1,749 matches
-
la circa un kilometru spre nord-vest, ni se arătară semețe cele două movile ciudate (care au dat nume satului Movileni), crescute prin te miri ce mister, căci unități geomorfologice nu puteau fi. Specialiștii în istoria antică presupun că ar fi necropole aparținătoare culturii Cucuteni. Ostașii români își încropiseră în coama lor, în vara lui 1944, un punct de observație și un locaș pentru un tun de calibru ușor sau pentru o mitralieră. Sub tirul unui vânt iernatic - dinspre Răsărit, firește -, întârziat
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul “Rugului Aprins”, care de multe ori a fost pus în lanțuri, în cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul “Rugului Aprins”, care de multe ori a fost pus în lanțuri, în cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse. În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor, vastul platou de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în care se aflau și fragmente de veșminte. Este vorba de pieptul unei cămăși, manșete și gulere, precum și bucăți foarte mici de pasmanterie din
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a dreptei credințe în fața expansiunii catolicismului din nord, o vamă a frumuseților naturale, o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a drepteicredințe în fața expansiunii catolicismului din nord, o vamă a frumuseților naturale, o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Nistru vestigiile cercetate au scos la iveală bogate stațiuni paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan afirmă că dincolo de cele peste 70 de așezări și cele 4 necropole descoperite, ceramica geților atât de iscusiți în arta olăritului se întinde până spre zona Niprului. (I. H. Crișan, Burebista și epoca sa. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București, 1977, p. 283) Cercetătorii avizați consideră că separarea daco-geților, ramura
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
și fațade frumoase, magazine de artizanat care îți iau ochii și îi învăluie în strălucire. Centrul cuprinde mai multe monumente impozante: Biserica Nouă, construită în 1381, cu un turn de aproape 109 metri și 16 ferestre cu vitralii, este și necropola casei regale. Vizavi, în Piața Makt, se află clădirea primăriei (1618-1620), un exemplu al stilului renascentist olandez, care a fost ridicată în jurul unui turn din secolul al XIII-lea, o fostă închisoare. Îndepărtându-ne, spre Cimitirul Duhului Sfânt, găsim cea
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
156). Al treilea document este un hrisov din 13 februarie 1621 prin care se întărește jupânesei Marica, a stolnicului Sârbu din Cerneți (tot boier mehedințean ce și-a vărsat sîngele în luptele lui Mihai Viteazul) dania făcută mănăstirii Tismana (veche necropolă de care se leagă familia Glogoveanu prin importante și permanente danii), anume 1/4 din moșia Erghevița, document în care Marica îl numește pe Lupu nepot de frate. Documentul precizează că aceasta Marica ot Glogova fusese măritată cu Sârbu Mehedințeanu
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
o simplă diferență de optică ! Eu rezist în dragoste atîta timp cît rezistă carnea de lup sau de mamut în sîngele meu, cît timp mi se plimbă prin ochi fierul organic al sălbăticiunilor. Mi-am făcut frecție cu gaz pe necropola ultimului sărut și-apoi am luat o tărie lungă cît o sută de ani cu prinții cei mai de soi ai cartierelor, care mi-au amintit adevărata noblețe. Mai fumează, mai atîrnă-ți piciorul pe geam, la etajul tău superior, ca
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
regretelor copleșitoare, el aruncă haotic zarurile propriului destin. Jalea națiunii israelite amuțise odată cu moartea poate a ultimului trubadur al fascismului, cel puțin în această clipă americană solemnă, pe un pat de spital șlefuit de bunăstare, departe de istorie, departe de necropola comună a unei lumi sfârtecate, a unei lumi exterminate, dar și a unei lumi renăscute, trezite la viață din propria cenușă, persistentă și fermecător-regenerată.” Mesajul autoarei este cutremurător. Maor Gruber își asumă fapta reprobabilă și-i spune Elsei că: „Așa
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
Brâncoveanu călcându-i pe urme. Între toate acestea se află o ctitorie vâlceană, de care marele voievod și-a legat numele pe vecie, și anume Mănăstirea Arnota. Destinația bisericii Mănăstirii Arnota, închinată arhanghelilor Mihail și Gavril, a fost aceea de necropolă a familiei lui Matei Basarab 4). Alegerea modestei biserici - pierdută atunci în pădurea acoperind muntele Arnota - pentru îndeplinirea acestui rol se încadra politicii tradiționaliste a voievodului, căci apropierea ei de Mănăstirea Bistrița o includea în perimetrul trecutului familiei boierilor Craiovești
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
istoria a 2700 de ani de invaziuni și conquiste, culturi succesive și conviețuiri suprapuse. Pentru a o cunoaște însă în profunzime se recomandă întreprinderea unei plimbări la asfințit fie printre ruinele celei dintâi așezări a fenicienilor, „Să Caleta”, fie prin necropola „Puig des Molins” sau printre zidurile renascentiste ale orașului vechi, „Dalt Vila”. Nu e de ignorat nici alternativă de a străbate pur și simplu per pedes cărările de pe versanții din amonte, din nordul insulei (Els Amunt), unde adesea te-aștepți
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
al Umanității. Cele patru patru elementele de unicitate care califica insula drept zona deosebit de prețioasă sub aspectul biodiversității și culturii sunt: citadela fortificata cu numele de „Dalt Vila” din centrul orașului-capitală, așezarea feniciana „Să Caleta” (Șanț Josep de Șa Talaia), necropola feniciano-punică de pe colina „Puig des Molins” și extinsele câmpuri de alge marine supranumite „Câmpiile lui Neptun”. Dincolo de aspectele teoretice care pledează pentru includerea insulei Ibiza în patrimoniul umanității, farmecul ei rezidă în aspectele volatile ale vietii de zi cu zi
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul “Rugului Aprins”, care de multe ori a fost pus în lanțuri, în cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Regele Carol al II-lea a oprimat-o cu singurătate și constrângeri. A fost transportată cu un cortegiu funerar la Palatul Cotroceni, unde s-au tras, la sosire, șaptezeci și cinci de salve de tun. Pe 24 iulie a fost coborâtă în necropola regală din biserica episcopală de la Curtea de Argeș. „În sunetul clopotelor”, e scris în presa vremii, „în durerea copleșitoare a întregului popor care a iubit-o, ori care nu o va uita niciodată, Marea, Sfânta Regină Maria a făcut ultimul drum în
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
atunci citim descrieri legate de pictarea colibelor de către pasionatul istoric Achim Gheorghe, care apare înzestrat cu acribia amănuntului particularizant, ca în fragmentul următor, un exemplu între multe altele:”Dintre podoabe, se remarcau zugrăvelile după piese din argint filigranat găsite în necropole carpice și daco-romane, fibule, pandantive în formă de coșuleț și mărgele-butoiaș. Încheie această jumătate de perete cu o pictură reprodusă după un colier de aur cu agate negre cilindrice-găsit în zona Drobetei și datat în veacul al III-lea-, în prelungirea
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
mulțimea de îndată ce nava a atins solul”. De la acest moment încolo, s-a inaugurat la Cairo, tradiția zborului cu balonul pe care agențiile de turism autohtone o vor administra destul de atent: „Zborurile ofereau turiștilor ocazia unică de a vedea, de la înălțime, Necropola Thebei, Valea Nilului, Valea Regilor din fața Templului Hatchepsut”. Una dintre însușirile morale importante ale protagonistei, alături de capacitatea de a iubi pe omul drag, împotriva opreliștilor, este acomodarea în Egipt, țară cu altă credință. Numai împăcarea cu sine o ajută să
Evelyne Stănescu – Elmasry: Lumea care ni se relevă. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339453_a_340782]
-
APELE NOPȚII Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1157 din 02 martie 2014 Toate Articolele Autorului Avea drumul pe urmele oaselor de sare semne punând asfințitului apele nopții. Însingurarea se furișa în vânătorii de comori scormonind în cenușa necropolelor, pietrele se obișnuiseră să nu vorbească doar să sclipească din când în când în râuri ochi de flacără. Tărâmul rămas cu aer de templu gol se fereca în dorința îmblânzirii de sine și zâmbea celor lipsiți de prejudecăți. Diminețile lichide
APELE NOPŢII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341291_a_342620]
-
se-arată-n cale hăul fără punte -... XIII. BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... Citește mai mult Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul “Rugului Aprins”, care de multe ori a fost pus în lanțuri, în cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul “Rugului Aprins”, care de multe ori a fost pus în lanțuri, în cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
umane în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au așezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale așezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății și necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care își dezvăluie treptat misterele. MIRACOLUL ISTORIEI Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a orașului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]