1,761 matches
-
organizare a societății. Acestă organizare a forței de muncă este considerată o formă incipientă a aristocrației existente deja la începutul epocii bronzului. Alte dovezi ale unui început de stratificare socială sunt oferite de necropolele de la finalul neoliticului, cum ar fi necropola de la Varna, unde se observă o puternică diferențiere socială ca urmare a inventarului mormintelor. Cea mai importantă schimbare, comparativ cu perioadele precedente, este apariția agriculturii. În zonele în care s-a introdus cultivarea plantelor se asistă la o serie de
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
de argint cu nodozități, cinci drahme de argint din Dyrrhachium și o monedă de bronz de epocă neprecizată (Muzeul Național Brukenthal). 7. Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu - Copșa Mică, între Agârbiciu și localitatea Axente Sever s-a descoperit o necropolă de inhumație, cercetându-se cca 50 de morminte cu scheletele bine păstrate și cu obiecte de fier lângă decedați. O sabie de fier cu un singur tăiș, un vârf de lance de fier și un craniu au fost depuse la
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
cercetându-se cca 50 de morminte cu scheletele bine păstrate și cu obiecte de fier lângă decedați. O sabie de fier cu un singur tăiș, un vârf de lance de fier și un craniu au fost depuse la Muzeul Mediaș. Necropola a fost atribuită celei de a doua vârste a fierului, dar poate data și din perioada migrațiilor. 8. Pe malul "Râului Alb" s-a descoperit buza unui chiup încadrabil în epoca romană. 9. "Pe Straja (Wartberg, Warteburg)" s-au descoperit
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturii "Boian" s-au găsit urme la Glina, Dudești, Cățelu, Bucureștii-Noi, Giulești, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a găsit una din cele mai mari necropole din Europa din perioada Boian. În morminte s-au descoperit și „perle” din minereu de cupru, cele mai vechi din țară și printre cele mai vechi din Europa . Din perioada culturii "Gumelnița" s-au găsit așezări la Glina, Jilava, Măgurele
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
comunei Cordun. Singurul obiectiv din comuna Gherăești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic de „la Biserică” din satul Gherăești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. și ale unei necropole din secolele al XV-lea-al XVIII-lea. Înainte de 1990, în Gherăești s-a practicat cu succes oina. Avându-i ca antrenori pe Eugen Cocuț, Constantin Bogza și Vasile Puiu, acest sport a adus tinerilor din sat 16 titluri naționale
Comuna Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/301534_a_302863]
-
se crede că a fost una dintre cele douăsprezece orașe etrusce ce alcătuiau Dodecapolis. Vestigiile etrusce stabilesc faptul că acropola din Sân Cornelio a fost ocupată și fortificata în perioada etrusca. Există alte dovezi semnificative etrusce: piese de ziduri, o necropola etrusca pe Poggio del Sole, și cel mai faimos, cele două bronzuri, "Himera din Arezzo" (secolul al V-lea î.Hr.) și "Minerva" (secolul al IV-lea î.Hr.), care au fost descoperite în secolul al XVI-lea și duse la Florența
Arezzo () [Corola-website/Science/297322_a_298651]
-
se găsește un pomelnic care începe cu Eustratie Dabija Vodă și Ecaterina Doamna. Pe vremuri orașul Iași a avut ca cimitir central curtea Bisericii Sfântul Ioan Gura de Aur. Astfel în interiorul și în curtea bisericii se mai păstrează unele din necropolele și monumentele existente în acel cimitir. În pridvorul bisericii (adăugat mai târziu) se vede un monument funerar aparținând vornicului Georgi Romalo (decedat 1858), soției sale, Emilu Max și altor membri ai familiei: Maria Romalo, născută Rosetti (decedată 1838), Alexandru Romalo
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
vede un monument funerar aparținând vornicului Georgi Romalo (decedat 1858), soției sale, Emilu Max și altor membri ai familiei: Maria Romalo, născută Rosetti (decedată 1838), Alexandru Romalo, Ecaterina Romalo, Pulcheria Max, născută Romalo(decedată 1875) și Ecaterina Max. O altă necropolă datată 1877, cuprinde mormintele lui Ilii Burki-Zmău (decedat 1860) și al altor membri ai familiei: Elena Burki, născută Racoviță (decedată 1850) și Alexandru Burki (decedat 1870). Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968, s-a descoperit lângă zidul de
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie. În exterior biserica este dreptunghiulară, cu absida altarului heptagonală. Pridvorul de la intrare este adăugat mai târziu, în secolul al XVIII-lea, pentru a proteja monumental sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romalo. În interior, catapeteasma bisericii este cea originală, cu cele patru registre la care s-a păstrat pictura executată la începutul secolului al XVIII-lea. Stâlpii ramelor de la icoane sunt sculptați, în motive de strugure și viță de vie
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
patrimoniul arheologic reprezintă ansamblul bunurilor arheologice care este format din: ... 1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul arheologic național, cu excepția celor distruse ori dispărute, și siturile clasate în Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: așezări, necropole, structuri, construcții, grupuri de clădiri, precum și terenurile cu potențial arheologic reperat, definite conform legii; 2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite; c) prin cercetare arheologică se înțelege ansamblul de măsuri având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126827_a_128156]
-
între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț. Trei obiective din comuna Văleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice necropola de „la Țarini” (satul David) din secolele al II-lea-al III-lea e.n.; și situl de „la Morișca” (satul Văleni), cuprinzând așezări din Epoca Bronzului și din secolele al VI-lea-al IX-lea, precum și o așezare și o
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
de „la Țarini” (satul David) din secolele al II-lea-al III-lea e.n.; și situl de „la Morișca” (satul Văleni), cuprinzând așezări din Epoca Bronzului și din secolele al VI-lea-al IX-lea, precum și o așezare și o necropolă din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), aflat în zona centrală a satului Văleni, ansamblu alcătuit din biserica propriu-zisă ridicată în 1519
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca și între pronaos și naos, au existat perete despărțitoare care a fost înlăturate ulterior. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni a fost construită de marele vistiernic Mateiaș pentru a servi ca necropolă a sa și familiei sale. În urma cercetărilor arheologice din anii 1998-2001 au fost descoperite șapte morminte în pronaosul bisericii, majoritatea fără obiecte de inventar. Unul dintre morminte este de reînhumare, aici găsindu-se o monedă de 10 para, emisă în
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
Națiunilor și în 1933 a fost numit ambasador în Spania. A murit la Menton, în Franța, în timp ce se îndrepta către Spania pentru a ocupa postul de ambasador. Urna conținând cenușă lui Lunacearski a fost repatriata la Moscova și depusă la necropola din zidul Kremlinului, un privilegiu rar în epoca sovietică. În timpul Mării Terori, între 1936-1938, numele lui Lunacearski a fost șters din istoria Partidului Comunist, evocarea activității sale fiind interzisă. A fost reabilitat la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960
Anatoli Lunacearski () [Corola-website/Science/322697_a_324026]
-
Crnobuki, "Shuplevec" în apropierea satului Suvodol și "Rid Visok" lângă satul Bukri. Epoca bronzului este reprezentată de așezările "Tumba" lângă satul "Kanino" și de așezările cu același nume din apropierea satului Karamani. Există artefacte importante de metal din perioada antică, din necropola de la "Crkvishte" lângă satul Beranci. Un cercel de aur datând din secolul IV î.Hr. este reprodus pe aversul bancnotei de 10 denari macedonean, emisă în 1996. "Heraclea Lyncestis" (în limba greacă: Ηράκλεια Λυγκηστίς ) - "Orașul lui Hercule" din teritoriul Lynx) era
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
fost un important centru episcopal. Unele dintre episcopii au fost observate în actele Consiliilor Bisericii ca episcopia Evagrie de la Heraclea în "Actele Consiliului Sardica" din 343 d.Hr. O mică și o mare biserică, reședința episcopului, o biserică funerală lângă necropola sunt unele dintre rămășitele din această perioadă. Trei nave în "Biserica Mare" sunt acoperite cu mozaicuri foarte bogate ale iconografiei florale și figurative; aceste mozaicuri bine conservate sunt adesea considerate ca exemple de la începutul perioadei artei creștine. Alte episcopii de la
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.), una medievală timpurie din secolele al VIII-lea-al XII-lea și una din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Al treilea sit, de la Valea Viei, conține o așezare geto-dacică, o necropolă din Epoca Bronzului și o altă așezare din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea). Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVIII-lea) din satul Gornet; biserica „Sfinții
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
(scris și "Kefren" sau "Khafre") este localizată pe Platoul Gizeh - orașul Gizeh, necropola anticului Memphis, actualmente parte a capitalei Cairo. Piramida lui Kefren este construită la o distanță de 160 de metri sud-vest de Piramida lui Keops. Piramida are o lungime de 215,5 m la bază și se ridică la o înălțime
Piramida lui Khafra () [Corola-website/Science/325012_a_326341]
-
aici. Migrația celților pe acest teritoriu a avut loc undeva în ultima treime a secolului IV î.H.. Din această perioadă s-au descoperit multe artefacte celtice găsite la Turdaș, Hațeg și Mediaș. Cea mai importantă locație cercetată a fost necropola Pișcolt care cuprindea un număr mare de morminte. Primele grupuri celtice apărute în Transilvania au dus la crearea grupei culturale a Hallstattului târziu. Momentul pătrunderii primelor grupuri celtice se situează în jurul anului 335 î.H. Colonizarea masivă a Câmpiei Tisei
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
în secolele III și IV î.H., au fost descoperite așezări dacice, fapt ce demonstrează că celții nu au pătruns în această zonă. Așezările celților aveau un caracter rural. Astfel de situri au fost descoperite la Mediaș, Ciumești și Morești. Necropolele sunt bine studiate, în această zonă descoperindu-se practicarea incinerației și a inhumației. La sfârșitul perioadei La Tène C1 ( care a avut loc în jurul anului 200 î.H.) s-a constatat dispariția necropolelor celtice din Transilvania. Acest lucru se datorează
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
fost descoperite la Mediaș, Ciumești și Morești. Necropolele sunt bine studiate, în această zonă descoperindu-se practicarea incinerației și a inhumației. La sfârșitul perioadei La Tène C1 ( care a avut loc în jurul anului 200 î.H.) s-a constatat dispariția necropolelor celtice din Transilvania. Acest lucru se datorează probabil faptului că dacii și geții au început să ocupe aceste teritorii. Migrația celților în Transilvania a dus la apariția unor importante necropole. Cele mai numeroase morminte au fost descoperite la Pișcolt și
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
loc în jurul anului 200 î.H.) s-a constatat dispariția necropolelor celtice din Transilvania. Acest lucru se datorează probabil faptului că dacii și geții au început să ocupe aceste teritorii. Migrația celților în Transilvania a dus la apariția unor importante necropole. Cele mai numeroase morminte au fost descoperite la Pișcolt și Fântânele (peste 150), spre deosebire de celelalte necropole unde numărul maxim de morminte ajungea la 50-70. Căpeteniile, războinicii și femeile erau înhumate în morminte plane. Celții, însă, nu au afectat politic și
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
se datorează probabil faptului că dacii și geții au început să ocupe aceste teritorii. Migrația celților în Transilvania a dus la apariția unor importante necropole. Cele mai numeroase morminte au fost descoperite la Pișcolt și Fântânele (peste 150), spre deosebire de celelalte necropole unde numărul maxim de morminte ajungea la 50-70. Căpeteniile, războinicii și femeile erau înhumate în morminte plane. Celții, însă, nu au afectat politic și social doar zona Translivaniei, ci au fost întâlniți și în Italia, Grecia și Asia Mică. Prima
Celții în Transilvania () [Corola-website/Science/321652_a_322981]
-
etc. Sala dedicată celei de a doua jumătăți a mileniului I î.d.Hr. (a doua vârstă a fierului - Latène) grupează cele mai relevante descoperiri aparținătoare civilizațiilor dacică și celtică. Sunt expuse ceramică, unelte, arme și accesorii vestimentare provenind din necropola celtică din Aradul Nou (mijlocul secolului IV î.d.Hr.), inclusiv inventarul unui mormânt de druid, precum și diverse piese din așezările și fortificațiile dacice de pe valea Mureșului inferior și a Crișului Alb (Varadia de Mureș, Săvârșin, Pecica, Berindia, Clit). Rețin
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
î.H.). Arheologul vâlcean Gheorghe Petre-Govora descoperă în anul 1965 în perimetrul satului,pe pantele muntelui Arnota, fragmente de ceramică și arme din fier (vârfuri de suliță)datate din perioada hallstattiană a epocii fierului (circa 650-450 î.H.). De altfel, necropolele hallstattiene, deci din epoca fierului, descoperite între anii 1956-1965 la Ferigile și Bistrița din comuna Costești, renumite pe plan național, atestă din plin continuitatea locuirii permanente a actualului perimetru al satului Pietreni încă de la stabilirea primilor locuitori în aceste locuri
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]