175 matches
-
sinteză meritorie între modernitate și accesibilitate. Arta pe care o face Maia Martin, este accesibilă și plăcută privirilor, datorită valorilor fanteziei, a armoniei cromatice racordate într-o notă calmă și lină, a viziunii sale personale care se configurează clar și nedezmințit . Și dacă cineva va pune la încercare temelia etică a artistei Maia Martin, răspunsul va fi dat de arta pe care o face: mereu în veșnică a ființei valoare . Referință Bibliografică: EXPOZITIA / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
EXPOZITIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357131_a_358460]
-
inimii pe corzile unei viori divine: „Un cântec de iubire vreau să-ți cânt/ Cu glas ca un primăvăratic vânt,/ Cânt cristalin, suav, nepământean -/ Cântec de tine, cântec de alean:// Buzele tale calde-s un poem/ Scris de un poet, nedezmințit boem.../ Dulceața lor, iubito, când o sorb/ Devin, la toate cele, surd și orb.// Și lumea mea- la tine o rezum.../ Restul e haos, pulbere și scrum;/ Lipit de tine-o veșnicie-aș sta,/ Iubito-cerul meu și steaua mea.” (Buzele
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
este o comoară fără de preț, cu care poți dobândi o lume întreagă, care-ți îngăduie să răscumperi nu numai păcatele tale, dar și pe ale altora” - ne sfâșie, ca întotdeauna, Dostoievski, în „Frații Karamazov”. Iar Mark Twain, cu umorul său nedezmințit, ne persiflează cu tandrețe: „Iubirea este dorința irezistibilă de a fi dorit în mod irezistibil”. „De-ți rămân dorinți necoapte/ Tu le pune la păstrare,/ Ca să fim și mâine noapte/ Împreună, în visare”. - își ademenește iubita Mircea, Cuibărit în al
MIRCEA DORIN ISTRATE-ÎNDULCITELE IUBIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357913_a_359242]
-
necazuri, fiindcă „Dumnezeu are grijă și de barza chioară” - cum spune bătrânica mea măicuță, încât soarele a zâmbit din nou la fereastra familiei Ducan, adus în traistă de succesele lui Darie, dar și de umărul prietenesc al lui Nicolae Băciuț - nedezmințit scutier al celor pe care-i iubește, atunci când au nevoie de el. Voi trece peste detalii biografice și, intrând în subiect, voi prezenta succint cele două cărți, diferite ca gen - una de poezie, a tatălui Ducan: „Poem sărutând mâna poetului
REGAL DE LUNI, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358382_a_359711]
-
Autorului ADDENDA(2) - Cum erau copiii, elevii ? - Fiind din aceeași localitate cu ei, erau dificili și minunați! Porneam împreună să cucerim Everestul Limbii Române! Încă mai urcăm, românește vorbind : cu sufletele rănite de stânci, epitete și metafore! În buzunare, bate nedezmințit , același vânt. - Și totuși,de ce, după deja 10 ani de la absolvirea facultății, nu v-ați prezentat pentru susținerea examenului de licență !? - În timpul facultății am fost remarcat de profesorii ELVIRA SOROHAN, MIHAI DRĂGAN și CONSTANTIN PARFENE. Am pregătit pentru licență lucrarea
ADDENDA (2) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359934_a_361263]
-
ele avem nevoie de bani. Acest proces de simplificare a fost unul foarte ambițios și trebuie să continue. Din ianuarie o serie de declarații fiscale se vor depune doar online. Îți recomandăm A doua bizarerie ieșită de la Finanțe și (încă) nedezmințită de ministrul Dragu - Ce măsuri ați luat pentru reducerea evaziunii fiscale? - Evaziunea fiscală este o problemă nu numai în România. În paranteză fie spus, mereu parcă spunem că la noi e mai rău ca la alții. Nu este. Ba poate
„Este un proiect unic în Europa, vrem să îl popularizăm, să mergem cu el să îl prezentăm" () [Corola-blog/BlogPost/338799_a_340128]
-
a interviurilor date la emisiunea “Gaudeamus” de la Radio Eveniment, autoarea îl consideră pe poetul-regizor drept unul dintre “Larii și Penații” cetății. Stăpânit de fascinația și farmecul Sibiului, după cum mărturisește și în “Romanul epistolar” al corespondenței sale cu Ion Negoițescu, prieten nedezmințit de idei, Radu Stanca vedea în Sibiu “o amplă scenă de teatru cu actorii Timpul, Frumusețea, Viața și Moartea”. Figură exotică, misterioasă și mereu inspirată, Radu Stanca admiră în orașul-burg clădirile cu “ochii” obsedanți ai acoperișurilor, stradelele și turnurile medievale
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
când anotimpul începe drumul ieșirii din timp, pentru români, românul cu harurile omeniei proeminente ale chibzuielii, hărniciei și petrecerii festive, patron al Supermarketul „Aida”, foarte cunoscut și apreciat în zona de est a Italiei și nu numai, Adrian Nichifor, român nedezmințit, inimos și cu generozitate, în Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, Italia. Datorită implicării sale, românii din Italia se vor bucura două zile la rând, sărbătorind recolta toamnei printr-un concert de ținută, de cântec românesc ce preaslăvește pacea
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
și ultima plecare din umanitate, cu tot cu trupul din care nu s-a mai rupt niciodată! Pe când, Lăură, care-și percepuse copilul doar cu ochii de mama ce simt fără a vedea, a zburat printr-o crestătura a timpului prevestitor și nedezmințit că „un actor grăbit”! „Dă-mi Doamne cântec”! Urcase la felinarele astrale, înaintea Laurei Stoica, cea mai solemnă ruga planșa vreodată de un artist, iar ruga ajunsă sus trebuia să cheme pe cea care i-a dat glas. Și au
LAURA STOICA. TRIST ŞI NUMAI TRIST...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347938_a_349267]
-
supunerii sale totale. La fel cum îl vedeam pe Charlie Chaplin din perioada filmelor mute, care după fiecare ispravă care stârnea hohotele de râs ale spectatorilor, scotea inevitabil pălăria din cap, semn al bunelor sale intenții și bunăvonței sale de nedezmințit. Nu plec fără să dau bună ziua și celuilalt, bătrânul. - Tu ce mai faci măi, martalogule? - Ia uite cine vorbește! - Ai dreptate. Suntem doi martalogi de care nu mai ține nimeni cont. Referință Bibliografică: Ne-am întâlnit pe internet (29) / Ion
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348446_a_349775]
-
accesa și consulta rândurile acestei monografii și vor vedea imaginile atât de frumoase ce îmbogățesc imagistic volumul, vor afla la fiece pagină, în cuvinte sau în fotografii, memento-uri ale statorniciei în ortodoxie și mărturisiri ale unor trăiri autentic și nedezmințit românești. Prin urmare, volumul de față se remarcă prin acuratețea prezentării acestor vetre călugărești, prin ținută științifică, prin prezentare grafică nu în ultimul rând. Este meritul alcătuitorilor acestei lucrări de a ne fi pus în față informații și imagini cu privire la
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
fixarea locului: bulgarii (pînă și ei!) îl vor mai spre vest; o consultanță britanică în chestiune e de aceeași părere, românii nu ei îl vor mai spre est. Mai spre est! Demagogia regimului bate, invaraibil, spre vest. Faptele au, însă, nedezmințit, fața spre est. Cît mai spre est. Închid aparatul și mă întorc la Patapievici. Într-o pagină, fără tentă ironică, doar de discernere calmă a marxismului falimentar, printre motivațiile resentimentare ale omului Marx: hemoroizii. Diagnosticul imediat îmi aparține și e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd... latifundiarul Coposu, tocmai ateriza din străinătate, urma să-și ia înapoi moșiile, atentînd la suprafața arabilă a țării. Coleg, blond, un Esenin al zilelor noastre (de-atunci), cu meșa de culoarea grîielor pîrguite căzîndu-i frumos pe frunte, luînd cuvîntul, nedezmințit, în fiecare ședință, la care se prezenta cu notoriul lui carnet, deschis la fila pe care scria nici mai mult nici mai puțin: ședință. Începea invariabil: tovarăși, în primul rînd... Și urmau, "problemele", multe, multe și încîlcite, o oră, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vopsele și de ulei (lucra cu ulei de bucătărie: măi Val, tu știi ce minuni scot eu cu ăsta, comestibilul!), ne puneam măștile de urît și-o luam prin zăpada uscată dincolo de lume, spre Cîrlig. De-acolo se iveau, nedezmințit, mascații, trupa fabuloasă, aceeași? alta? ne băgam între ei și făceam cale-ntoarsă, la oraș, pe străzile adormite, prin piețele pustii, prin ogrăzi, compania asta colorată, pestriță făcîndu-ne bine. Pe la spitalul Izolarea, știam că avea să-mi spună: măi Val, știi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acolo pare un ornament de neocolit al strălucitorului edificiu. A propos de Paris. În amurg, ieșind în fascinanta flanare pe străzi, regăseam, de fiecare dată, pe treptele unei străvechi și superbe fîntîni ornamentale, același tandem de cloșarzi, făcîndu-și monetarul zilei. Nedezmințit consistent. Număratul banilor cerșiți se consuma într-o bunădispoziție debordantă. Doar în pînzele spaniolilor Murillo și Ribera mai văzusem așa ceva: amestec de sordid și de veselă demență. O singură dată am urmărit scena în care cei doi erau politicos (mde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
partidei aristocratice preponderența în această parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând, pe măsura sporirii contactelor cu reprezentanții mișcării naționale românești și a dezvoltării mișcării pentru emanciparea socială și națională, totul întemeindu-se pe nedezmințita simpatie pe care cauza polonă o afla în patria noastră. Prin tradiție și cultură, marele boier român, îndeosebi în stânga Milcovului, rămânea atașat de ceea ce reprezentase ca tip social nobilul polonez, în vreme ce păturile sociale angajate activ în lupta pentru emanciparea socială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
personalității (personalitatea mistică, "tipul", personalitatea energetică). Fiecare formă se propune ca unitate sufletească și ca element al ordinii de finalitate. Lucrarea de față descrie și interpretează formele personalității prin aceste condiționări. Desfășurarea determinismului prin finalitate nu este însă o curgere nedezmințită care năruie orice stabilitate. Dimpotrivă, formele istorice ale personalității au o structură aptitudinală care, în cazul unui acord cu determinările mediului "fizic" și cu cele culturale, devine vocațională. Vocația este condiția împlinită a omului și chipul concentrat al întregii existențe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ceea ce-l angajează pe direcția personalizării este conținutul lui atitudinal (de atitudine anticipatoare). Dar ceea ce-i conferă și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere, eul este expresia atitudinii posesive, atitudine ce premerge folosirii anticipației (chiar emoționale) și puterii fizice în scopul muncii. Avem de-a face, în privința înțelegerii eului, cu o concepție activistă, care evită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca atare, ci prin activitatea lui specifică: munca. Faptul real care confirmă determinismul prin finalitate, anume anticipația, este și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unde persoana energetică apare ca expresie a omului desăvârșit, aflat într-o ordine universală în care natura nu mai poate produce forme superioare de actualizare a energiei; acest plan vizează omul ca universal, umanitatea, modelul absolut al umanului, care rămâne, nedezmințit, transcendența după care ne orientăm și în absența căreia ne-am rătăci față de însăși calea umană. Nu este vorba aici, cel puțin în mod direct, despre transcendența divină, ci despre idealul de umanitate, a cărui origine poate fi, totuși, Divinitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia lui C. Rădulescu-Motru este totodată personalistă și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un Camus sunt minore. Nu și arta lor, firește.” Dar ce contează arta, în definitiv? - „că-z talentul nu-i doar ghe vro samă! cu metoaghele mogherne doară, totul zașe numai în aplicățiune”. „Aplicățiunea” savantului nostru absolut e de a fi nedezmințit un om de școală nouă, perpetuu în postura de a putea da socoteală de cele mai „mogherne” tendințe culturale și firește, deoarece este, așa cum încă se recomandă, un „hermeneut”, să le tălmăcească în lumina tuturor cărților din toate bibliotecile, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și nu o simplă duplicarea a realității complexe și compozite sub forma unor metode cantitative. În circumstanțele globalității culturale și ale globalizării economice și politice este greu să se susțină ideea unei centralități tari, ierarhice și structurante prin autoritatea ei nedezmințită. De aceea, cred că exemplul „modelului” românesc poate oferi o exemplificare a unui anarhetip cultural, nefiind singurul În această situare. Medianitatea acestui model Între lumi diferite, deschiderea spre alte experiențe culturale, dar În același timp conservatorismul tradițional al modelului românesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
II, 1997-1998), sau Nikolai Berdeaev, cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad Lorenz). Cariera științifică a lui D. se împlinește sub semnul unei nedezmințite, incoruptibile seriozități. SCRIERI: Orizonturi regăsite, Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1989; Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Iași, 1995; Aurel Leon, Cafeaua de dimineață, pref. Ioan Holban, Iași, 1995; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]