84 matches
-
improviza spitale pentru răniți, iar mutarea cărților și a cataloagelor reprezenta o muncă istovitoare, căreia, însă, Cotlarciuc îi va face față cu același simț de răspundere. Mutarea unui stoc de 14.000 de tomuri nu se putea face prin soldați necunoscători, fără să sufere stricăciuni. Energicele proteste ale profesorilor St. Saghin († 1920), Ghiorghiu și N. Cotlarciuc, au salvat multe dintre aceste cărți care puteau fi distruse prin mutarea lor. Implicarea în extinderea acestei biblioteci și date oficiale despre numărul cărților, situațiile
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pricepe să fie mai bună și să nu mă mai umilească!" Și unul din reproșurile cele mai vehemente pe care i le fac: "Cum ai putut să VEZI în ce hal de disperare eram (căci atunci apărusem pentru cel mai necunoscător în a citi fizionomii o zdreanță) și totuși să te culci cu altul?" Iar alteori, când îmi povestește nefericirea ei lângă celălalt: - Ah! Dacă te-ai fi despărțit de el înainte de întîlnirea noastră.Dacă n-ai fi trecut din brațele
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
chiar împotriva artei (Jos arta!), mai curînd însă împotriva camarazilor care n-aveau talent, nici unul, pare-se, deloc. Mai venea lume și din pricină că la vernisaj avea să vorbească un ziarist foarte cunoscut, combativ și revoluționar permanent”. Perspectiva lui Fred - evident necunoscător... - este, după cum se vede, una ironic-rezervată. Cît despre „cunoscutul gazetar” invocat, acesta nu putea fi decît Eugen Filotti. Iată și o descriere a decorului, tot din perspectiva lui Fred: „Prin cuprinsul sălii (ai cărei pereți erau îmbrăcați într-o pînză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de orice fel de aer distinctiv. Henry le compara mental cu ceștile de ceai fiert Într-un ceainic În care, din greșeală, cineva uitase să pună frunzele, dar care erau servite unor persoane fie prea politicoase pentru a comenta, fie necunoscătoare Într-ale ceaiului. Ceainicul și ceștile aveau un model excepțional, apa era exact la temperatura potrivită și curgea frumos din ceainic, dar băutura era absolut transparentă și fără gust. Erau romane pentru oameni cărora le făcea plăcere să aibă mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nonagenari, se caută din priviri. Se găsesc. Vin unul către altul. Se iau de braț. Înalți, ambii, cu trupul drept, cu copilul de mână, trec, prin mulțime, tot așa, cum au trecut prin viață. Greu. Căci, mulțimea e curioasă și necunoscătoare în ale profunzimii sufletelor celor doi. În urmă, ajung la locul în care s-au întâlnit. Acolo se opresc, se privesc atent unul pe altul, și, când să și dea mâna, a despărțire, plodul întreabă: tataie, dar cine e moșul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
trimis lucrarea unei reviste din Hexagon. A primit-o înapoi, adnotată: "Nu există această limbă". Și adaptabilii proliferează. Profa "de veche", Eva Rogojan, regretă că nu-i mai catolică literatura de care se ocupă; mai sincronă cu "apusul romanic"; mai necunoscătoare de limbi slave. Se fac avansări (Dai un ban, da' face!), pe bază de cărți apărute în 3-4 exemplare. Rețeta? Se culeg informații albe, se mixează cu unele după noul șablon și iese volumul necesar. Improprietăți de termeni cu ghiotura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
înduplecată, ori că se prefăcu a-l crede ori că-l crezu cu adevărat”548), iar apoi, pentru a nu fi bănuiți de soț, inventează un descântec prin care pretind că l-au salvat pe copil. De naivitatea unei tinere, necunoscătoare a pericolelor vieții, dar dornică a îmbrățișa credința creștină, fără a avea o vocație autentică, profită, de această dată 540 Ibidem, p. 260. 541 Ibidem. 542 Ibidem. 543 Ibidem, p. 265. 544 Ibidem, pp. 303-304. 545 Ibidem, vol. II, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
absolute cunoștințele însușite la studii în străinătate, fără a ține cont de specificul autohton, Eminescu pledează pentru măsură, în adoptarea "formelor străine", și pentru adaptarea acestora la profilul spiritual și la nevoile neamului românesc: Nu sunt acestea simțirile unor străini necunoscători de istoria țării? Nu s-au mulțumit a batjocori gloriile noastre naționale, au disprețuit apucăturile, deprinderile, tradițiunile, adică tot ce face dintr-un popor să fie el iar nu altul. Și au venit cu idei noi, cu apucături străine, cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de căldura credinței, hunii învață Psaltirea, goții blonzi și roșcați se îmbulzesc în bisericile-corturi”. Lăsând la o parte creațiile poeților cu efectele lor lirice din descrierea reală a mediului fizic neospitalier și prezentarea alegorică a barbarilor, Cuviosul Dionisie se adresează „necunoscătorilor” invitându-i să depășească geografia învățată din versurile mitologiei. Ei trebuie să știe că provincia din care provine și în care s-a „renăscut prin Taina Sfântului Botez”, „a crescut întotdeauna bărbați plini de ardoare și minunați prin blândețea moravurilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]