159 matches
-
de inteligența noastră prin prisma conceptelor generate, ceea ce-i dă putința de a prevedea fenomenele viitoare. Aceste generalizări conțin În același timp explicarea acestor fenomene; căci ele ne dezvelesc cauzele producerii lor. Istoria, dimpotrivă, ar fi un mijloc mult mai nedesăvârșit de explicare, căci ea nu face decât a povesti evoluția fără a putea preciza cauzele fenomenelor. Să cercetăm aceste principii logice puse de reprezentanții științelor pozitive. Pentru a putea aprecia valoarea lor, să procedăm după metoda Însăși a acestor științe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin care „înțelegem mereu altfel, niciodată mai bine”. Pentru discipolul lui Heidegger, structurile anticipatoare ale comprehensiunii capătă, ca borne ale finitudinii, un sens pozitiv. Din acest punct de vedere, orice interpretare a oricărui text rămâne, de jure și de facto, nedesăvârșită. Chiar și pentru profeți, viitorul rămâne, deci, asigurat cu noutăți. Gadamer a eliberat conotația negativă a momentului „neînțelegerii” în actul interpretativ printr-o critică a obiectivismului care limita fecunditatea cunoașterii teologice, literare sau artistice la cadrele paradigmei științifice a progresului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Are dreptate criticul, Într-o măsură, și când subliniază deficiențele În acest sens ale nuvelelor pe care le judecă, schematismul, lipsa de adâncime, care provin dintr-o apropiere recentă, Încă superficială, de realitate, a autorului, după cum recent este și Încă nedesăvârșit, dar În plin proces, contactul nuvelisticei noastre cu tematica actuală. E clar deci că celui ce judecă nuvela noastră, În condițiile scurtei și impetuoasei ei cariere, În condițiile Însemnatului ei aport, pe care l-am arătat mai sus, nu-i
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-a Împărtășit, umbrind pe veci lumina primită la botez. Pentru Origen (poate părea paradoxal, dar aceasta este viziunea elitistă asupra creștinismului, specifică secolelor II-III) numai cei desăvârșiți, numai cei perfecți păcătuiesc, iremisibil, Împotriva Sfântului Duh. Fiul este condescendent față de nedesăvârșiți. În schimb, cei desăvârșiți poartă pecetea Duhului, care, odată Întinată, declanșează un dezastru psihologic și ontologic. Atanasie: Scrisoarea a IV-a către Serapion critica teoriei origeniene prin schimbarea macazului exegetic În cazul lui Atanasie contextul se schimbă. Toată viața și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
decât ultima notă ("Ea care se îndoia sub hotărârile tuturora, a fost în stare de un gest așa de mare"), fixînd-o într-un ultim gest măreț. Gest totuși nesigur, "poate a lunecat...", astfel încît imaginea Irinei rămâne nu neclară, ci nedesăvârșită. Făcând abstracție de ambiguitatea morții în sine, situația este simbolică pentru lipsa de progres și de limită a staticului: cartea poate continua la infinit. Dacă nu este creată o altă Irina, în schimb nici cea aparent creată nu este concludentă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
modul în care vrea să piară. Eu mi-am ales o Moarte frumoasă și am transformat-o după chipul meu. își coborî vocea, renunțând la tonul ascuțit, iar atitudinea lui deveni una conversațională. — Oamenii obișnuiți, spuse el, adică muritorii, rămân nedesăvârșiți din pricina bătrâneții și a morții. Pe măsură ce anii le aduc înțelepciune, puterile îi părăsesc și o transformă în prostie, așa că atunci când Moartea vine să îi ia, nu prea mai au ce să-i spună. Eu aleg să fiu altfel. Datorită longevității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nimeni să nu se apropie de acel adevăr numai al ei. - Tu! își răspunse Nory singură, știind bine că nu are alta de așteptat de la Mini în afară de acea emoție. Finis-tu en queue de yrjsson peut-etre? . . . Tu ești pesemne Eva nedesăvârșită a lui Hans Lvi . . . van . . . Dumnezeu știe van ce ... Unde or fi stampele acelea să ne mai distrăm - și se repezi la biroul lui Rim răvășind. Mini palpită. Acolo erau și prețioasele planșe anatomice, pe care le studia Rim în legătură cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
tu ai clopotul, noi ținem cuptorul... Ca și „orientalismul” (dar fără a fi o variantă a acestuia), „balcanismul” este un discurs de putere al Occidentului, dar nu unul despre Celălalt, ci mai degrabă unul despre Sine, despre un „eu incomplet”, nedesăvîrșit - ne argumentează Maria Todorova în faimoasa sa lucrare dedicată balcanismului. Balcanicul este astfel european, dar un european de frontieră, nedezvoltat, neîmplinit. Din acest punct de vedere, de o parte și de alta a Dunării, românii și bulgarii au fost fiecare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aici, facem anticameră la ușa unei fantome, probabil un psihopat care ne-ar putea trimite la muncă silnică dintr-un capriciu, o interpretare a cărei logică nu are nici o importanță. O ceată de băieți jegoși, Îmbrăcați mizerabil, imberbi, cu studiile nedesăvîrșite, chirciți În poala unui destin scîrbos, Încercînd vechiul truc al invizibilității, cu convingerea că omul e un animal bun, trebuie să fie un animal bun. Pe dracu’... Trebuie neapărat să văd ce-i acolo, trag tacticos de așternut și se
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că Obiectul și Cuvântul sunt, de fapt, termeni care își modifică identitatea și semnificația în funcție de sistemele de referință în care apar.252 „Revoluția” sa poetică își are, neîndoielnic, punctul de plecare în constatarea că orice reprezentare prin limbaj este, inevitabil, nedesăvârșită, însă spre deosebire de Mallarmé (care vedea în prezența-absența Lucrului în paginile scrise unicul remediu al „defectului limbilor”), Ponge preferă să caute momentul de grație al fuziunii sau al simbiozei contrariilor: În definitiv, lucrurile sunt deja atât cuvinte, cât și lucruri, și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Stevens), dar cel mai adesea apăreau într-o formă închisă și egocentrică, slujind exprimării unui moment de intuiție absolută, de emoție cristalizată în tipare atemporale. Dimpotrivă, în poezia lui Cărtărescu, se remarcă o deschidere spre ceea ce este vag, contingent, neformat, nedesăvârșit în limbaj și în experiență. Spre ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Într-adevăr, poemele lui Mircea Cărtărescu par să asigure o nouă inducție a umanului în semnele deja prea tocite, redescoperă afectivitatea și, odată cu ea, farmecul prezent în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
formulă și o coroborează cu îndemnul biblic, exprimat de Sfântul Pavel (în I Corinteni 14, 34-35), privind interdicția femeii de a vorbi în public. Aceasta poate și datorită faptului că în scrierile medievale, medicale sau științifice, femeia era considerată imperfectă, nedesăvârșită, denaturată, diformă, un fel de bărbat imperfect, mutilat, o creatură a cărei anatomie e în perpetuă mișcare și de aceea trebuia ținută sub control. 58 Grigore al IX-lea subliniază, într-una din scrisorile sale, că bărbatul trebuie să-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să ajungă până la aceste forme, cu alte cuvinte, până la desăvârșirea corpurilor brute constituite În volume tangibile și rezistente; dar lasă apoi natura păgubită de tot ceea ce este mai important. Să luăm aminte. Orice obiect neînsuflețit este, ca să zicem așa, „orfan”, nedesăvârșit și bun de nimic, până când se ivește un suflet șpsycheț pentru a-l face să Îi dea utilizare. Prin urmare, acea mișcare sau schimbare care introduce „sufletul” În corpuri și desăvârșește astfel natura produce o stare nouă, analoagă numărului 5
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
formulă și o coroborează cu îndemnul biblic, exprimat de Sfântul Pavel (în I Corinteni 14, 34-35), privind interdicția femeii de a vorbi în public. Aceasta poate și datorită faptului că în scrierile medievale, medicale sau științifice, femeia era considerată imperfectă, nedesăvârșită, denaturată, diformă, un fel de bărbat imperfect, mutilat, o creatură a cărei anatomie e în perpetuă mișcare și de aceea trebuia ținută sub control. 58 Grigore al IX-lea subliniază, într-una din scrisorile sale, că bărbatul trebuie să-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a oprit aici, ci a mai spus: și iată erau bune, și bune toate”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia X, VI, în PSB, vol. 21, p. 122) „Lucrarea Tatălui - Care lucrează totul în toate - nu este nedesăvârșită, nici lucrarea Fiului nu prezintă lipsuri, daca nu se desăvârșesc de Duhul. Pentru că Tatăl putea să creeze numai prin voință, lipsindu-se de (concursul) Fiului; însă a voit (sa creeze) prin Fiul. Nici Fiul n-ar fi avut nevoie de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vii, Celui Care a spus: Eu și Tatăl una suntem (Ioan, 10, 30)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a IX-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 179) „Lucrarea Tatălui - Care lucrează totul în toate - nu este nedesăvârșită, nici lucrarea Fiului nu prezintă lipsuri, dacă nu se desăvârșesc de Duhul. Pentru că Tatăl putea să creeze numai prin voință, lipsindu-se de (concursul) Fiului; însă a voit (să creeze) prin Fiul. Nici Fiul n-ar fi avut nevoie de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
industrios a fost V. Eftimiu, cu cele peste o mie de sonete ale lui! Libertățile pe care și le arogă Carolina Ilica în ale sale Sonete imperfecte justifică o scurtă paranteză. Titlul e ambiguu, înșelător: "imperfect" nu e totuna cu nedesăvârșit. Titlu ușor ironic, vădit provocator (în spirit postmodern), anticipând că respectivele texte se înscriu în dispozitive diverse, de unde un sonet de cincisprezece versuri a câte 13 silabe (Se văd ruinele), un altul de șaptesprezece versuri (Secetă în Apuseni) cu câte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Nouveaux mouvements religieux et sectes”, în Françoise Champion, Martine Cohen, Sectes et démocratie, Seuil, Paris, 1999, p. 85. 25. Reiau aici lectura foarte convingătoare a lui Tzvetan Todorov, Le jardin imparfait, Grasset, Paris, 1998, îndeosebi pp. 294-296 (trad. rom. Grădina nedesăvârșită: gândirea umanistă în Franța: eseu, Trei, București, 2002). 26. „Une pensée vient quand «elle» veut et non quand «je» veux”, Nietzsche, Par-delà le bien et le mal, I, 17. 27. Paul Valéry, Regards sur le monde actuel, Gallimard, „Folio essais
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
forme de mișcare specifice evoluției cunoașterii. Este o procesualitate transformațională ce implică și creșterea cantitativă a cunoștințelor și rafinarea lor calitativă, ca sinteză mereu reînnoită a referențialelor gândirii, ca dinamică în fapt a contextelor înțelegerii și explicației. Cunoașterea este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și ca expresie a determinărilor lumii conștiente în reperele cvadridimensionale ale continuumului spațio-temporal. Se știe (fără să fac apel la o simbolistică prea contestată de pozitivismul scientist care încă configurează comunitatea teoreticienilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Versiunea platoniciană cu privire la sofiști a triumfat și multă vreme acestor filosofi li s-a contestat până și dreptul la titlul generic - ca în cazul lui Democrit. Clasificarea convențională i-a transformat în presocratici - gânditori care anunță și pregătesc, încă incompleți, nedesăvârșiți, un fel de aperitiv filosofic. În realitate, și cronologiile o dovedesc, toți sofiștii gândesc și activează în calitate de contemporani ai lui Socrate: unii, ca Protagoras din Abdera (485-410 î.Hr.), Gorgias din Leontinoi (487-380 î.Hr.) și Prodicos din Keos (470-390 î.Hr.), s-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
facă superioare mie, puteam crede că, dacă erau adevărate, erau, datorită dependenței de natura mea, În măsura În care ea era Într-un fel perfectă, iar dacă nu erau șadevărateț, puteam crede că le aveam din neant, adică erau În mine pentru că eram nedesăvârșit. Dar nu putea fi același lucru cu ideea unei ființe mult mai desăvârșite decât a mea, căci de-ar veni din neant, era realmente imposibil; și pentru că nu este mai puțin contradictoriu a spune că ceea ce este mai desăvârșit e
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini despre noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării imperfecțiunii, a sentimentului de culpabilitate, a concluziei că numai norocul de a fi nedesăvîrșiți ne oferă promisiunea unei posibile deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a stabiliza, de dezechilibrul purtător al unui alt echilibru ce va fi într-un raport fidel cu exteriorul și interiorul nostru. Iar cînd criza de evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sau despre romantici se pot aduce oricând. O dovadă în acest sens ne-o oferă chiar raportările diferite la problema aflată în discuție. "Demonstrația a priori aduce totuși cu sine un calm fericit, pe când observația rămâne întotdeauna ceva incomplet și nedesăvîrșit", nota Friedrich Schlegel în Fragmente, unde el se dovedește un romantic atașat de ipoteze, precum clasicii de presupoziții (vezi I, 2B), și conturează avant la lettre, încă din 1798, dezacordul romanticilor cu pozitiviștii în privința metodei. Avem de-a face aici
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să-și reprezinte locul unde a trăit, cu tot ce îl compune și îl înconjoară, era ceva nou. Trăind mereu în prezent, fără a mai fi încercat vreodată așa ceva, probabil că nu avusese, până acum, decât o conștiință amorfă, leneșă, nedesăvârșită. Gravitatea situației îi cerea să dea puțină consistență acestor zvâcniri ale memoriei care rămâneau, deocamdată, vagi. Asta trebuia să facă. Când reprezentarea avea să fie suficient de coerentă, suficient de puternică, de îmbietoare, atunci avea să pornească la drum. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
al lui Dan Laurențiu: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Sau reflecțiile sensibile, cu o pronunțată nuanță testimonială, din remarcabila confesiune intitulată Ora pro me: "Te rog, Doamne, Dumnezeul meu, Tu, care m-ai făcut după chipul și asemănarea Ta, nedesăvârșită copie după un model desăvârșit, și care m-ai dăruit cu trei haruri, ca trei coșmaruri: dragostea, boala și arta, care mi-ai trasat drumul cel mai lung către moarte, scopul vieții și finalitatea călătoriei mele prin labirintul limbajului (...). Mă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]