5,468 matches
-
foșnet pași ușori ca niște aripi de rândunici o mișcare bruscă a cerului și a pământului și când ne-am întors puțin foarte puțin privirea înapoi ceva s-a cutremurat din temelie nu eram singuri îl priveau împreună cu noi pe Necunoscut toți cei pe care îi întâlnisem - într-un fel sau altul - pe drum: omul cu contrabasul, omul cu vioara, frații ivănescu, celălalt vasiliu, venedikt erofeev, mihai ursachi și chiar tristan tzara cu un tablou de marcel duchamp în brațe ne
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
îi întâlnisem - într-un fel sau altul - pe drum: omul cu contrabasul, omul cu vioara, frații ivănescu, celălalt vasiliu, venedikt erofeev, mihai ursachi și chiar tristan tzara cu un tablou de marcel duchamp în brațe ne aflam în anul 1833 Necunoscutul se uita nestingherit prin telescop un instrument vienez pe care era trecut prețul: 1000 de galbeni unii, mai credincioși, spun că îl privea pe Dumnezeu alții, mai politici, că privea spre evropa cei din spatele nostru, mai cârcotași, spun că o
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
apropiat cu mare grijă de el ca de ceva feeric și extrem de fragil i-a șoptit cu voce joasă ca și cum ai sufla într-o taraxacum officinale „dumneavoastră trebuie să fiți costache conachi, v-am recunoscut după telescop” „Ihî”, a zis Necunoscutul încet și mi s-a adresat, tot șoptit, ca și cum ai sufla într-o taraxacum officinale, de data asta mie „cât de mult mă bucur că, în sfârșit, am fost recunoscut, am o rugăminte”, a mai zis, „să mă luați cu
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
știam absolut nimic, decât din poveștile împrăștiate din belșug prin ziare, scrise fulgurant, într-o toamnă, de femeia cea albă, al cărei nume rimează cu câteva rânduri mai sus... Din fotografiile, puse în undă pe net, ea zâmbește întruna unui necunoscut și câteodată mai intră în ramă marginea unui ocean, de unde mi-a și venit ideea să caut pe net prima dimineată a timpului, din ziua de unde-a-nceput spre mine să curgă... 11. (Văd un șir nesfârșit de bărci, legănate
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
din mașina de spălat îmi spuneți voi? Doamne, am vârsta sedimentărilor poznașe de calciu și sentimente pe la-ncheieturi doctorul dă din cap ca floarea soarelui în furtună prin mațele anilor curg zile otrăvite ori hrănitoare iar sufletul e ca acel necunoscut care bate pe la porți cerșind umil câteva minute de atenție și totuși sunt fericit atâta timp cât îmi rămâi tu odaie care păstrezi tăcerea din copilărie și-n care sper că mă voi pierde atunci când va veni vremea celeilalte tăceri ÎNCĂ O
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
transcendența necazurilor și-a bolii și de-o gigantică frunză de brustur sub care să se-ascundă până când căpăta-va forța de-a privi în față marea TRISTEȚI Tristețea zilelor noroase din viața mea câteva umbre pe geam la telefon necunoscuți greșind numărul același pe care prietenii mei l-au uitat demult cărți răsfoite într-o doară când plouă citind ici și colo câte-o pagină veșnicia mâinii întinse înspre umbrelă de parcă ai vrea să ieși afară în ploaie dar mișcarea
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
poliție. Cercetările polițienești continuă. Nr. 1453/ vineri, 18 ianuarie Furtul de la baia Sofia Elevului de la școala reală sup. ort. Draganiuc Teodosie, domiciliat în str. Română 30, i s-a furat în baia Sofia în ziua de 24 februarie c. de către necunoscuți, un portofel de piele cu suma de 2473 lei, legitimația și alte documente personale. Fiind în acea zi aglomerație mare la baie, autorii furtului n-au putut fi încă descoperiți de poliție. Sinuciderea unei eleve de liceu În noaptea de
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
anume să-1 îmbuneze pe Isav Pentru nemernicia de altă dată când îl prădasem De binecuvântarea tatălui nostru de pre pământ. Și-n noaptea aceea în gândul meu se amestecaseră Toate acestea născând o luptă cumplită între mine și îngerul cel necunoscut... Către ziuă l-am întrebat: Cine ești? Iar el mi-a răspuns: Nu-ți pot spune, Numele meu este minunat. Putea fi Dumnezeu însuși până la urmă; Și mi-a lăsat semn în coapsa piciorului drept Și numele meu schimbat fu
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
tăcerea impusă Doar îngerii se mai pot auzi Lumina fărâmițează fulgi nesupuși Într-o sete umilă și grea Precum mierea târzie Prin încordatele simțuri O boare se înalță Ca și cum o lacrimă s-ar prelinge Din verdele cer Pe urmele unor necunoscuți Frânturi de litere ard Văduvite de sunet Te străduiești să pricepi invizibilul Dar el de asemenea tace Ca o rană pâlpâitoare Salt periculos peste clipe Este poemul Clar obscur Obsedante imagini din vis la marginea înțelegerii - abur creierul îmbâcsit de
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
traume mândre orgolios trădează zarea smereniei văd două privi pornesc în același timp cu aceeași intenție tandră apoi când se întâlnesc nu se mai recunosc pleoapa clipitei ca un capac de coșciug cade simultan peste febra deja banală din doi necunoscuți Ce părea a adăposti un mare secret zidul acela din piatră nisipoasă vuia așa de molcom pergamentat de biciurile anilor de arșiță palimpsestul ploilor grafomane cenzurat de iederă totuși vuia și vuia ca un tren din memorie într-o seară
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
-ți mai devoră Sărbătorile de iarnă nici un Paște nu-ți mai scoate lacrimile la vînzare pînă-aici unde modifici cu meșteșugărească migală doar ceea ce e cunoscut și jaluzelele niciunui vis nu-ți mai acoperă fereastra niciun telefon nu-ți mai tulbură necunoscutul smerit cum ființa. Interior Reiau de la capăt afișierul piciorul ușa copacul ațintindu-te cu privirile ca și cum n-ai găsi niciodată translația rămîne o clipă aprinsă bricheta cum o garoafă cum Doamne să ne-amețim cum Doamne să ne-amintim? un
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
iar revin și tot așa... Balansul acesta al meu uriaș, insuportabil ce înseamnă? Mă legăn amețitor între stări, de la trufașa încredere oarbă în invulnerabilitatea trupului meu precar, în eternitatea lui și până la senzația de netăgăduit că în fiecare noapte cineva necunoscut azvârle cu lopata pământ rece peste mine și încet-încet mă îngroapă, între aceste stări limită mă legăn amețitor. E semnul clar c-a început declinul fără întoarcere. Să îl descriu. Și chiar îl descriu. Atomii mei abia dacă se mai
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
la poezie, cu mult înaintea prematurului său sfîrșit, în favoarea romanului de aventuri, iar Sina Dănciulescu (născută în 1934) a intrat într-un nemeritat con de umbră. Avem impresia că numele d-sale e pentru tinerele promoții de literați ca și necunoscut. O ediție ce pare completă a creației acestei poete din Craiova, cu resignare intitulată Zilele una cu alta (Ed. Aius, Craiova, 2002), n-a avut darul a risipi indiferența din jurul unei autoare nu de toate zilele, ajunsă acum pe o
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
o revenire acasă. În 1981, când am propus profesorului Mircea Zaciu proza lui Teodor Scorțescu pentru colecția „Restituiri” pe care o inițiase la Editura Dacia, eram amândoi sceptici că volumul va apărea fără probleme. Dar numele prozatorului exilat, ca și necunoscut, nu se afla pe nici o listă de interdicții, așa încât cartea nu a întâmpinat nici o rezistență și a apărut în 1982 surprinzător de ușor, față de ceea ce ne imaginam. Nici biografia, nici opera lui Teodor Scorțescu nu erau afectate de complicații politice
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
cercetătoare a presei literare, în paginile căreia descoperă „amănunte” între cele mai semnificative. Astfel, în provinciala revistă Festival, unde Ștefan Baciu publică poezii în 1936-1938, îi află și pe Const. Virgil Gheorghiu și Vintilă Horia. Într-un ziar ca și necunoscut, Țara (1941) semnează același Vintilă Horia, D. Stăniloae, Ion Negoițescu și Al. O. Teodoreanu căpitan în rezervă, care trimitea de pe front Scrisoare către Stalin. Autoare a unei monografii Mihail Sebastian și al unor ediții de referință a scrisorilor sale, Cornelia
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
manuscrisele care mi s-ar trimite pentru evaluare, ci de toate cărțile care apar în România, supunându-le și pe ele unei selecții riguroase. Faima sau lipsa de faimă a unui autor ar conta prea puțin în efectuarea acestei selecții. Necunoscuți și monștri sacri ai literaturii, începători și autori experimentați ar intra cu toții în raza atenției mele, ca posibili furnizori de marfă pentru export. Mi-aș forma o rețea de traducători cum n-are nici o instituție din România. Și fiecare traducător
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
dimensiune și apare uneori ca domesticit, îmblînzit, relativizat. Șăgălnicia jucăușă poate atenua simbolul: regele este rareori la Perrault autoritatea militară, juridică și magică, așa cum vrea tradiția culturală; el bea bucuros două-trei pahare în plus și acordă mîna fiicei sale unui necunoscut în Motanul Încălțat, privește, în ciuda vîrstei, cam lung la frumoasa prințesă în Cenușăreasa, sau se teme de nevastă în Frumoasa din Pădurea adormită. Alteori, același procedeu întărește simbolul: printr-o intruziune poznașă a povestitorului, visele plăcute cu prințul așteptat ale
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
filmul de lung-metraj Eu sînt Adam!... după nuvelele Uniforme de general, Pe strada Mîntuleasa, La țigănci; Constantin Dicu: Uniforme de general, Mesagerul (după nuvela Dayan), Viorel Sergovici - Domnișoara Cristina (film distins cu patru premii UNITER în 1992), Dan Paul Ionescu - Necunoscutul, Nu sînt nebun!, Miracol?, Amnezie - după nuvelele Ivan, Douăsprezece mii de capete de vite, O fotografie veche de paisprezece ani, Les trois grâces. Majoritatea acestor filme au primit distincții și premii. Prozele din Maddalena, cere v-au entuziasmat și pe
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
societății civile arată, însă, altceva: că s-a umblat în draci la liste, ca s-a bifat în prostie în dreptul morților și-al dispăruților. Că PSD-ul e încântat să domnească peste o Românie virtuală, alcătuită doar din decedați și „necunoscuți la adresă”, era cumva de anticipat: nu e, oare, Parcul Dracula, cea mai răsunătoare „ctitorie” a duoului Năstase-Iliescu? Nu e țara-cimitir cea mai palpabilă dintre realitățile ivite din paisprezece ani de călărire a românilor de către strigoii comunismului? Există blesteme de
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
slujbe de salvare a sufletului ar ține Teoctist. Faptul că Iliescu a continuat să-și exhibe zâmbetul chiar după ce americanii i-au plantat sub nas steagul Rusiei e răzbunarea ironică a unui destin tembel. Adică tot o poveste cu „andrisantul necunoscut”. Oricât de pro-american aș fi (și sunt), n-aș fi ezitat să le arăt băieților de la Casa Albă obrazul. Dar nu, președintele a continut să zâmbească. Acest mărunt incident diplomatic ar fi trebuit să-l pună pe Iliescu pe gânduri
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
de "peisajele interioare ori exterioare" (Ion Negoițescu) punând aceste proze în relație cu cele ale lui Ștefan Bănulescu. Deși diferite ca abordare și situare în spațiu, o nostalgie oarecum apăsătoare străbate aerul schițelor în care misterul, senzația de ascuns, de necunoscut și inexplicabil certifică deopotrivă persistența unor obsesii, posibile dedublări sau incapacitatea de luare în posesie. Finalurile sunt ocultate, rămân indecise, închise în metaforă ca într-un cufăr. În După ce lovitura s-a dus, naratorul e martorul îndepărtat surprins de o
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
fărâmițată sau construită pe trei, patru blocuri ștrusturi de presă - n.n.ț lucrurile vor derapa. Cheia e în a avea un jurnalist responsabil." l Editorialul revistei TIMPUL, nr. 1, este semnat de Gabriela Gavril, un text pertinent intitulat Cât de necunoscut ne-a rămas Eminescu?, un articol echilibrat cum ar trebui să fie toate cele scrise despre poet. Revista continuă dezbaterea despre literatura tânără începută acum trei numere, Liviu Antonesei scrie despre excelentul grafician Ion Barbu, iar Radu Andriescu începe un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
sprâncenați așa de frumoși. Ceva cald îmi umplu coșul pieptului, apoi căldura mi se sui în obraz și în ochi. Pe buze îmi năvăli un roi de cuvinte îndrăznețe. Toată tinereța înflăcărată, c-o dragoste iute, izvorâtă din întuneric, din necunoscut, mă pornea ca o izbire de val spre fata ce sta înainte-mi și zâmbea" (p. 63-64). Iubirea e configurată la Sadoveanu în toți termenii ei senzuali de la prima întâlnire: "Dragostea, fiorii fierbinți, pe care tinereța mea îi aștepta de
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
p. 63-64). Iubirea e configurată la Sadoveanu în toți termenii ei senzuali de la prima întâlnire: "Dragostea, fiorii fierbinți, pe care tinereța mea îi aștepta de mult, mă învăluiră ca flăcările unui rug. Era de vină și ploaia, și noaptea, și necunoscutul fioros al locului, și lumina care descoperise ochi așa de mari și de negri... Fata, în rochia-i de stambă albastră, în cămașa-i albă cu altițe, încinsă tare cu brâu îngust, pieptănată strâns, cu cosițe, mă privea cu ochi
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
nicăieri, că luasem ceva greșit, care mă rătăcea și mai tare. Era limpede că trebuia să mă înarmez cu răbdare. "- Și mai e mult până acolo?" am întrebat cu discreție. "- Slatina, Bacău, Tulcea, Budapesta", fu răspunsul plin de solicitudine al necunoscutului, ce mânca în picioare, lângă șofer, dintr-un pahar de plastic cu iahnie de fasole, în care învârtea o furculiță, tot de plastic. "- Dar asta e în străinătate!", am strigat intrigat la culme. "- N-ai pașaport?" "- N-am la mine
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]