165 matches
-
4.010 TOTAL JUDEȚ: 48.216 2.05 Județul Constanța Carasu 3.693 TOTAL JUDEȚ: 3.693 2.06 Județul Dâmbovița Titu - Ogrezeni 12.444 Căteasca - Teiu 491 TOTAL JUDEȚ: 12.935 2.07 Județul Dolj Cetate - Galicea 4.669 Nedeia - Măceșu 4.500 Sadova - Corabia 21.850 TOTAL JUDEȚ: 31.019 2.08 Județul Galați Brateșu de Sus 12.097 TOTAL JUDEȚ: 12.097 2.09 Județul Giurgiu Giurgiu - Răzmirești B 3.092 Giurgiu - Răzmirești A C 26.971 Berceni
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
om (CC1.1567: 34v) b. Că mulți amu oameni au fostu făcutu bunătăți și nemica d'insele n-au avutu folosu, c'au fostu făcându totu în laudă și în trufă (CC2.1581: 49) c. Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se știe că m-au fost robitu tătarâi (DÎ.1595-625: XIV) d. căce că Mihaiu vodă câți săraci au fostu scăpat mai denainte vreame den robiia turciloru și a tătarâlor (DÎ.1599: XVIII) e. iară din temeiul ei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1570: 12r) c. Înșiș lor și unul altuia și toată viața noastră <lu> Hristos Domnului pre ea să o dăm. (CL.1570: 28v) d. Și cetățile cu destulă ostenealăi le lua (CIst.1700-50: 16v) (121) Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se știe că m-au fost robitu tătarâi (DÎ.1595-625: XIV) Această constatare ne permite să mai formulăm două observații. Prima dintre acestea se leagă de funcția gramaticii V2 / V-la-C manifestă prin inversiune, ținând cont de următoarele: în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pur și simplu ...” Deja se observă că am făcut primii pași pe calea renunțării la ce aveam specific, tradițional: vechile sărbători agro-pastorale au fost înlocuite cu „festivalul berii”, cu toate că românii n-au fost băutori de bere; s-a renunțat la nedei, la sâmbra oilor, avem, în schimb, un sfânt de împrumut și „Zilele Sighișoarei”, unde se reînvie un trecut medieval care n-a aparținut românilor. Cu fața spre viitor, renunțând la trecutul care ne legitimează, proces dureros, încă vom rămâne un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
județul Brăila. 77. Adascalului Daniela-Melita, născută la 3 august 1970 în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, România, fiica lui Ciobanu Constantin și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8074 Raaba, Spariweg 31, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Petroșani, Str. Nedeii nr. 4, ap. 3, județul Hunedoara. 78. Matei Todor, născut la 12 martie 1964 în localitatea Saravale, județul Timiș, România, fiul lui Matei Alexandru și Banistean Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 5280 Braunau am Inn, Mozartstr. 12, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
geografiei istorice și a toponimiei geografice, fiind apreciat ca fondatorul acesteia. Legătura sa cu Carpații Meridionali a fost una continuă, pornind poate de la teza de doctorat din 1934, despre “Țara Loviștei”, apoi prin “Studiul geografic al castanilor din Oltenia, Nedei, pastori, nume și munti”, „Profile toponimice prin Carpații Meridionali” etc. - Ion Simionescu (1873-1944), o personalitate complexă a științei și culturii românești a străbătut Carpații Românești, lăsându-ne nouă pagini memorabile cu o puternică Încărcătură patriotică. Formația sa științifică deosebită, arta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
feudală; - m. arh. - biserică fortificată; - m. arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica nefortificată din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lupta dusă Împotriva turcilor; - porțile de fier ale Transilvaniei unde a fost descoperită o fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dedicată eroilor (În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n. - Peștera de la Gura Cetății, sat. Peștera; - m.n. - Lacurile Peloaga și Galeș; - arhitectură populară frumoasă, unelte de uz gospodăresc; - zonă etnoghrafică: Nucșoara; - serbare populară - Nedeia de la Sălașul de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh.: Biserică lemn Sf. Nicolae din Drăgășești(1835); - m. n.: Izbucul Izverna; - m.n.: peștera Izvearea, - m.n.: Polja Nadanovei - fenomen carsic izbuc; - m. m.: Închinat eroilor din 1916-1919. - m.m.: monument comemorativ Închinat eroilor din 1877, 1944-1945 În sat Nadanova; - festival folcloric „Nedeia Mehedinților” În luna mai, sub numele de „TÎrgul de la Turbate”; - festival folcloric interjudețean - „Sărbătoarea Liliacului de la Nadanova”; - vatră folclorică; - formație de dansuri laureată; - elemente de port popular; - centru artizanal; - mari crescători de oi; - animale rare ocrotite de lege: ursul și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
harnici nevoie-mare. Harnici doar în campanie, firește. Doar nu v-ați închipuit altceva! Românii e deștepți Buna noastră tradiție Radu Pavel Gheo În satele din Banat există o sărbătoare anuală, ce se ține nesmintit atât timp cât există și satul. Se numește „nedeie“ sau „rugă“ și se serbează în ziua hramului bisericii din sat. Așadar, e o sărbătoare destul de bine individualizată, care marchează identitatea localității și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
localității și reafirmă rolul central al credinței creștine în comunitate. Desigur, cum hramul unei biserici se alege întotdeauna la o sărbătoare religioasă importantă și sunt mai multe sate decât sărbători, pentru fiecare sfânt perceput drept „mare“ există câteva rugi sau nedei. Ruga e o sărbătoare comunitară. Durează două zile (odinioară vor fi fost, cred, treiă, iar pe parcursul acelor două zile, de seara devreme până dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
plumb" < sl. kamenĭ "piatră"; coprină "o plantă erbacee" < bg. koprina "mătase"; iliș "impozit pe resurse de hrană" < magh. élés "hrană, provizii alimentare; gustare"; maslu "slujbă religioasă la care se face ungerea cu mir" < sl. maslo "ulei"; măsea < lat. maxilla "maxilar"; nedeie "petrecere câmpenească de sărbătoare" < sl. nedĕlja "duminică" etc. (pentru alte exemple, v. Suciu, CLS, pp. 22-23). Astfel de etimoane sunt perfecte din punct de vedere formal, dar insuficiente semantic, iar explicarea etimologică a cuvintelor rezultate nu se poate face decât
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
124 maslahat, 107, 148 maslu, 211 mașină, 77, 115 matrimoniale, 117 măsea, 211 minnesota, 133 misadă, 141 mischet, 129, 157, 189, 191 mistreț, 137, 173, 203 mixte, 137, 173, 203 Moșilor, 23, 114, 201 muhaia, 145 napolitană, 139, 186, 198 nedeie, 211 nes, 122, 133, 174, 183, 201 notes, 122, 161 nuc, 132 nuia, 23 Occidentali, 116 Ocna, 107, 111, 113 Orientali, 113 ornic, 125 panama, 133 pasăre, 86, 97, 99, 118, 128, 174, 200 (a) patra, 141 patrulă, 114 (a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de securitate. Ea analizează urmările specifice asupra reorientării dezvoltării exogene și endogene în zonele rurale. Articolul Máriei Mátéffy, The Role of Agricultural Expansion in the Economic Development of Harghita County’s Rural Area, și cel al lui Alin Rus, The Nedei Holidays: New Countryside Culture in Two Regions in the Hunedoara County, au ca subiect două zone rurale din România. Primul se ocupă de problemele practice întâmpinate în procesele de extindere și consiliere agricolă, oferind, de asemenea, și soluții pentru forurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
realizeze imposibilul. Tetralogia Vulturul este și cea mai izbutită parte a unui masiv ciclu epic. Ca autor al câtorva piese de teatru, T. eșuează uneori tocmai prin schimbarea mediului său preferat, istoric, cu acela social, concentrat asupra banalului cotidian contemporan: Nedeia inimilor (reprezentată la Timișoara și Oradea, în 1959-1960), Cazul studentului Mihai Lotreanu (pusă în scenă la Timișoara, în 1962) ș.a. Este, de asemenea, autor al unor scenarii de teatru pentru copii, câteva cu subiect istoric (Șoimii Moldovei, 1969, Menumorut, stăpânul
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
revizuită (sub titlul Cântecul muncii), iar în 1934 Robii, un volum de povestiri - cele mai multe pornind de la întâmplări reale, de obicei, dramatice, cu puternice inflexiuni de factură naturalistă, în spriritul literaturii lui Carol Ardeleanu. Cartea sa cea mai cunoscută e romanul Nedeia din Poiana Miresei (I-III, 1955-1964). Investigațiile în arhive și în biblioteci l-au ajutat pe D. să creeze un cadru precis al narațiunii, inspirată de evenimente petrecute la începutul secolului al XIX-lea. Cu mijloacele tradiționale ale romanului realist
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
evenimente petrecute la începutul secolului al XIX-lea. Cu mijloacele tradiționale ale romanului realist, se dezvoltă o acțiune în mai multe planuri, uneori lipsită totuși de dinamism, în măsura în care scriitorul e ispitit de redarea amănunțită a dialogurilor construite pe idei sociale. „Nedeia din Poiana Miresei - frescă a vieții și regiunii minierești de la începutul veacului trecut, frescă a luptelor anului 1848 în acele părți de țară - rămâne un roman de o trainică factură epică” (Valeriu Râpeanu). SCRIERI: Robii, București, 1934; Nedeia din Poiana
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
idei sociale. „Nedeia din Poiana Miresei - frescă a vieții și regiunii minierești de la începutul veacului trecut, frescă a luptelor anului 1848 în acele părți de țară - rămâne un roman de o trainică factură epică” (Valeriu Râpeanu). SCRIERI: Robii, București, 1934; Nedeia din Poiana Miresei, I-III, București, 1955-1964; ed. 2, I-II, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1968; Scrieri social-politice, introd. Ion Felea, București, 1976. Antologii: Poezia muncii, București, 1930; ed. (Cântecul muncii), București, 1932. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, N. Deleanu, „Nedeia
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
Nedeia din Poiana Miresei, I-III, București, 1955-1964; ed. 2, I-II, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1968; Scrieri social-politice, introd. Ion Felea, București, 1976. Antologii: Poezia muncii, București, 1930; ed. (Cântecul muncii), București, 1932. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, N. Deleanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1956, 6; Gh. Dinu, Un cronicar al Văii Jiului, GL, 1957, 4; Const. Călin, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1964, 38; Valeriu Râpeanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, „Scânteia”, 1965, 6490; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nedeia din Poiana Miresei
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
introd. Ion Felea, București, 1976. Antologii: Poezia muncii, București, 1930; ed. (Cântecul muncii), București, 1932. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, N. Deleanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1956, 6; Gh. Dinu, Un cronicar al Văii Jiului, GL, 1957, 4; Const. Călin, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1964, 38; Valeriu Râpeanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, „Scânteia”, 1965, 6490; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nedeia din Poiana Miresei”, CNT, 1965, 20; Mircea Dumitrescu, „Nedeia din Poiana Miresei”, RMB, 1969, 7755; Popa, Dicț. lit. (1971), 210-211. D.G.
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
1930; ed. (Cântecul muncii), București, 1932. Repere bibliografice: Dan Grigorescu, N. Deleanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1956, 6; Gh. Dinu, Un cronicar al Văii Jiului, GL, 1957, 4; Const. Călin, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1964, 38; Valeriu Râpeanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, „Scânteia”, 1965, 6490; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nedeia din Poiana Miresei”, CNT, 1965, 20; Mircea Dumitrescu, „Nedeia din Poiana Miresei”, RMB, 1969, 7755; Popa, Dicț. lit. (1971), 210-211. D.G.
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
Grigorescu, N. Deleanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1956, 6; Gh. Dinu, Un cronicar al Văii Jiului, GL, 1957, 4; Const. Călin, „Nedeia din Poiana Miresei”, GL, 1964, 38; Valeriu Râpeanu, „Nedeia din Poiana Miresei”, „Scânteia”, 1965, 6490; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nedeia din Poiana Miresei”, CNT, 1965, 20; Mircea Dumitrescu, „Nedeia din Poiana Miresei”, RMB, 1969, 7755; Popa, Dicț. lit. (1971), 210-211. D.G.
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]