2,121 matches
-
ne va adopta dumnezeu? Și-au cosit deja de trei ori iarba peste martiri, peste clopotarul alungat, deasupra un avion plombînd în uruire văzduhul cînd cu adîncă încredințare fie ce-o fi te desprinzi de punctul zero, singura vamă reîntoarcerea nebănuită în reîntoarcere - memoria fiind văduva vorbelor, frumusețea mersul divin peste întinderi - iată, pe buzele fiecărui muribund transpare încet sîrma ghimpată Nu te pot zări încă nu te pot zări. de-a lungul coridoarelor prelungind o răceala aseptică halate albe foșnind
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
asupra asistenței. Vocile discordante se armonizază în sonoritatea strigătului emanând din teroarea morții și, prin contrast, din năvalnica sete de viață pe care o declanșează. Dezbărată pentru o clipă de deșărtăciunea resentimentelor, a vanității, a convențiilor, lumea Halippilor capătă o nebănuită profunzime sufletească. Spațiul extins acordat descrierii scurtului episod muzical măsoară fizic un timp interior mult mai îndelungat, cel al conștiințelor răscolite de întrebări, dureri ascunse, remușcări, amintiri... Insistența autoarei asupra vocabularului unității și al armoniei, referite concomitent la muzica interpretată
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
într-o urnă mică așezată într-o poziție concentrică răspundeai unor scrisori confidențiale. Am urmărit cu atenție primăvara de afară. Senzația că renii aleargă printr-un nesfârșit mi-a amplificat spațiul. Am reușit să te identific cu o formă a nebănuitului etern. Trecând într-o altă persoană, fără acte de identitate, am reușit să te urmăresc pe pâcloasa peliculă a formei tale îndepărtate. Existai material doar într-o fioroasă despărțire de emisfera boreală, de altfel panica îmi desenase pe buze un
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
pierdut, iremediabil pierdut: adolescența, poezia, dragostea, prietenia. Rămîne lectura. Atît. Orice ai spune, oricît de subtil sau de nasol, știi că textul tău are șansa de-a căpăta, prin ochiul inteligent al celui ce-l privește, un grad de refracție nebănuit, surprinzător, așa cum se întîmplă cu lingurițele lăsate banal, după ce ai lins șerbetul de pe ele, în apa unui pahar: se frîng delicios întru candoarea legilor fizicii! Chestia-i însă că se frîng. Scrisorile îmi dau și frisonul, tensiunea emisiunilor "în direct
Ce odihnitor e să scrii unui critic! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14278_a_15603]
-
de Gogol. Știți care-i marea mea suferință? Lipsa volumului 2 din seria de Opere în 6 volume a lui Gogol. Desigur, am în B.P.T. acest volum. Dar seria aceea, citită cînd eram aproape copil, o iubesc, îmi dă plăceri nebănuite numai ținînd-o-n mîini. A avea o voce de zile mici! “Scrisoarea-i o prostie! Scrisori scriu spițerii...” Am citat din Gogol! Dar dacă citatul ăsta, pe care cred că eu l-am descoperit, se află-n cartea dumneavoastră? Una din
Nici roua n-o poate lua de la început by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14328_a_15653]
-
știam. "Madi a venit imediat", "Madi a spus", "doar Madi a avut curaj", "Madi m-a ajutat". Până să o văd de-adevărat, i-am auzit numele, ca o fregată sprințară și demnă, spărgând valuri, banchize și înaintând spre cine știe ce nebănuite țărmuri. Numele unei mari poete. Asta știam din cărțile ei, din gândurile prietenilor pricepuți la poezie. Dar și numele unui uriaș suflet, ascuns într-o făptură cu totul și cu totul altfel decât îmi imaginam că poate fi o femeie
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
în această parte a Europei, cu toate diferențele dintre centrul orașului și marginile sale." O cercetare genealogică metodică pe familii ilustre - prin naștere, nu mai puțin prin merite, și rămânând în cadrul cultural - ale trecutului nostru ne deschide, într-adevăr, perspective nebănuite, de la cele ale satisfacerii purei curiozități la sinteze interesând destinul nostru ca societate, în prag de globalizare. Cunoșteam, cei vârstnici, procesul de învigorare a burgheziei prin continua infuzare de valori din mediul țărănesc - în situația în care cele mai multe familii orășenești
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
și se termină cu patru ani după 1907, deci în 1911. Speculațiile numerologice, pe care nu vreau să le împing prea departe, țin de natura (re)lecturii. Aceasta tinde să alegorizeze textul, să-i caute și să-i dea semnificații nebănuite la o primă lectură lineară, să-i descopere legături secrete între elemente aparent disparate, accidentale. Evident, nu toate textele suportă alegorizarea: multe se prăbușesc în "literalitatea" lor întîmplătoare, altele rezistă cu succes, se încarcă de noi sensuri și noi străluciri
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
din care sar pești zburători cu rotiri străvezii se primenesc păcatele zilei păsări cu două capete trag fuioare de fum amurginde pe zariște se aude un centaur ciclop tropăind cu copite de nouri margini de timp asfințit fapt de seară nebănuitul fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză pierzătoarelor treceri pe fruntea
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
acest documentar este degradarea continuă a vieții oamenilor obișnuiți. Chiar dacă în a doua jumătate a filmului ei apar tot mai des în roluri bine orchestrate în care-i mulțumesc Genialului Cârmaci pentru felul în care-i conduce neabătut spre culmi nebănuite ale progresului, este imposibil să nu vezi blazarea, depresia și sărăcia care le cuprinseseră viețile. Dacă filmările acestea mai puteau păcăli atunci pe cineva, ele sunt astăzi transparente pentru oricine. De fapt, filmul lui Ujică asta și face: îl pune
Autopsia veselă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82556_a_83881]
-
bine condus de o mare actriță. Nu trebuie mereu să vezi într-un spectacol “tot” ce poate da un actor, în sensul ca să-l vezi “arazand” și consumandu-se total. Uneori este suficient și să-ți lase impresia de profunzimi nebănuite, de potențial infinit... Aici, în acest one-woman-show, Miriam Goldschimidt a “dat” exact cât a trebuit. A fost precum un instrument muzical, care, în mâna unui maestru, atinge atât note suave, delicate, în piano-pianissimo, cât și sunete puternice, în fortissimo. De
De ce? De ce? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82611_a_83936]
-
dornic, cînd umbra-ți mută-mi dă de știre Amarul rod al vieții, putred, cu gust de lacrimi și țărînă." Poetul român a avut și el totdeauna un acut sentiment al fragilității lumii, versurile lui dintre Pașii profetului (1921) și Nebănuitele trepte (1943) excelând în exprimarea disperării ființei, care nu-și mai simte înrădăcinarea organică în lume. Bântuit de spaima existenței, poetul și omul Blaga vede erosul ca pe o exaltare vitalistă și, în plus, ca pe o salvare de îmbătrânire
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
neasimilat): ,Unul ne apare ca o altoire rodnică și necesară oricărei tradiții vii, căci o tradiție literară sau de altă natură, care, la un moment dat, n-ar fi împrospătată de forme și de motive noi, generatoare de orizonturi sufletești nebănuite până atunci - ar putea ușor să se transforme în Ťtipěcť steril și să dispară. Pe când modernismul, în sensul Ťismelorť, - simte nevoia să precizeze autorul - nu este decât o imitație superficială, un calc mincinos, care nu corespunde niciodată cu sufletul nostru
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
trei mii de ani,/ Încă nu s-a stins -/ Îmi spune el/ cu un glas ce răsare/ Precum un murmur/ Din oarbe adâncuri.” (Mentorul meu). Cu toții purtăm ascuns un înger ce așteaptă să-și desfacă aripile. Baki Ymeri ne reamintește nebănuit de complexele similitudini dintre români și albanezi, profesiune de credință căreia i se dedică ardent: ,, Acestea-s cuvinte/ Sau aripi fără pasărea lor -/Licurici care-n română/ Și-n albaneză/ Izbucnesc strălucind/ Din mușuroaiele stelelor.” (Dicționar comun). Sunt invocate tradițiile
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
simțurile și sentimentele ca într-o dramă shakespeariană: „Dar cine mai poate vedea?!.../când ochii noștri orbesc/de vuiietul vântu-lui,/ când ochii orbilor/ sunt păsări moarte/ arunca-te-n pustiul de munte?/ și ochi de sticlă urmăresc zborul văpăii/care nebănuit se stinge/printre genele coborâte ale uitării/ de semeni” (Nimeni nu vede). În versurile pe care le-am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il silenzio delle spine
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
exploda/atunci oare/ce așteptări aș mai avea/ poate m-aș speria”//(Am unele așteptări”) Natura își face prezența, în acest volum, prin toată splendoarea anotimpului primăverii în care bucuria întoarcerii la viață a tot ceea ce ne înconjoară capătă valențe nebănuite, făcând să vibreze întreaga lumină a bucuriei sufletești, precum și a speranțelor, sunt tot atâtea imnuri de slavă ridicate în fața sfintei icoane, numită NATURA. //de la o vreme coatele-mi stau rezemate pe timp/primăvara mă ia prin surprindere/la fiecare apariție
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
fie în preajma-i. Este renașterea însăși prin tot ce poate fi mai greu, cu atât mai mult cu cât real și expresiv covârșitor fără seamăn. Este deplinătatea! Într-o deosebire adusă din pură crispare a gândurilor bine aranjate după formule nebănuite. Nu ar fi deloc corect să trecem nici într-un caz peste „Cunoaștere”: „În contemplarea ce absoarbe/ un spate curbat/ potolește gândurile./ Aduce calmul,/ liniștea./ Universul capătă unitate./ Lumea ideilor se prinde în/ lanțul de mire./ În undele cristaline/ rutina
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
Hâr din trăiri magice. Divinizarea iubirii Întotdeauna iubirea a dezlegat întreaga încrengătura a firii, a arătat calea cea bună, a adus lumină în suflete chiar dacă uneori umbrele de tristețe fiind inerente. A iubi este ceva firesc, dar efectele iubirii sunt nebănuite. Sublimarea stărilor sufletești se face înțeleasă în toate modurile posibile, dintre care cele înnobilate prin artă sunt de căpătai. Atunci cand taină iubirii este desăvârșită, cuvintele sunt cele care cele dintâi îi dau forță exprimării, transpunerii din plan cerebral în fizic
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar Iederan , Rodica Pop Seling. A fost o zi minunată, de rugăciune în primul rând, o zi în care codrenii s-au întâlnit atât cu Dumnezeu cât și cu etosul curat și profund, ascuns într-un nebănuit colț de rai românesc. Prof. Traian Rus Referință Bibliografică: ORȚENII ÎN SĂRBĂTOARE / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1667, Anul V, 25 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Botiș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
vremea potrivită, a finalizărilor, se poate vorbi și de veracitatea metodei folosite, chiar și a revelațiilor care s-au ivit pe parcurs. Cert este că susținerea lucrării în 1996 (conducător științific, Ion Vlad) i-a creat ori ia deschis căi nebănuite de cercetare (atunci) în viitorul nu numai apropiat. Vreau să spun că „mantaua” à la Gogol îi protejează lămuritor toate întreprinderile ulterioare de cercetare literară. De atunci ele au început înalt, valoric vorbind, până la prezentul și voluminosul op academic, având
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
de ce nu Îmi pot Închipui ancore? Continuați să aduceți câte valuri uriașe vreți, și eu voi continua să cobor ancore tot mai grele, și tot mai grele.” Totul ne este la Îndemână atunci când suntem fericiți, pentru că fericirea ne oferă forțe nebănuite și ne lasă să ne folosim maximum capacitățile corpului. Astăzi omul modern este adormit, pentru că nu Își mai Înțelege propria natură și nu știe să folosească toate impulsurile care par să Îl devoreze. Ancorate cum trebuie, aceste impulsuri care apar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Efros și alții. Respectul meu pentru ochiul care știe să vadă și memoria care păstrează vibrația efemerului. Radu Penciulescu * E un savant și totodată - un copil. E un analist profund, cunoscător și cercetător riguros al teatrului. A deschis porți noi, nebănuite până la el. Pe orice cale a pătruns - a străbătut-o cu atenție, pas cu pas, și a descoperit ceea ce alții nu văzuseră. A făcut-o cu curiozitatea omului de știință: matematic și microscopic. Dar, în același timp, cu căldură și
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
ochii de „bebe” speriat și groaza întipărită pe față, care cu toată nemărginita admirație a publicului față de personalitatea artistică a dirijorului, provoacă o criză de ilaritate în sală. Cu toate acestea, programul consacrat muzicii franceze, a atins ca intepretare culmi nebănuite sub mâinile de vrăjitor al acestui maestru unic. Pentru mine, acest an n-a fost prea fecund în ce privește activitatea mea artistică. M-am mărginit a lucra programele, neglijate din pricina bolii brațului drept, și lucram mult cu elevii mei de la școală
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
voiaj cu wagonlits nu era abordabil din cauza prețului exorbitant pe atunci) și trenul porni din gară. Nu părăseam fără emoție pe toți ai mei, dar gândul că voi revedea Berlinul, Lipsca și pe urmă Varșovia, îmi ridica moralul în chip nebănuit. Împreună cu mine în cupeu se mai afla o tânără domișoară care făcea o cale și mai lungă, urmând să ajungă în America de Sud, însă prin Berlin-Hamburg. Așa că aveam și tovarășă de drum. În țară, trenul era ticsit de lume, care însă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
știe că de fapt prinde raza de viață; că în gama de culori a acestei raze freamătă surâsul femeii iubite, al copiilor rămași acasă, grija mamei și-a tatălui cu ochii pe cer, urmărind rotirea norilor, a astrelor. O energie nebănuită pulsează în raza captivă din dragoste - așa cum minerul însuși înseamnă o lume într-un om. și el hălăduiește pe dedesubturile planetei, adunând comori pentru cei dragi, purtați simbolic în lămpașul ce-i luminează calea și nădejdea. Iar când iese din
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]