164 matches
-
de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armată Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la baterii”.
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armată Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la baterii”.
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
partea de sud a comunei sunt prezente coline cu diferite altitudini și un relief de lunca ce însoțește principalele cursuri de apă ale localității. Cei mai importanți munți sunt următorii: Muntele Căpățâna (Vf.Capatana 2094 m), Balotă 2095 m, vf. Nedeia 2130 m, Ursu 2124 m, Muntele Zavidanu, Muntele Coseana, Muntele Funicel, etc. Cele mai importante dealuri sunt reprezentate de „Dealul Mare” și „Coasta Recii” Solurile predominanțe sunt cele podzolice, cu fertilitate naturală scăzută și supuse degradării aceentuate • Altitudinea - localității reședința
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
pătrund în cadrul natural al munților, constituie un element ce favorizează "activitatea turistică în zona". Portul național tradițional, pitoresc și autentic al locuitorilor, existența unui folclor bogat și nealterat, instrumental și coregrafic, a unui artizanat specific constituie de asemenea atracții turistice. Nedeia păstoreasca anuală de la Vaideeni, ""Învârtita Dorului"", de la "Sânziene", la care participă, de fiecare dată, zeci de mii de vizitatori din țară și de multe ori din străinătate, pe lângă scopul principal, acela de a conserva, de a cultiva și apăra specificul
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
o ceață de 3-4 băieți îmbrăcați în costum național. Căprița este un joc de pantomima, jucătorul animalului mergând fie în două, fie în patru picioare, respectând ritmul impus de cântecul însoțitorilor care se folosesc în versuri de improvizații locale, hazlii. Nedeia sau ruga. Fiecare sătuc al comunității, ca toate așezările rurale ale Olteniei, are o sărbătoare a satului, nedeie sau ruga. Este ziua în care sătenii își primenesc casele și sufletele și așteaptă oaspeți, rude și prieteni cu mesele pline de
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
fie în două, fie în patru picioare, respectând ritmul impus de cântecul însoțitorilor care se folosesc în versuri de improvizații locale, hazlii. Nedeia sau ruga. Fiecare sătuc al comunității, ca toate așezările rurale ale Olteniei, are o sărbătoare a satului, nedeie sau ruga. Este ziua în care sătenii își primenesc casele și sufletele și așteaptă oaspeți, rude și prieteni cu mesele pline de bucate. Acum se organizează hore ale satului la care se petrece până în zorii zilei. Nedeia este de fapt
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
sărbătoare a satului, nedeie sau ruga. Este ziua în care sătenii își primenesc casele și sufletele și așteaptă oaspeți, rude și prieteni cu mesele pline de bucate. Acum se organizează hore ale satului la care se petrece până în zorii zilei. Nedeia este de fapt o sărbătoare religioasă cinstită cum se cuvine - Sfanțul Ilie, 20.iulie
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
numit de unii “sihăstria Telciu” sau “mănăstirea din Telciu”, lua locul unei sihăstrii de lemn din veacul XV și a durat posibil până către sfârșitul sec. XVII când a fost desființată de calvini. Existența unei mănăstiri sub culmile Țibleșului dinspre Nedeia și Măgura Calului este atestată și de toponimul Valea Călugărului. La 14 februarie 1533, autoritățile bistrițene întăresc printr-un “act de protecție” vechea concesiune dată mănăstirii Bichigiu, căreia ii conferă dreptul de posesie asupra unor păduri, poieni, mori și a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
În zona de nord s-au efectuat reabilitări pe străzile: Demetriade, Ghirodei, O. Balea, Bd. Revoluției, Bd. G-ral Dragalina. Reparații cu caracter de urgență s-au realizat atât în zona de nord, cât și cea de sud, pe străzile Liege, Nedeia, Calea Aradului, Circumvalațiunii, Bogdăneștilor, Calea Torontalului, Bd. Republicii, str. Ovidiu, respectiv Calea Șagului, Sirius, Aștrilor, Calea Martirilor, Odobescu. Totodată, s-au efectuat lucrări de întreținere a trotuarelor pe str. Liege (Piața Verde), str. Telegrafului, Bd. C.D. Loga, str. Paris, Piața
Agenda2005-21-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283714_a_285043]
-
din domeniul agriculturii, ținut între 12 și 30 ianuarie 1931, la care au participat regulat 45 de cursanți, a fost urmat de examen 1, după care s-au eliberat certificate de absolvire. Se mai organizau petreceri câmpenești (un fel de nedei locale) cu tineretul, hore în aer liber - prilej de etalare a costumelor populare. D. Acțiunea pe plan economic. Era concepută ca o asistență de îndrumare și ajutor a gospodăriei țărănești, în vederea organizării mai eficiente. S-a dat importanță îndeosebi mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
plumb" < sl. kamenĭ "piatră"; coprină "o plantă erbacee" < bg. koprina "mătase"; iliș "impozit pe resurse de hrană" < magh. élés "hrană, provizii alimentare; gustare"; maslu "slujbă religioasă la care se face ungerea cu mir" < sl. maslo "ulei"; măsea < lat. maxilla "maxilar"; nedeie "petrecere câmpenească de sărbătoare" < sl. nedĕlja "duminică" etc. (pentru alte exemple, v. Suciu, CLS, pp. 22-23). Astfel de etimoane sunt perfecte din punct de vedere formal, dar insuficiente semantic, iar explicarea etimologică a cuvintelor rezultate nu se poate face decât
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
124 maslahat, 107, 148 maslu, 211 mașină, 77, 115 matrimoniale, 117 măsea, 211 minnesota, 133 misadă, 141 mischet, 129, 157, 189, 191 mistreț, 137, 173, 203 mixte, 137, 173, 203 Moșilor, 23, 114, 201 muhaia, 145 napolitană, 139, 186, 198 nedeie, 211 nes, 122, 133, 174, 183, 201 notes, 122, 161 nuc, 132 nuia, 23 Occidentali, 116 Ocna, 107, 111, 113 Orientali, 113 ornic, 125 panama, 133 pasăre, 86, 97, 99, 118, 128, 174, 200 (a) patra, 141 patrulă, 114 (a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
geografiei istorice și a toponimiei geografice, fiind apreciat ca fondatorul acesteia. Legătura sa cu Carpații Meridionali a fost una continuă, pornind poate de la teza de doctorat din 1934, despre “Țara Loviștei”, apoi prin “Studiul geografic al castanilor din Oltenia, Nedei, pastori, nume și munti”, „Profile toponimice prin Carpații Meridionali” etc. - Ion Simionescu (1873-1944), o personalitate complexă a științei și culturii românești a străbătut Carpații Românești, lăsându-ne nouă pagini memorabile cu o puternică Încărcătură patriotică. Formația sa științifică deosebită, arta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
feudală; - m. arh. - biserică fortificată; - m. arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul Bran „Răvășitul oilor” toamna; - sat turistic; - baze de cazare pentru turiști În pensiuni turistice rurale și agroturistice; - pîrtii de schi; - stațiune climaterică de interes local; HÎRȘENI. - m. m. - biserica nefortificată din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lupta dusă Împotriva turcilor; - porțile de fier ale Transilvaniei unde a fost descoperită o fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dedicată eroilor (În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n. - Peștera de la Gura Cetății, sat. Peștera; - m.n. - Lacurile Peloaga și Galeș; - arhitectură populară frumoasă, unelte de uz gospodăresc; - zonă etnoghrafică: Nucșoara; - serbare populară - Nedeia de la Sălașul de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arh.: Biserică lemn Sf. Nicolae din Drăgășești(1835); - m. n.: Izbucul Izverna; - m.n.: peștera Izvearea, - m.n.: Polja Nadanovei - fenomen carsic izbuc; - m. m.: Închinat eroilor din 1916-1919. - m.m.: monument comemorativ Închinat eroilor din 1877, 1944-1945 În sat Nadanova; - festival folcloric „Nedeia Mehedinților” În luna mai, sub numele de „TÎrgul de la Turbate”; - festival folcloric interjudețean - „Sărbătoarea Liliacului de la Nadanova”; - vatră folclorică; - formație de dansuri laureată; - elemente de port popular; - centru artizanal; - mari crescători de oi; - animale rare ocrotite de lege: ursul și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
internaționale în Portugalia (Chenzina de muzică românească; Teatrul Nottara din București; Teatrul Giulești; Teatrul Național din București; Teatrul Național din Craiova; Filarmonica George Enescu din București; ansamblurile folclorice din Târgu Jiu, Craiova, Novaci, București, Baia Mare, Oradea etc.), precum și turneele ansamblului Nedeia din Novaci în Franța. La inițiativa sa, au fost organizate concerte și recitaluri de muzică românească în saloanele Ambasadei române la Brasilia, la Școala de muzică, în sălile de concerte ale unor bănci și la Universitatea din Brasilia, susținute de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Renașterea”, „Tribuna Olteniei”, și în câteva din capitală: „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria Cunoașterea satului, au în vedere nunta, moartea, sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul popular și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
bază, cel de „parte, latură, bucată“, a evoluat la cel de „coastă, pantă“: românescul delniță denumea în evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit, 242 a nimeri, 104 norod, 51 Oasele, 57 oaste, 74 Oaș, 57 obârșie, 69 oblăduire, 137 oblic, 69 a obliga, 69 oblu, 69 a obrinti, 69 a obține, 222 Ocea, 57 ochi, 44 ogar, 135 ogradă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pur și simplu ...” Deja se observă că am făcut primii pași pe calea renunțării la ce aveam specific, tradițional: vechile sărbători agro-pastorale au fost înlocuite cu „festivalul berii”, cu toate că românii n-au fost băutori de bere; s-a renunțat la nedei, la sâmbra oilor, avem, în schimb, un sfânt de împrumut și „Zilele Sighișoarei”, unde se reînvie un trecut medieval care n-a aparținut românilor. Cu fața spre viitor, renunțând la trecutul care ne legitimează, proces dureros, încă vom rămâne un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
om (CC1.1567: 34v) b. Că mulți amu oameni au fostu făcutu bunătăți și nemica d'insele n-au avutu folosu, c'au fostu făcându totu în laudă și în trufă (CC2.1581: 49) c. Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se știe că m-au fost robitu tătarâi (DÎ.1595-625: XIV) d. căce că Mihaiu vodă câți săraci au fostu scăpat mai denainte vreame den robiia turciloru și a tătarâlor (DÎ.1599: XVIII) e. iară din temeiul ei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]