129 matches
-
trebuie să declanșeze o intervenție educativă adecvată"5. Cu alte cuvinte, reacțiile violente ale elevilor pot constitui semnale ale prezenței frustrărilor, lipsei de comunicare, nevoii de ajutor, tratamentului consecvent și echitabil, nevoii de recunoaștere etc. ▪ Prejudecata profesorului, de cele mai multe ori neconștientizată ca atare, era aceea că elevul nu trebuie să se miște decât în cadrele fixate și că nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește cadrele ca atare sau activitatea de fixare a lor. Unii profesori trăiau cu iluzia că acesta
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Eminescu cel „esențial“. Nu este vorba de un „Eminescu“ speculativ, de o interpretare a operei care să aleagă un „centru“ arbitrar al acesteia dintre antume sau postume și să reconstruiască de acolo o unitate iluzorie a tuturor scrierilor, eventual una neconștientizată de poet. Lucrarea universitarului bucureștean nu este nici o analiză bichirită, aplicată la un colțișor dintr-o vastă operă și epuizându-l până la plictiseală, fără viziune și fără orizont. Semnificația scrierii este consemnată de către autor în „Argument“ unde, cu multe ocolișuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
al raportării la ceilalți; relevantă devine, în acest context, diferențierea Sine-lui deschis (cunoscut atât de către persoana respectivă, cât și de către ceilalți) de Sine-le ascuns (cunoscut de persoana în cauză, nu însă și de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
însă și de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri în ea știind cum ești comunicațional -, dar și cum vrei să fii perceput de interlocutor(i); în același timp, relaționând și comunicând cu ceilalți, afli lucruri noi despre tine, te surprinzi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
despre tine, te surprinzi descoperindu-ți și o altă fațetă (asupra unora dintre aceste aspecte îți pot atrage atenția chiar partenerii de comunicare, perspectiva "din afară" fiind, uneori, mai bogată în informații); pe de altă parte, rămân și lucruri nespuse, neconștientizate, posibilități/limite nebănuite nici de locutor, nici de interlocutor, într-o situație dată; jocul continuă, însă, într-o altă/viitoare situație de comunicare interpersonală. Fereastra Johari (creată în 1955 de Joseph Luft și Harry Ingham, ale căror prenume i-au
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un salt cu parașuta etc.), date pe care interlocutorul le cunoaște, de asemenea; * "zona oarbă"/"unghiul mort" cuprinde date pe care locutorul nu le cunoaște despre sine, dar pe care interlocutorul le deține despre locutor; de exemplu, defecte, limite nerecunoscute/neconștientizate de către o persoană, dar observate de către cei cu care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
e pedestră, că, departe de a avea justificări metafizice, ea ne oferă doar confortul libertății negative, asigurîndu-ne că nu vom fi siliți să facem ce nu vrem. Dar, așa stînd lucrurile, participăm totuși neîncetat la un exercițiu discret, mai curînd neconștientizat, de suportare a vidului, ceea ce e contrar tuturor legilor naturii. Avem tăria organizată politic și social de a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
readus programatic, printr-o decizie rațională, ci a ieșit inconștient la suprafață. De aceea el este cu siguranță În acest moment capabil să reflecte cultura actuală. El este produsul acesteia și, prin urmare, În acord cu ea. Apariția ornamentului contemporan, neconștientizată și deseori neasumată de către arhitecți, arată o ruptură Între modul În care este gândită problema și modul În care este trăită. În plus, atrage atenția asupra importanței contribuției subconștientului În conceperea obiectului arhitectural. Răspunsul la impasul ornamentului nu a stat
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
e pedestră, că, departe de a avea justificări metafizice, ea ne oferă doar confortul libertății negative, asigurîndu-ne că nu vom fi siliți să facem ce nu vrem. Dar, așa stînd lucrurile, participăm totuși neîncetat la un exercițiu discret, mai curînd neconștientizat, de suportare a vidului, ceea ce e contrar tuturor legilor naturii. Avem tăria organizată politic și social de a ne restrînge forța. Fără a avea o justificare sau o etichetă religioasă, consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
literatura. Iraționalitatea se regăsește acasă doar în artă. În societate, trebuie să funcționeze regula, norma, democrația chiar dacă democrația nu îngăduie excepționalul. Ceea ce merită reținut este că în viziunea lui Llosa, arta nu instigă, ea calmează umorile deja existente și poate neconștientizate. Ai putea crede că o piesă de literatură morbidă ar putea stârni acțiuni morbide. Tânărul Werther al lui Goethe a stârnit un val de sinucideri în masă. Să fie doar legende influențele literaturii asupra acțiunii? Llosa argumentează că literatura permite
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
accidente, specifice de altfel tratamentului insulinic în general, este reprezentat de hipoglicemii. Trebuie să subliniem de la început că tratamentul prin CSII se asociează cu o frecvență redusă a hipoglicemiilor comparativ cu MDI [2, 19], hipoglicemiile frecvente, severe și mai ales neconștientizate reprezentând de altfel indicații ale tratamentului cu pompă de insulină. Deosebit de important pentru evitarea hipoglicemiilor severe este setarea ratelor bazale astfel încât acestea în nici un caz să nu ducă la scăderea valorilor glicemice și controlarea obligatorie a glicemiei la culcare cu
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
limita unei subiectivități închise în sine, care se zbate să-și depășească limitarea și să iasă în lumea realității nevăzute? Aici ceea ce se vede e ascuns în adâncul neluminat al conștiinței creatoare; ce nu se vede e ceea ce transgresează conștiința, neconștientizat întrucât necreat, neajuns la lumina creației. Poemul exprimă în întregul său procesul paradoxal prin care imaginile caută să arate ascunderea însăși, căci ceea ce ele dau de văzut nu se spune și nu semnifică decât în lumea creată, dar aceasta se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mari în plan politic și economic între Estul și Vestul continentului, că scriitorii, cultura în general, pot fi un factor energizant în procesul de unificare europeană? - Da, există discrepanțe, decalaje temporale, între țările ex-comuniste sau cu multiple reziduuri comuniste (unele neconștientizate sau necondamnate în plan moral ca atare, reinstalate sub o nouă formă sau chiar în cea veche). Europa e neunitară economic și ca mentalitate (inclusiv politică). În unele orașe, nu întâmplător acolo unde se aflau mari muzee ale chihlimbarului, ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
descoperi în spatele operei un om, ba chiar ființa, o anume ipostază a ei, plasată într-un nimb de exemplaritate. Citind, eram interesat să identific, să construiesc chiar în spatele operei, din țesătura ei invizibilă, un erou, cu speranța (nu nemărturisită, ci neconștientizată decât târziu) că faptul acesta îmi poate întemeia propria ființă, propria biografie interioară... Or, am descoperit că experiența critică rămâne numai o mască și că nimic nu se învață. Știu că principiile acestea erau greșite (nu în absolut ci față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e aceeași, satul fiind puternic sistematizat. Și nici activitatea umană; păstrând proporțiile, există acolo și o activitate industrială. Ca să fiu, doar pentru această frază, pragmatic, e vorba de infuzia de informație În acel ecosistem, alta decât la Iași. E, chiar dacă neconștientizată, convingerea legăturii omului cu pământul de care nu s’a Îndepărtat mai bine de 500 de ani, grija pentru sursa, nu numai a existenței, dar chiar a prosperității lui, grijă care, văzută de un citadin, dar nu prea Îndepărtat, are
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și se mai face Încă, din generație În generație, prin puterea exemplului. Sau, poate, și pe o cale puțin deosebită, similară tehnicii fântânarilor, prin care culegătorul “simte”, pentru fiecare ciupercă În parte, dacă e bună sau nu, oricum, o cale neconștientizată. O măsură de precauție poate fi aruncarea apei În care au fiert ciupercile. Poate ar trebui să ne Întoarcem mai mult spre natură, Învățând fiecare, Încetul cu Încetul, și știința culesului, decât să ne lăsăm În seama pieții. Și, de ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
scopul anume de a ne recâștiga sănătatea sau de a ne o Întări. Aș spune eu că acest efect al mării se datorează și acelei diferențe dintre marea noastră internă și cea adevărată. E o “biciuire”, un șoc care, chiar neconștientizat, ne scoate din letargie sau din Împăcarea cu starea, silindune la luptă. A lupta cu orice, până atunci când și noi, viețuitoare terestre ajungem, paradoxal, spre veșnică odihnă, tot În mare. Pare ciudat? O facem totuși, chiar dacă mai târziu, laolaltă cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a trecut, cândva, Viața din apă pe uscat, traversând această complexă barieră? Desigur, tot prin salt calitativ, când viața nouă, terestră, a devenit cu totul altceva decât aceea veche, acvatică. Eu am resimțit negentropia sufletește. Dar orice ființă o face, neconștientizat. Exemplu? Midia, pentru care m’am dus la Agigea, al cărei biocâmp - devenit la noi suflet - se află Într’o perfectă relație cu negentropia mării În care trăiește, negentropie pe care noi o schimbăm prea adesea, prin activitatea noastră și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și de reflectare a lumiiă; - principiul transcendenței (capacitatea de a se recrea prin depășirea de sine și a lumii tinzând spre un ideală. Dar personalitatea mai înseamnă și un complex de trăsături psihologice, specific individuale, persistente, în marea lor majoritate neconștientizate, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale. Acestea sunt expresia unor atribute stabile sau coalizează o suită de stări și reacții declanșate de stimulii din mediu. Trăsăturile apar ca rezultantă a frecvenței și intensității reacțiilor anterioare la diverși stimuli
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raportarea personalităților în formare la principalele valori existențiale. Există un consens asupra faptului că tulburările de personalitate pot fi înțelese prin prisma relațiilor interpersonale și a raporturilor sociale care declanșează și întrețin particularități cognitive, afective și comportamentale maladaptative. Caracterul lor neconștientizat, parțial conștientizat și rigid provoacă reacții de feedback din mediu, care întrețin atributele structurale dizarmonice. Astfel, trăsăturile de serie evitantă se autoîntrețin, deoarece sugerează anturajului rejecție sau indiferență. Trăsăturile de tip borderline primesc din mediu tot mesaje ambigue, lipsite de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în ciuda părinților”, fără a fi așteptați de aceștia, întâmpină un risc major de maltratare, de la neglijare la abuz. Uneori, ei sunt abandonați de către părinți. Chiar dacă nu sunt abandonați dezvoltarea lor se petrece adesea într-o atmosferă de respingere continuă, uneori neconștientizată de părinți. O mamă cu doi copii vine în consultație pentru copilul mezin. Se plânge că este un copil dificil, cu comportamente agresive (uneori împotriva surioarei), un copil greu de mulțumit și, mai ales, că se masturbează. Copilul are vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la un moment dat, sub influența unor indivizi excepționali - cei care pot exercita o influență psihologică asupra altora - și în condițiile apariției unor detalii ce fac ca mediul în care trăim să exercite asupra noastră o presiune psihologică subtilă și neconștientizată - în acel moment să se atingă, în starea mentală a mulțimii, un punct critic ce poate să declanșeze un fenomen de masă: brusc, fără ca cineva să fi putut anticipa acest lucru, un individ naște o modă, un sinucigaș provoacă, fără
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
documentare, cinematografe, case de cultură, precum și asociații profesionale, culturale, sindicate, organizații nonguvernamentale. ... (3) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte informale sunt instituțiile și organizațiile prevăzute la alin. (1) și (2). Învățarea informală este, adesea, neintenționată și neconștientizată și se poate produce atunci când copiii, tinerii și adulții desfășoară activități în familie, la locul de muncă, în comunitate, în rețele sociale, când se angajează în activități de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea. ... Articolul 332 (1) Organizarea și
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228821_a_230150]
-
documentare, cinematografe, case de cultură, precum și asociații profesionale, culturale, sindicate, organizații nonguvernamentale. ... (3) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte informale sunt instituțiile și organizațiile prevăzute la alin. (1) și (2). Învățarea informală este, adesea, neintenționată și neconștientizată și se poate produce atunci când copiii, tinerii și adulții desfășoară activități în familie, la locul de muncă, în comunitate, în rețele sociale, când se angajează în activități de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea. ... Articolul 332 (1) Organizarea și
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235683_a_237012]
-
documentare, cinematografe, case de cultură, precum și asociații profesionale, culturale, sindicate, organizații nonguvernamentale. ... (3) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte informale sunt instituțiile și organizațiile prevăzute la alin. (1) și (2). Învățarea informală este, adesea, neintenționată și neconștientizată și se poate produce atunci când copiii, tinerii și adulții desfășoară activități în familie, la locul de muncă, în comunitate, în rețele sociale, când se angajează în activități de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea. ... Articolul 332 (1) Organizarea și
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237559_a_238888]