271 matches
-
El s-a crezut mai cu moț și a început să gândească el pentru toți și pentru fiecare, fără să îi consulte, să le ceară voie, sau să îi întrebe de vor, dacă îi doare sau nu,sau îi afectează necuviința lui. Când s-a apucat să mănânce fructele și semințele naturii, natura nu s- a supărat, ba chiar i- a mulțumit știind că în felul acesta în anul următor , curățată fiind, va rodi mai mult și mai bine. Făceau, de
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
nu erau racordate la electricitate, nu ca n-ar fi fost inventată ci pentru că superstiția de a primi lumină de la “alt soare” decât cel de deasupra fiecărei zile era prezență vie în viața oamenilor, nu că ar fi fost o necuviință din cale afară adusă zeităților și strămoșilor ci ar fi fost declanșatoare și însoțitoare de nenumărate nenorociri, desfrânări și apostazii. Iar una din rațiuni, cheia de boltă a ființări în istorie era tocmai neuitarea, memoria comună, orice membru Navajo constituind
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
vești dau din cap fără replică. În războiul interminabil dintre ”noi”și ”ăștia” numai asta poți să faci. Dezastrul este evident, iar jurnaliștii îl amplifică și îl mențin la foc continuu. Disperarea este de ”bon ton” și ar fi o necuviință să spui contrariul, să ții cu ”ăștia” care se “îmbuibă” din ”sudoarea” noastră. De aceea corul jurnaliștilor s-a transformat în corul antic al bocitoarelor, care lansează în media melodii dramatice. Astfel, starea de disperare se transmite și străinilor, cărora
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
roadele acestei iubiri, așa cum spune sfântul apostol Pavel, se revarsă în relațiile dintre oameni, deci și în interiorul unei prietenii căci: “Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă” (Cor. 13, 4-7). Prietenii durabile se
DESPRE PRIETENIE ŞI PRIETENI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358506_a_359835]
-
nou cea mai frumoasă definiție a dragostei a Sf Apostol Pavel( Epistola I către Corinteni) din care citez doar parțial: “Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul.” Cele scrise de mine doresc să fie picătura de recunoștință pentru un semen de-al meu, profesor, scriitor, soț, tată și concitadin de toată cinstea. Să ne trăiești
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
sentimentale în Calea Lactee este iar dimineață pentru muritori o iau înainte spre a întâlni răsăritul trebuie sa fie undeva un capăt al ei unde domnesc urmașii sclavilor însetați de libertate. extras din istoria pământului peste întinderi sfărșite aspirate de efectele necuviinței ciclul universului s-a oprit la țărmul centurii de viață al pământului spațiul pulverizat în particule amorfe de infinit învinețit de rozul zenitului purta monotonia ochiului într - un neant de pulberi curbate în jurul unor goluri lipsite de esența mișcării explozia
ÎN CALEA LACTEE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344136_a_345465]
-
goluri lipsite de esența mișcării explozia, anulase durata oricărui repaos al formelor. înspăimântătoare liniște! doar suflul spasmodic al vantului cosmic surprins de rugozitatea opacitații ce o străbătea în rafale fierbinți antrena tăvălugii de smog deasupra unei civilizații anulate de neînfrânarea necuviinței. foșnetul lui tulbura cu unde de harpă trecerea prin fiecare inel al materiei dezumanizate. .................................................. iubindu-se numai pe ei viața i-a învins cu legile ordonate de roata mișcării. timpul lor avea două culori perpetuaseră o lume a cauzelor logice
ÎN CALEA LACTEE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344136_a_345465]
-
prima dată. Toate elementele cosmice gândesc, dar fiecare doar pentru sine. Omul, doar el s-a crezut mai cu moț și a început să gândească el pentru toți, fără să îi întrebe de vor, dacă îi doare, sau îi afectează necuviințele lui. La început a gândit să mănânce fructele naturii și natura nu s-a supărat, ba chiar i-a mulțumit știind că în felul acesta în anul următor,curățata fiind, vă rodi mai mult si mai bine. Erau amândoi parte
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374879_a_376208]
-
lor pline cu mărfuri de negoț și monede. Aceasta este a doua oară când Isus a intrat în Templu curățindu-l de necurăție. Cei ce poartă numele lui Iisus Christos, trebuie să știe că fățărnicia, lăcomia, interesul personal, imoralitatea și necuviința în Casa lui Dumnezeu și în inimile noastre, va aduce judecata și dreapta lui indignare. Cristos este Domnul Bisericii Sale și cere ca ea să fie o Casă de Rugăciune, un loc în care credincioșii să se întâlnească cu El
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
și închinare. De aceea, Casa lui Dumnezeu nu trebuie profanată, transformată în mijloc de propășire socială, de câștig bănesc sau divertisment. Inima noastră poate deveni o locuință pentru Duhul Sfânt cât timp în ea nu domnește imoralitatea, fățărnicia, interesul personal, necuviința sau alte lucruri care nu aduc cinste numelui Său. Ori de câte Casa lui Dumnezeu, ( Biserica )și inima noaastră sunt folosite în astfel de scopuri, atunci ele devin „ o peșteră de tâlhari” De ce Iisus a ales să biciuiască neguțătorii în
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
de el sau îl întrebaseră îngrijorați dacă nu cumva e bolnav, când încercase să se poarte cu ei serios și politicos. Îtr-o zi trecuse pe lângă Nae al lui Bute, fără să-l salute, cum făcea în fiecare zi, cu nelipsitele necuviințe de genul: ,, Hai noroc mă bețivul dracului! Pe unde ai dormit azinoapte, mă prăpăditule? Iar ai nimerit în așternutul babii Chiva? Te- a vrăjit vădana aia cu vinul ei de șapte ani și cu hartanele de purcei fripți pe varză
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
1875 pag. 3, unde el va vedea că într-adevăr nu există înjurătură cât de scârboasă în limba românească pe care onorabilii și urbanii patrioți să n-o fi trecut în gazeta d-lor. Noi mărturisim că nu putem comite necuviința de-a reproduce cele ce stau acolo. Și acești oameni fac educația politică a poporului! Dar ce mai zice "Romînul"? Cei din opoziție să caute a lumina națiunea asupra datoriilor ci în noua fază în care a intrat, asupra muncii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care se va vedea și mai bine dintr-alt articol al acelei foi, pe care-l vom comunica mâine. Cu tot tonul necuviincios de atunci al "Romînului" am crezut că nu e demn de pana noastră de-a repeta acea necuviință. Ne doare însă soarta țării, ne doare această anarhie de idei, această viciare a simțului public prin fraze apocaliptice, ne doare mizeria intelectuală și morală din țară și de aceea am fost siliți nu de-a diminua cu greutatea unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar strădui să semene instituției noastre, cluburile franțuzești sau rusești vor semăna mereu cu o gogoașă de ristic ce, În loc să crească pe un stejar, ar apărea pe un ulm sau arin. Căci numai națiunea engleză e În stare de atâta necuviință Încât să excludă femeile din societate sub pretextul că acestea ar fi inutile. Nici o altă națiune nu ar descoperi vreo plăcere În libertatea dobândită prin absența sexului frumos”1. Apriga matroană intuiește prea bine un adevăr, formulat cât se poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
declarat împotriva acestor practici, iar la 31 octombrie 1517, a afișat pe ușă bisericii din Wittenberg cele 95 de teze care aduceau argumentele necesare condamnării comerțului cu indulgente. Aceste teze au circulat în secret prin Germania, iar ca răspuns la necuviința de a ataca deciziile forului suprem religios catolic, Papa a cerut împăratului Carol al V-lea, în 1521, executarea lui Luther. Împăratul s-a opus ordonanței prelatului și a convocat o întrunire specială în care nobilimea i-a cerut lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Ce mari gîndiri! Escelentisim! Ce sentențe! Voi să le scriu. Ar fi păcat de posteritate să piarză o iotă din ele. În momentul acesta animalul minunat ridică o strigare de-ți rupea urechile și însoți strigătul cu o sumă de necuviințe, încît toți stătură încremeniți privind unul la altul: - Priviți, priviți, oameni buni și cuminți, zise amăgitorul viclean, priviți și ridicați-vă în vârful picioarelor! Iată ce va să zică a vorbi. Există un al doilea Apollon ca acesta? Cum vi se pare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Își poate închipui oricine cari trebuiau să fie rezultatele acelei tendențe funeste. Aproape toată ura, toată înveninarea luptelor politice, solidaritatea dintre nulități pentru a combate și răsturna orice merit adevărat - acest concurent periculos al nimicniciei și ignoranței -, disprețul reciproc și necuviința reciprocă, frazeologia goală, puținătatea de caracter - toate aproape - [î]și au izvorul în acea tendență funestă, în împrejurarea că aproape toți românii relativ luminați deveniseră candidați interesați la demnitățile publice. Până azi încă România e în pericolul de-a deveni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în modul cel mai neomenos: el e mai învățat decât toată Academia la [un] loc, deci face Academia albie de câine. Ca să dăm o probă de producțiunile clasice ale acestui idiot cerem scuze cititorilor noștri că cităm o probă din necuviințele lui poreclite literare. Urmează apoi scene intime din institutul de morală, în care autorul se rătăcește. Ei bine - care e răsplata? Bene-merenti cl. I - Un escroc, un plagiator, un pornograf - decorat! Ei bine! Să mai primească sau să mai poarte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de gol în vocea ly că nu vrea ca Insa să moară. - Știu ce vreți să-mi spuneți, începu Xtyn. - Cu tot respectul pentru tine și pentru ceea ce ai făcut astăzi, trebuie să-ți spun că numai dacă ai făcut necuviința de a intra în ann ai putea ști asta. - V-ați gândit vreodată de ce nu avem voie să pătrundem până la capăt în mintea semenilor noștri? replică Xtyn, aparent fără vreo legătură cu spusele tânărului. Insa clătină tăcut din cap. - Eu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vă pun intențiile la îndoială. Am să plec acum. Insa se apropie de Xtin și-și șopti: - Întreabă-l ce are sub mantie. Tânărul își încorda privirile și văzu că într-adevăr veșmântul străinului făcea câteva falduri ciudate. - Iartă-mi necuviința, dar ni se pare că ascunzi ceva sub mantie. Sălașul ăsta a fost al mamei mele și lucrurile de aici... Străinul dădu repede din mână, ca și cum ar fi vrut să se apere de o insectă imaginară. - A fost, prietene, a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Sau să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși și făcând pe dos decât ceea ce spuneam adineaori, anume învinuindu-se și batjocorindu-se unii pe alții, spunând necuviințe, beți sau nu, ori făcând toate câte astfel de oameni și le fac rău lor înșiși sau le fac altora, în vorbă și faptă. Cred că tinerii noștri nu trebuie să se obișnuiască nici să facă pe smintiții, în vorbe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
te perfecționezi în cursul vieții pentru că nimic nu-i este cu putință omului supus bunului plac al lui Dumnezeu. Numai el deține puterea grației divine, a mântuirii sau a damnării. Faptele nu contează deloc. Această opțiune metafizică deschide poarta desfrâului, necuviințelor, imoralității! Iată mizele dezbaterii: Dumnezeu există, omul nu este liber, el se mulțumește să se supună, nimic nu ține de voința sa, așadar el nu este nici vinovat și nici responsabil. Or, așa concluzionează și Frații și Surorile Spiritului Liber
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Ca să nască martiri/ Atunci când se va porni război împotriva aleșilor săi pe pământ/ Sau, mai curând, când ceata profeților sfinți/ Se va ridica asupra acestui popor și îi va pune zăgaz,/ Ei, cei călcați în picioare de cavalerii hrănite de necuviință./ Să dobândească pacea într‑o zi, ar fi fost mai presus de înțelegerea lor!/ Aceste triburi au fost alungate pentru ca toate tainele lui Cristos/ Să fie săvârșite de ele, până la sfârșitul lumii./ Celelalte au fost zămislite de ticăloșia a doi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
s-a dedat la chinuri și acest murdar ucigaș băutor de sânge era plin de mânia femeiască, precum și de cea bărbătească și s-a murdărit pe sine în toate faptele necuviincioase, făcea desfrâuri și jafuri, omoruri și lăcomie și alte necuviințe asemănătoare, căci era aspru și chinuitor rău, pe mulți a omorât cu multe și deosebite chinuri”76. Tot așa Alexandru Lăpușneanu, performer într-ale suprimării. Și la fel, în timpul lui Grigore I Ghica, când, la insistențele celor două „vase rele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de nobilimea maghiară (Rase ori clase?, 1893). Junimist se arată S. în cea mai mare parte a opiniilor sale despre literatură și artă, expuse cu deosebire în cronicile din „Timpul” (1877-1880), unde combate cu asprime educativă ceea ce considera a fi „necuviințe estetice”. El vede estetica strâns legată de etică, arta fiind considerată un act moral: cu cât sentimentele sunt mai profunde și mai curate, cu atât ele sunt mai estetice. Susține imposibilitatea separării frumosului de bine și cere de la autor sinceritate
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]