emisiunile sale. Băsescu ar trebui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
polițai, „La revedere, ne vedem la iarnă, atunci să aruncăm cu șepcile pe gheață!". E uimitor, cât de bine a prins omul acesta jocul acela țigănesc și cât de magistral îl joacă. E uimitor cum, cu iuțeală de mână și nebăgare de seamă, reușește ușor de fiecare dată, când vrea mușchii lui, să livreze un os de ros mass-mediei făcând ca toată suflarea din jur să-i sufle de zor în ciorba fierbinte a minciunilor economice și a promisiunilor, veșnic neținute
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
oare sara, Azi este deplin cuminte și e curat la față"284. În aceeași vreme, Radu Mihai, ministrul de Interne, a tăiat din bugetul județului Botoșani su ma prevăzută pentru ajutorarea lui Eminescu 285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta cruzime, încît cugetători iluștri, ca Eminescu, cărora generațiunile viitoare le
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noaptea nu poți dormi. Să nu ții lingura de găvan*, că-ți crește bîrdanul*. Cine face roșață în nas să se atingă cu coada lingurii încălzite, că-i trece. Cînd cineva mănîncă la masă cu două sau trei linguri din nebăgare de seamă, atîtea neveste o să aibă. Cînd mănînci cu lingura din strachină, nu o pune răzemată pe strachină, căci se urcă calicia în strachină și, mîncînd-o, nu mai poți scăpa de dînsa. Să nu lovești pe nimeni cu găvanul lingurii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moară unul din soți. Noiți negre de-ți ies pe unghii e semn de moarte. Cînd ți se fac pete negre pe mîni e semn că moare cineva din neamuri. Cînd pocnesc grinzile, moare cineva. Cînd din greșeală ori din nebăgare de seamă intră întîi în casă om sau copil cu capul gol, să știi că copilul moare. Acela dintre doi tineri căsătoriți care adoarme întîi va muri înainte. Moarte arată ori ție, ori nevestei, ori ibovnicei cînd vei zări într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-are porți atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd tinerii fac vizită primăvara la părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a-l bate din prag - și apoi se bate îndată. Ca să se aleagă untul, cît bați smîntîna să zici: „Treci cioară, peste casă, untul mi s aleasă!“ Untdelemn Untdelemn de vei vărsa, la o nenorocire te așteaptă. Untdelemn vărsat din nebăgare de seamă însemnează pagubă; dar, ca să nu [se] producă, trebuie să-l presari cu sare. Ură Dacă se spurcă vreun cîne într-o grădină la o casă unde este o fată mare, se crede că pentru acea fată s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
viermi la picior sau în orice parte a corpului, se despică pielea cu pene cu tot de la un pui negru și se pune la viermi. Vin Cînd la masă se varsă vinul din pahar e semn de veselie. Cînd din nebăgare de seamă vei vărsa un pahar cu vin bucurie și cîștig însemnează. Dacă la masă se varsă vin e semn bun, iar dacă se varsă rachiu e pagubă. Cînd torni cuiva vin sau rachiu în pahar, nu-i bine. Din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și fioroase! Și cercul, și cercul, care-a devenit roată și scârțâie, Doamne, ca o roată! Și eu, bâjbâind, clătinându-mă, tremurând, auzindu-mă dintr-odată cum scot sunete necuviincioase, atât de ascuțite, o, atât de nelalocul lor. Cum, din nebăgare de seamă, încep să urlu de durere, în toiul cântecului. Cum descopăr Cum descopăr, mereu uitând, că țipătul și urletele noastre nu sunt decât excepții, scăpări, și neglijențe ale unei neatente geometrii! Ce-i drept, n-am auzit vreun triunghi
Poezie by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Imaginative/8441_a_9766]
-
cuțitul lui tata, pe care eu îl luasem pe furiș din casă. Virgil, am aflat apoi că așa îl chema, mă întrebă: - Mi-l dai să-l văd? - Poftim. I l-am dat și el, poate din invidie, poate din nebăgare de seamă, l-a făcut scăpat în fântână. Atunci l-am luat de piept, ne-am tăvălit și ne-am cărăbănit la pumni pe unde nimeream. Auzind tărăboiul, a venit mama care ne-a despărțit. Ne-a luat în ogradă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care se repetă (hemigrafie, haplografie); sare de la litere / silabe /cuvinte la altele ulterioare, asemănătoare (termi nații asemănătoare, prefixe asemănătoare, Începuturi și sfîrșituri de rînd: homo(io)teleuton; homo(i)arkton), lăsînd deoparte tot ce se află Între ele; sare din nebăgare de seamă litere/silabe /cuvinte, chiar rînduri sau cîte o filă În treagă; nu ia În considerație semnele pres curtărilor (așa se explică Înregistrarea Agellius În loc de A. Gellius, id est Aulus Gellius); nu scrie un iota subscris sau adscris, din
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de seamă litere/silabe /cuvinte, chiar rînduri sau cîte o filă În treagă; nu ia În considerație semnele pres curtărilor (așa se explică Înregistrarea Agellius În loc de A. Gellius, id est Aulus Gellius); nu scrie un iota subscris sau adscris, din nebăgare de seamă sau din ne știință; nu scrie, la dictare, sunetele care nu se pro nunță, datorită eliziunii; sare un cuvînt pe care nu-l poate citi, sare cuvinte grecești (situație sin tetizată de expresia larg răspîndită: Graeca sunt, non
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ca și când l-ar fi chinuit amintiri pe care ar fi vrut să le treacă în uitare, unde nu voiau să rămână - și în acea zi parcă aveam în fața mea o plasă de păianjen care ți se așază pe obraz, din nebăgare de seamă, într-o șură sau într-o pivniță, o vedenie lipicioasă, imperceptibilă, dar legată de reprezentarea unui păianjen gras, dintr-o specie de mult dispărută. A căzut pe scări jos, în hol, a spus tata, probabil un stop cardiac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
în rubrica sinucigașilor, alături de o slujnică lăsată grea și părăsită apoi de un vagmistru, îmi sfătuiesc prietenul să calce, ca din greșeală, pe un cablu desprins de furtună și căzut pe un drum desfundat de ploaie. Sau să alunece „din nebăgare de seamă”, într-o prăpastie, împins acolo de o veche preferință. Numai că voi cunoaște adevărul, și pentru prima oară invidios, îmi voi scoate briciul din casa de bani, ca să-mi tai cu el o bătătură care mă înțeapă până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pentru prima dată În istoria românilor când femeile aveau acces la Învățătură În proporții de masă. Iar În ceea ce privește problema procentajelor de școlarizare, inferioare celor masculine (situație, desigur, reală), ele nu sunt totuși atât de reduse pe cât se crede Îndeobște, din nebăgare de seamă. Un calcul pe care l-am efectuat pe datele unui recensământ școlar din Maramureș, o zonă care ar părea, la o privire superficială, defavorizată din acest punct de vedere, evidențiază o situație foarte bună În ceea ce privește ponderea contingentelor școlare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Touraine & Tourette, 1970; Blowjob & Blowjob, 1993; Mååmaje & Tååtaje, 1969), textul - care e de fapt istoria vieții „doctorandului“ - devine o cavalcadă printre mineriade, aventuri cu yoghini și afaceri în care se amestecă Împăratul țiganilor, profesori universitari și politicieni (pe care, din nebăgare de seamă, i-am putea confunda cu persoane reale). Philip Ó Ceallaigh, Însemnări dintr-un bordel turcesc, colecția „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 440 de pagini, preț 28.95 lei Însemnări dintr-un bordel turcesc, volumul de debut al lui Philip
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
de lemn în față31. Descrierea este făcută în 1909, iar data întocmirii scrisorii este 20 aprilie. Dar scrisoarea pomenită nu e singura dovadă a stării jalnice în care se află casa. În 1914, un vizitator indignat scrie următoarele: nepăsarea și nebăgarea de seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică și o lasă în voia întâmplării să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E o înfățișare tristă casa aceasta dărăpănată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]