1,009 matches
-
la nord avea un agud ce pornea de la pământ ca o familie, adică doi dintr-o tulpină. Dudul era alb și când începea să se coacă, câte agude avea, tot atâți copii erau în el și era o gălăgie de nedescris. Butnaru striga: nu rupeți crengile că nu vă mai las. Și cu drept nici o creangă nu se rupea. Nu-mi amintesc din ce cauză a fost tăiat agudul, dar a fost tăiat. Când era de cules strugurii Butnaru umbla printre
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și intra pe fereastră. Femeie tânără și nechibzuită, neglija casa, nu făcea altceva decât să stea la bârfă cu altele câteva de teapa ei, iar tânărul soț când venea de la lucru, nu găsea nimic de mâncare și o dezordine de nedescris. S-a așezat la pânda Într-o noapte, a prins-o cu iubitul ei Într-o căpiță de fân. A strigat un vecin ca să aibă martor și a divorțat de femeia care nu a știut să aprecieze nimic la el
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vlăguit de boală, de nemișcare prelungită, era ca al unui copil. Toate persecuțiile la care fusese supusă, nu lăsaseră nici o urmă. Doar rănile de pe spate, aminteau de asta. O priveam printre lacrimi, pe femeia caremi povestea cu o jale de nedescris. Nu-și mai ștergea lacrimile, le lăsa să curgă În voie, la picioarele ei lângă banca pe care stăteam amândouă. Mai spusese doar că, la Înmormântare, venise tot satul și că sora ei, pe care mulți săteni nu o mai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pe care stăteam amândouă. Mai spusese doar că, la Înmormântare, venise tot satul și că sora ei, pe care mulți săteni nu o mai văzuseră de mulți ani, era așa de frumoasă, avea un zâmbet pe față, o seninătate de nedescris. În jurul ei, totul mirosea a mir. Trupul l-a lăsat să se coboare În groapă, dar sufletul ei curat, și l-a Încredințat Bunului Dumnezeu și se pare că chiar a fost primit. A plecat spre cer, cu zâmbetul pe
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a mai cunoscut îi creează lui însuși „o stare de bine” cu totul rară, în care sunt excluse îndoielile, suspiciunile, neîncrederea. Trecut, prezent și viitor se topesc în fluxul vital ce îi poate crea insului o senzație de plutire de nedescris, ca un fel de întoarcere, crede P.H.L., la „fericirea organică” a existenței intrauterine. Este „gustul paradisiac” al dragostei, deși, constată Profesorul, aici este o contradicție în termeni: dragostea cuplului primordial „se realizează” nu în Rai, ci pe Pământ. Mi se
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în care s-au cunoscut și au călătorit de câteva ori împreună. Se îmbată de prezența ei ca la început, povestește, face asociații surprinzătoare, „punctate” de ea cu umor, cu trimiteri anecdotice. Totul premerge bucuria apropierii depline, cu încântarea de nedescris pentru trupul gol al celuilalt, cu mângâieri în părți știute și locuri noi, începând în pat și terminând pe salteaua mutată pe covor. Ea îl acceptă cu toți porii, cu toată ființa, pentru a o răscoli și a o transpune
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
călduroasă lună aprilie din ultimii cincizeci de ani. Aparatele de aer condiționat au fost puse în funcțiune și străzile s-au umplut, pe neașteptate, de pantaloni scurți. Erau de toate culorile și se opreau la semafoare într-o harababură de nedescris, atât erau de nerăbdători să circule, pestriț, pe la soare. În data de 25, o femeie a fost dusă la spital, deshidra tată, plângându-se de insolație. Ziarele au prevestit că, la începutul lui mai, vor fi peste 40 de grade
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
e... greu. Și nu știu foarte bine cu ce să încep, așa că o să încep cu ce îmi amintesc. Am să uit multe lucruri pe drum și am să mă întorc la ele, așa cum îmi vin. O să iasă un talmeș-balmeș de nedescris. Nu-mi fac griji. Sunt sigură că o să te descurci. Întâi ar fi ea, în ușa orfelinatului. Brațele ei deschise și zâmbetul ei mare, ca o cale ferată pe care urma să călătoresc departe. Mai târziu, când o întrebam despre
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care cine știe prin ce vrăjitorie a fermecat-o pe frumoasa Zână. Însă când au auzit că este vorba de Făt-Frumos, au sărit ca arse, au Început să țipe, să se certe Între ele și au făcut o zarvă de nedescris. Dacă ar fi fost vorba de vrăjitorul cel bătrân, ar fi știut ele ce au de făcut, Însă cu FătFrumos era altă poveste: ele știau că este tânăr, chipeș, voinic, viteaz și cinstit. Și mai știau că Zâna cea Bună
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dobândit caracterul foarte nepractic al înfumurării printre oameni de rând. O observație care, în mod evident, n-avea nici legătură cu democrația sau cu marxismul s-a asociat imediat cu doctrina politică și economică, dând naștere la o harababură de nedescris. Presupun că și Mefisto ar fi șovăit să transforme un enunț atât de absurd în doctrină... Afront adus conștiinței sale. Toți oamenii sunt la fel. Ce observație meschină! Expresie umilitoare care înjosește oamenii. Lipsă de mândrie. Ceva care te face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Raluca (25 de ani), soția lui Mircea Radu (44 de ani), a născut un băiețel, pe nume Tudor, într-o clinică privată. "Băiatul lui tata este frumos, este bine, plânge mult. Bucuria și emoția pe care le am sunt de nedescris. Primul nostru copil este băiat. Îl cheamă Tudor, dar va mai purta și numele de Petru sau Pavel. Imaginea pe care nu o voi uita niciodată este cu soția mea care stătea pe pat la o oră după ce a născut
Mircea Radu, tată pentru prima oară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72049_a_73374]
-
nu folosiseră din fericire buzuki în operele lor. Ea dădu din cap în semn că nu-l aproba. Însuflețită, americanca din grupul lor luă instrumentul din mâna lui Zorbas și-ncepu să-i zdrăngăne corzile. Se iscă un vacarm de nedescris. Adepții muzicii clasice se înfruntau cu cei ai muzicii populare. Fiecare vorbea pe limba lui, fără să dea atenție celorlalți. Eleni, intrigată de hărmălaie, își făcu apariția pe terasă: - Dacă o țineți tot așa, eu mă retrag. Mă duc pe
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
era sănătos. Trecură câțiva ani. Copilul își iubea mama nespus de mult. Într-o zi mama adoptivă duse copilul la grădiniță. Acolo erau mulți copii. Deodată, la poarta grădiniței apăru o femeie necunoscută. Se uita cu o 7 tristețe de nedescris la copil. Acesta întoarse capul o clipă dar femeia dispăruse. Într-o noapte la ușa casei bătu o necunoscută, care spuse: Tu ai copilul meu! Vreau să mi-l dai înapoi! Dă-mi-l! Nu! răspunse mama adoptivă. L-ai
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
În multe milenii și În foarte multe anotimpuri, mulți oameni s-au Înălțat și foarte mulți au căzut sau chiar au murit! În altă seară de sâmbătă, Ger spuse cu o bucurie șăgalnică În ochi și cu o naturalețe de nedescris: Îmbracă-te elegant pentru că dacă Închizi ochii te duc Într-un loc Îndepărtat și foarte discret, promit că vei fi Încântat! Merg În training, bine? Total exclus! Chiar te Întreb de ce nu Încerci să Îmbraci un costum din șifonierul cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
strident, răzbunându-se pentru anii în care a fost redus la tăcere. Cu ochii încă închiși, Lionel îi aplică o lovitură de karate precisă, rupându-l în două jumătăți egale. Deschide ochii și vede, ca prin ceață, o dezordine de nedescris în cameră: chimonoul aruncat pe jos, cioburi de sticlă lângă măsuța din bucătărie, un papuc pe televizor și al doilea înfundat, pe trei sferturi, în toaster. Ca să se convingă că n-a greșit camera, își pune ochelarii: vede exact aceeași
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Un individ pe care nu l-a văzut în viața lui îi aduce un cuier de care voia să scape mai demult. În mai puțin de două ore, garsoniera lui Lionel seamănă cu Le Marché aux Puces: o harababură de nedescris, în care nu ai loc să arunci un ac. Lionel stinge lumina. Își face loc cu greu spre un pat despre care nu știe cum a ajuns acolo, lovindu-se de diverse obiecte din fier forjat și ghips, printre care
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cumplite zguduiră pământul. Șfichiurile de foc ale fulgerelor răniră înaltul, dar ploaia nu veni. Nici cerul nu mai avea atâtea lacrimi cu care să plângă alături de sufletul îndoliat al unei mame și a celor care trăiseră o cumplită și de nedescris tragedie. 15 D oina manifesta o înțelegere profundă față de starea deosebită prin care trecea soțul ei. Nu-și îngăduia să fie indiferentă în această situație de cumpănă, dar nici nu putea șterge așa deodată cu buretele uitării, nopțile de nesomn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Canalie, îmi vine să te reneg și să nu mai privesc deloc în urmă! Și acum, haide, răspunde, când te întreb! Ce ai de zis în apărarea ta? Ultimele vorbe le rosti greoi, mult prea înfundat, într-un fel de nedescris, aproape sufocându-se de mânie. Practic, ea devenise o pradă sigură a unei crize de nervi nemaiîncercate de dânsa până atunci. Aceste rare manifestări stoarseră acum din ea aproape toată seva vitală, toată energia existentă, totul... Oricine ar fi privit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să vă arză! Mi-ați transformat viața Într-un iad adevărat!” Dacă așa era Înfățișat purgatoriul, iadul trebuia să fie drastic, sângeros. Încercam să alung imaginea ce se chinuia să prindă contur, urmând să mă arunce Într-un coșmar de nedescris. Să revin asupra pozei; deasupra era desenat cerul senin și curat ca apa de izvor. Pe norii albi și pufoși dormitau câțiva Îngeri. Cei osândiți la purgatoriu erau salvați de la talpa iadului, dar trebuiau să mai sufere o vreme pentru
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
spun? Că sunt destui profitori care speculează această sfântă naivitate pentru a-și aduna bogății cât mai multe? Nu puteam să-i spulber Încrederea În ceva mult mai bun. Era Înbujorată și vorbea cu o Înflăcărare și o convingere de nedescris. Avea o frumusețe asemănătoare cu a trandafirilor. Uitându-mă la ea, cu admirație, dar și cu o oarecare strângere de inimă, gândul m-a dus la muza lui Baudelaire și la povestirile lui Nathaniel Hawthon, unde era descrisă „ o grădină
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu pădurea în care locuiește, cu cerul pe care îl privește în fiecare dimineață și seară, cu vântul, zăpezile, ghioceii, cu veverițele și cu lupii care dau târcoale peșterii în serile lungi de iarnă. Uneori se naște o zarvă de nedescris în jurul ei, nu poate să mai cânte, nu mai aude sunetele, acestea nu-i mai pătrund în trup, nu o mai emoționează. În acele momente știe că a pierdut contactul cu fiorul cosmic, că pentru o vreme sufletele Mariei și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
etajul al nouălea.El a murit pe loc, în impact; copilul, cu cinci ore mai tărziu, la spitalul de urgență al municipiului. Așa ceva, într-o lume, într-un alt timp, ar fi fost întâmpinat de către opinia publică, ca ceva de nedescris. Aici, însă, acum, totul a trecut neobservat, ca ceva firesc, din corpul în putrefacție al cotidianului. După ieșirea din spital, fosta iubită, fosta concubină, fosta mamă iubitoare de prunc, devenită leoaică rănită iremediabil, în inimă, de propria-i nesăbuință, a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
aflat într-o imensă cadă de baie. Apoi, către amiază, eterul deveni limpede ca apa unei mări liniștite, și părea că ești într-un cer fără margini și fără pereche. După ce se odihni, și și burduși ființa cu acea de nedescris frumusețe, cu acel inegalabil aer curat, proaspăt și binefăcător, porni coborârea. Încet, cu pruncii de mână, mai sporovăind câte ceva, cu micuții. și totul era atât de frumos! Atât de încântător! Atât de ca-n lumea rarelor vise! Ajunși la mașină
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
găsit o bancă liberă. S-a așezat pe ea. S-a întins, și-a trosnit oasele, apoi a tras un pui de somn, acolo, în mijlocul răsfățat spre lume, al naturii. Când s-a trezit era aproape de înserare. O imagine de nedescris, cum nu mai văzuse niciodată, i-a cuprins întreaga făptură, i a răscolit sufletul, i-a aprins inima, desferecându-i dorințele vechi, adormite, atâta amar de vreme. Mai precis, vreme de o viață. și a văzut, în fine, pentru prima oară
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ploaie, care loveau cu puterea plumbilor de la un imens și nevăzut bici, distrugând totul, amestecând mese cu veselă, oameni cu scaune și cu tot ce mai era pe acolo. Multe persoane au fost doborâte și învârtejite, într-un fel de nedescris.Valuri stârnite se izbeau de tot ce găseau în cale, amestecând nuntașii cu mese,veselă, scaune, bucăți cu alte bucăți din frumosul gard improvizat pe bucata de plajă închiriată. Organizatorii, intrați în panică, înnebuniți de frică și rușine, cu moralul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]