499 matches
-
Curții de Casație, avocatul Titus Ionescu, senator și prefect al județului Baia, Ion Ciorăneanu, secretar particular al lui Take Ionescu, George Volenti, consilier onorific la Înalta Curte de Casație etc. Însă abia din martie 1935 începea să fie specificat în necrologurile publicate în revista Flacăra Sacră, faptul că arhimandritul oficia slujba religioasă în Capela Crematoriului Cenușa 198. Până la acel moment, necrologurile publicate nu pomeneau decât faptul că urma să aibă loc o ceremonie religioasă la Crematoriu, fără a pomeni numele celui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
George Volenti, consilier onorific la Înalta Curte de Casație etc. Însă abia din martie 1935 începea să fie specificat în necrologurile publicate în revista Flacăra Sacră, faptul că arhimandritul oficia slujba religioasă în Capela Crematoriului Cenușa 198. Până la acel moment, necrologurile publicate nu pomeneau decât faptul că urma să aibă loc o ceremonie religioasă la Crematoriu, fără a pomeni numele celui ce o săvârșea. În numerele ulterioare celui din februarie 1936 se preciza limpede că arhimandritul oficia slujba înmormântării pentru cei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la aceea oră decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București 210. Semnificativ este faptul că această poziție se înregistra înainte apariția revistei Flacăra Sacră. Mihălcescu, ceva mai târziu viitor Mitropolit al Moldovei, intervenea în tematică pornind de la constatarea creșterii necrologurilor anunțând incinerarea din ziarul Universul. Din capul locului se preciza astfel că acțiunile cremaționistilor erau în creștere la fel ca și utilizarea practicii în sine, articolul său fiind un semnal de alarmă în acest sens. Mihălcescu opina că practica cremațiunii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
rigoare datorită numărului ridicat de "incinerări administrative", adică în contul municipalității București, practicate de către Societatea "Cenușa"). Situația pare a nu se schimba mult în perioadele ulterioare, deși se remarcă o scădere a numărului incinerărilor după instaurarea comunismului. La nivel practic, necrologurile publicate în presă demonstrează cum că marea majoritate a celor care au optat și optează pentru incinerare au împărtășit sau se considerau pe sine drept aparținând acestei Biserici. Aceste necrologuri arată faptul că lor li se oficiau slujbe religioase, fie
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
scădere a numărului incinerărilor după instaurarea comunismului. La nivel practic, necrologurile publicate în presă demonstrează cum că marea majoritate a celor care au optat și optează pentru incinerare au împărtășit sau se considerau pe sine drept aparținând acestei Biserici. Aceste necrologuri arată faptul că lor li se oficiau slujbe religioase, fie în capela Crematoriului, dar de preferință în alte locuri, în special în diverse biserici ortodoxe din București sau chiar la domiciliul acestora. În plus, diversele alte servicii de comemorare/pomenire
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. Articol din Flacăra Sacră omagiind figura lui Calinic I Popp Șerboianu (jos, stânga), după decesul acestuia, alături de alți cremaționiști români (David Emmanuel și Grigore Trancu Iași) Necrolog publicat în ziarul Universul anunțând decesul și înhumarea în cimitirul Bellu a lui Calinic I. Popp Șerboianu (anunțul mortuar a fost dat de către tatăl și fratele arhimandritului) Calinic I. Popp Șerboianu, Les Tsiganes. Histoire. Ethnographie. Linguistique. Grammaire. Dictionnaire, Payot, Paris
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Șerboianu (anunțul mortuar a fost dat de către tatăl și fratele arhimandritului) Calinic I. Popp Șerboianu, Les Tsiganes. Histoire. Ethnographie. Linguistique. Grammaire. Dictionnaire, Payot, Paris, 1930. Calinic I. Popp Șerboianu, Les Tsiganes. Histoire. Ethnographie. Linguistique. Grammaire. Dictionnaire, Payot, Paris, 1930 (sumar). Necrologuri din revista Flacăra Sacră anunțând oficirea slujbei religoase de către PC. Arhimandrit Calinic I. Popp Șerboianu în Capela Crematoriului Cenușa din București Imagine din revista Flacara Sacră cu catafalcul, lampadarele și altarul Capelei Crematoriului Cenușa (1937) Revista Flacăra Sacră primul număr
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
există altele, numeroase, al căror obiect imposibil de pus pe seama finalităților practice. Mă gândesc la bucăți ca Și tot ce-i ne-nțeles se schim-bă-n ne-nțelesuri și mai mari, Dar noi, belgienii?, Alesul cui?, Nostalgii, sper, nevinovate, 2 Mai. Necrolog, }uț, Despre crâșme și librării, Interzis săracilor sănătoși, Soarele și tenisul, Nervi de toamnă, Wanna be my Valentine?, În priză continuă, Creta și mausul. Și altele, și altele... Ar fi cinic din partea mea să nu reproduc un fragment care amintește
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
situației basarabenilor și chiar compasiune față de ei: " - Cu oamenii ăștia se întîmplă ca și cu nemții. Unii sunt în Ťdemocratăť, alții dincolo, în Ťfederalăť. Dramele războiului!" Ce funcție avusese enigmaticul Vasili Ivanovici memorialistul va afla abia după decesul lui, din necrologul publicat în Izvestia: fusese general-maior de justiție și președintele Colegiului Militar al Tribunalului Suprem al U.R.S.S. "Valurile capricioase și imprevizibile ale timpului" îl aduseseră pe basarabeanul refugiat în relații de rudenie cu șeful supremei instanțe represive a statului din
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
ca să-ți fac pe plac, pentru că nu vreau să-i dezamăgesc pe cei dragi. Cât despre cuvintele frumoase pe care le-ai spus despre mine, am mai scris undeva, de curând, că la vârsta mea elogiile îmi sună ca niște necrologuri anticipate. Dar haide să nu fim morbizi. De unde îmi extrag la vârsta mea resursele de energie, puterea de muncă? Nu știu, cred că sunt ingrediente din compoziție, din cocă, le am în mine. Aș putea răspunde bombastic, lozincard, că din
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
atunci vorbi tunetul: DA Datta: Ce am oferit? Prietene, sângele-agitându-mi inima, Teribila-ndrăzneală a unei clipe de capitulare Ce un veac de prudență n-o poate retrage Prin asta, și numai asta existat-am Ceea ce nu e de găsit în necrologuri Sau în amintiri țesute de păianjenul filantrop Sau sub sigilii sparte de firavu-avocat În camerele noastre goale DA Dayadhvam: Am auzit cheia Cum se întorcea în ușă o dată, doar o dată Ne gândim la cheie, fiecare-n a lui închisoare Gândindu
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului ni-l arată susținând gruparea estetică și protestând împotriva re-dogmatizării din anii ’80, Critică la persoana întâi ni-l înfățișează recenzând apariții de Vlaicu Bârna și Al. Căprariu și scriind un frumos necrolog la plecarea dintre noi a lui I. Peltz. Toate acestea nu țin de preocuparea serafică pentru cultură a unui schimnic rupt de lume, ci de o prezență devotată și insistentă în viața literară. Cu atât mai mult cu cât, după cum
Către o integrală Steinhardt by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4952_a_6277]
-
Bratu Iulian Jurnalistul GSP Cătălin Tolontan scrie necrologul pentru ProSport, după ce Mediafax a anunțat că ediția tipărită a ziarului de sport din trustul Pro nu va mai apărea zilnic începând cu 9 decembrie, urmând să apară ca supliment al publicației Ziarul Financiar. Iată ce a scris Cătălin Tolontan
Adio ProSport! Tolontan scrie necrologul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/60099_a_61424]
-
doi ani, a devenit unul dintre cele mai importante siteuri din România, ne face să fim încrezători că vom putea repeta succesul și cu brandul ProSport", a declarat și Orlando Nicoară, CEO Mediafax Group. Vezi și: Adio ProSport! Tolontan scrie necrologul
Bombă în presa tipărită: Un cotidian important nu va mai apărea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/60110_a_61435]
-
francezii nu se sfiesc să-i numească astfel pe creatorii de lux) care a dominat cea de a doua jumătate a secolului trecut. În filmul lui Bertrand Bonello vedem, la un moment dat, redacția cotidianului Libération, căutând o deschidere pentru necrolog, la câteva minute după aflarea veștii morții celebrului personaj. „Să-i spunem Bărbatul care iubea femeile", propune un ziarist. „Nu, asta este dintr-un film, răspunde un altul, făcând cu ochiul iubitorilor lui Truffaut, autorul cunoscutului L'homme qui aimait
Cannes 2014: Bărbatul care iubea femeile by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62230_a_63555]
-
Iordachescu Ionut Într-un articol care adună cele mai bune lecturi culturale ale săptămânii, site-ul postului public de radio britanic, BBC, citează un necrolog al arhitectei Casei Poporului, Anca Petrescu, realizat de cotidianul britanic Daily Telegraph. Autorul materialului descrie construcția cerută de Nicolae Ceaușescu drept cel mai mare kitsch al totalitarismului realizat de "poate cel mai prost arhitect din lume". Daily Telegraph reușește să
BBC: Anca Petrescu, cel mai prost arhitect din lume? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/63088_a_64413]
-
Casei Poporului, Anca Petrescu, realizat de cotidianul britanic Daily Telegraph. Autorul materialului descrie construcția cerută de Nicolae Ceaușescu drept cel mai mare kitsch al totalitarismului realizat de "poate cel mai prost arhitect din lume". Daily Telegraph reușește să mențină pulsul necrologului ca gen de presă, cu materiale bine documentate despre lideri mondiali, vedete sau persoane mai puțin cunoscute, dar cu o istorie ce merită cercetată în retrospectivă. Într-un solid necrolog al celei care a fost Anca Petrescu, publicația britanică vorbește
BBC: Anca Petrescu, cel mai prost arhitect din lume? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/63088_a_64413]
-
prost arhitect din lume". Daily Telegraph reușește să mențină pulsul necrologului ca gen de presă, cu materiale bine documentate despre lideri mondiali, vedete sau persoane mai puțin cunoscute, dar cu o istorie ce merită cercetată în retrospectivă. Într-un solid necrolog al celei care a fost Anca Petrescu, publicația britanică vorbește despre "sacrificiile" pe care le-a atras construcția megalomanică a Casei Poporului, gândită de arhitecta care a refuzat mereu să vorbească despre relația sa cu Ceaușeștii. "Discutabil cel mai prost
BBC: Anca Petrescu, cel mai prost arhitect din lume? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/63088_a_64413]
-
au lucrat ca să unească toate elementele contra mea, încât au adus în cele din urmă și pe bătrânul Barițiu, bietul de el, să le facă treburi contra mea, insinuând în „Transilvania” că vreau să propag între români «spiritul nemțesc»”9. Necrolog cu 15 ani înainte de moarte Gazetarul Octavian Goga avea să anunțe moartea lui Slavici în 1910, deci cu 15 ani înainte ca decesul să survină cu adevărat. Episodul este cunoscut, însă dedesubtul lui se împiedică de nedumeriri. Căci este evident
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
nu dezvăluie însă limpede nefericitul eveniment, pentru că se scrie doar „Omagiu lui G. Călinescu”. Textul care anunță limpede moartea „ilustrului scriitor și savant” este cel al lui Mihai Novicov, marcat de o stilistică a bocetului, mai mult decât a unui necrolog. Novicov, criticul principal al stalinismului începutului anilor ‘50, scrie acum despre „Glasurile îndurerate care deplîng azi încetarea din viață a ilustrului scriitor și savant...”. (...) Însă scriitorii nu au timp să deplângă cu adevărat moartea criticului, căci o altă moarte vine
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4848_a_6173]
-
o epopee captivantă, presărată cu aventuri ilicite. Schubert a trăit puțin și cu precădere retras, cu o notorietate mărginită mai curînd la cercul prietenilor, potriveala ingrată a istoriei respectînd clasica regulă că, în materie de lauri, gloria vine postum. În necrologul apărut pe 27 decembrie 1828 în Allgemeine Wiener Theaterzeitung, portretul compozitorului e schițat sec: „Schubert a trăit doar pentru artă și pentru un mic cerc de prieteni”, iar acuratețea verdictului se impune prin concizie. Cînd trăiești doar 31 de ani
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
-i anunța sumar decesul, înainte de consemnarea unor merite, se afirma că viața și cariera sa ar fi fost "marcate de colaborarea cu Securitatea". Apreciind caracterul "absolut imbecil" al procedeului, Nicolae Coande exclamă: "Haiti, mi-am zis, parcă ar fi un necrolog comandat de Securitate!". Întrucît nu ni s-a spus nimic despre anii pe care Al.Paleologu i-a petrecut în recluziunea, împărțită cu Noica, de la Câmpulung, despre anii în care a zăcut în temniță, despre faptul că a devenit "ambasador
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
hibrid: nu chiar un roman după formula folosită de Laurence Durrell în Cuartetul Alexandria - și de mulți alții, pentru că este de mare succes - în care aceleași întâmplări sunt înfățișate din perspectiva mai multor participanți și, de asemenea, nu chiar un necrolog pe mai multe voci aparținând unor prieteni, cunoscuți, cronicari, etc, solicitați de un biograf postum. J.M. Coetzee cel din Vara s-a întors - ca și J.M. Coetzee, autorul acestei scrieri - la Capetown, după ani petrecuți în America și Anglia. In
Uite Coetzee, nu e Coetzee by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6505_a_7830]
-
statului german. Nu știm cum stau lucrurile cu pensia. Știm în schimb că Ov. S. Crohmălniceanu a trecut într-o lume cu siguranță mai bună de oarece vreme, așa că laudatio a lui Gh. Grigurcu este tardivă. Era mai potrivit un necrolog. Dar nu pomenind doar partea rea a moștenirii intelectuale a lui Ov. S. Crohmălniceanu, ci și pe aceea bună, care i-a împins pe optzeciști să vadă în el un personaj pozitiv. E de mirare că Gh. Grigurcu n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
epocă era incurabilă. Moare pe 21 aprilie 1882, la 36 de ani, iar I.C. Brătianu îl îngroapă la Iași cu funeralii naționale. Cu adevărat nu l-au plîns decît foarte puținii prieteni, Creangă, Pogor și Iacob Negruzzi, iar Eminescu, în necrologul pe care i-l scrie în „Timpul”, afirmă că „după convingerile sale politice, Conta era socialist”, poetul mirîndu- se doar de rostul deputăției sale: „Ce-o fi căutat alături de Giani, Carada și Mihălescu e un mister pentru noi și pentru
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]