245 matches
-
Faroe) (Insulele ~) Europa Tórshavn feroeză, daneză Fiji Oceania Suva fijiana, engleză, hindustani (hindi fijiana) Filipine Asia Manila filipino (tagalog), engleza; cebuano, ilocano, hiligaynon + 10 limbi regionale majore Finlanda Europa Helsinki finlandeză, suedeză; sami Franța Europa Paris franceză; alsaciana (dialect german), neerlandeza, italiană, corsicana (dialect italian), bretona, basca, occitană, catalana Gabon Africa Libreville franceză; fang, punu, njebi, myene, mbere, eshira, kota, teke Gambia Africa Banjul engleză; mandinka, wolof, fula, serer Georgia (Gruzia) Europa/Asia Tbilisi georgiana; abhază, oseta; armeana, azerbaidjana Germania Europa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Norfolk (Insula ~) Oceania Kingston engleză, norfuk (creola cu baza engleză) Norvegia Europa Oslo norvegiană (bokmal/nynorsk), sami, kven Nouă Caledonie Oceania Noumeá franceză; limbi kanak (drehu, nengone, paici, ajië etc.) Nouă Zeelandă Oceania Wellington maori, engleza Olanda Europa Amsterdam + Haga neerlandeza, frizonă occidentală Oman Asia Mușcat arabă Osetia de Nord (FR) Europa Vladikavkaz oseta, rusă Pakistan (Pakistanul de Vest) Asia Islamabad urdu, engleza; punjabi, pashto, sindhi, saraiki, balochi, kashmiri, brahui, hindko, shina, bălti, khowar, burushaski, yidgha, dameli, kalasha, gawar-bati, domaaki Palau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
seychelleza (creola cu baza franceză), engleză, franceza Sfîntă Elenă (Insula ~) Africa Jamestown engleză Sierra Leone Africa Freetown engleză; krio (creola cu baza engleză), mende, temne Singapore Asia Singapore engleză, malaeza, tamil, chineză; singlish (creola cu baza engleză) Sint-Maarten (Insula ~) America Centrală Philipsburg neerlandeza, engleza Siria Asia Damasc arabă; kurdă, armeana, turkmena siriană; arameica, siriacă clasică Slovacia Europa Bratislava slovaca; maghiară, rușina Slovenia Europa Ljubljana slovenă; maghiară, italiană, români, sîrbo-croată, germană Solomon (Insulele ~) Oceania Honiara engleză; pijin (pidgin Solomons) Somalia Africa Mogadishu somali, arabă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chippewa/ojibwe, cheynne, cree, keres, zuni Sudan (Nubia) Africa Khartoum arabă, engleza; nubiană, dinka, beja, tigray, fur Sudanul de Sud Africa Juba engleză; dinka, nuer, bari, zande Suedia Europa Stockholm suedeză; finlandeză, sami, idiș, români Surinam (Guyana Olandeză) America de Sud Paramaribo neerlandeza; sranan tongo (creola cu baza lexicala neerlandeza și engleză și baza gramaticala africană), hindi (sarnami hindustani), javaneza (surinameza javaneza), ndjuka (creola cu baza engleză), saramaka (creola cu baza engleză și portugheză) Swaziland Africa Lomamba + Mbabane (și)swati (swazi), engleza; zulu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Nubia) Africa Khartoum arabă, engleza; nubiană, dinka, beja, tigray, fur Sudanul de Sud Africa Juba engleză; dinka, nuer, bari, zande Suedia Europa Stockholm suedeză; finlandeză, sami, idiș, români Surinam (Guyana Olandeză) America de Sud Paramaribo neerlandeza; sranan tongo (creola cu baza lexicala neerlandeza și engleză și baza gramaticala africană), hindi (sarnami hindustani), javaneza (surinameza javaneza), ndjuka (creola cu baza engleză), saramaka (creola cu baza engleză și portugheză) Swaziland Africa Lomamba + Mbabane (și)swati (swazi), engleza; zulu, tsonga, afrikaans Taiwan (Chină) Asia Taipei chineză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
eesti Estonia finlandeză suomi Finlanda franceză français Franța, Belgia, Luxemburg germană Deutsch Germania, Austria, Belgia, Luxemburg, Italia greacă ελληνικά (ellinika) Grecia, Cipru irlandeză Gaeilge Irlanda italiană italiano Italia letona latviešu Letonia lituaniana lietuvių Lituania maghiară magyar Ungaria malteza malti Malta neerlandeza Nederlands Olanda, Belgia polona polski Polonia portugheză português Portugalia română română România slovaca slovenčina Slovacia slovenă slovenščina Slovenia spaniolă español Spania suedeză svenska Suedia, Finlanda O dată cu crearea Uniunii Europene în 1993, 11 limbi au fost declarate limbi oficiale: germană, engleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
226, 352, ~ athapascană 218 nahuatl 92, 109, 220, 223, 224, 328 nandi 287 nauruana 198, 287 navajo 47, 218, 239, 287, 334 na'vi 233 ndebele 287, 317, 338, ~ de Transvaal 287, 317, ~ de Zimbabwe 287, 338 ndonga 278, 287 neerlandeza (olandeză, flamanda) 86, 88, 103, 107, 114, 135, 145, 163, 227, 238, 247, 265, 280, 287, 291, 318, 319, 321, 323, 330, 333, 335, 344, 345, 346 negro-africană 94, 97, 113, 116, 207, 208, 209, 213, 216, 217, 220, 227
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
115, 147, 148, 154, 155, 160, 239, 249, 261, 262, 263, 289, 323, 328, 334, ~ literară 111 oclusiva 137, 141, 148, 164, 178, 188, 192, 222, 295 ogură (bolgară) 182 oguz 181, 295 oirat-khalka 183 ojibwe 289, 334 olandeză v. neerlandeza omotică 167, 171, 237, proto-~ 167 opoziție 34, 35, 42, 64, 66, 68, 71, 79, 80, 108, 142, 169, 188, 192, 218, 222, ~ de aspect 169, 299, ~ de cantitate vocalica 178, 192, ~ de nazalitate 192, ~ de sonoritate 141, 192, ~ funcțională
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
criterii stricte pentru a delimita o limbă istorică de alta, încît nu se poate oferi o argumentație lingvistică suficientă în delimitarea limbii neerlandeze de dialectele vecine din Germania, care sînt atribuite limbii germane, deși aceste dialecte sînt mai apropiate de neerlandeză decît de dialectele germane de sud. Pe de altă parte, dialectele franco-provensale din centrul Franței sînt considerate numai variante locale, iar nu o limbă, deși repartizarea lor la limba franceză sau la limba provensală este discutabilă. De aceea, situația limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
exemplu, se întîlnește în cazul limbii franceze, al limbii provensale, al italienei de nord și, zonal, al portughezei și spaniolei. Tot substrat celtic se întîlnește apoi și în cazul unor limbi germanice, precum engleza (britonica, într-o zonă franceză bretona), neerlandeza (deopotrivă în zonele flamandă și olandeză). Acțiunea substratului în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte complex și în același timp hotărî-tor, căci presupune nu numai o contribuție la formarea unor noi idiomuri, ci și realizarea unor profiluri culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
habere, cu descendenții lui romanici. În portugheză însă, verbul ter (< lat. tenere), care a primit semnificația "a avea, a poseda", a devenit auxiliar pen-tru perfectul compus (și a altor timpuri compuse, de altfel). Italiana și franceza, la fel ca germana, neerlandeza și alte limbi germanice, uzează și de auxiliarul "a fi" pentru realizarea perfectului compus, în cazul verbelor intranzitive și al celor reflexive: it. Sono tutti partiti.; fr. Ils sont tous partis. Acest timp a rămas însă în limbile romanice un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca perfectului, limbile romanice rele-vă trei tipuri, dintre care spaniola și portugheza îl reprezintă pe cel mai apropiat latinei, iar franceza și italiana pe cel mai îndepărtat de latină și mai apropiat de unele limbi germanice (precum germana și neerlandeza), în vreme ce româna repre-zintă tipul intermediar printr-o reorganizare a materialului din limba-bază. Dacă latina clasică realiza viitorul într-o manieră unică și sintetică, latina populară tîrzie avea cel puțin șase posibilități de a reda acest timp, toate analitice: cantare habeo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elemente din daneză. În feroeză s-a păstrat o bogată literatură populară, îndeosebi balade epice cu teme din vechile saga și din vechea epopee germană Niebelungenlied. Grupul de vest al limbilor germanice cuprinde idiomuri cu mari diferențe între ele: germana, neerlandeza, frizona și engleza. Ceea ce se poate observa în acest grup este faptul că, în ciuda unității lor originare, limbile prezintă nu numai individualitate accentuată fiecare, ci și deosebiri dialectale pronunțate, care au condus, în cazul neerlandezei, la încercări de a realiza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mari diferențe între ele: germana, neerlandeza, frizona și engleza. Ceea ce se poate observa în acest grup este faptul că, în ciuda unității lor originare, limbile prezintă nu numai individualitate accentuată fiecare, ci și deosebiri dialectale pronunțate, care au condus, în cazul neerlandezei, la încercări de a realiza variante literare deosebite pentru grupa de dialecte sudice (flamande) și pentru grupa celor nord-vestice (olandeze). S-a acreditat, de asemenea, un timp ideea existenței unei limbi luxemburgheze distincte, idee la care s-a renunțat însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura gramaticală, depărtîndu-se astfel de germană. Se păstrează însă corespondența cu germana în unele aspecte de topică, care este inversată atunci cînd primul element al propoziției nu este subiectul. Neerlandeza este vorbită în Olanda și în jumătatea de nord a Belgiei, din varianta ei olandeză fiind formată limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud, ca urmare a prezenței coloniștilor buri. Pe continentul american, se întrebuințează în Surinam și în Antilele Olandeze, iar, pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în jumătatea de nord a Belgiei, din varianta ei olandeză fiind formată limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud, ca urmare a prezenței coloniștilor buri. Pe continentul american, se întrebuințează în Surinam și în Antilele Olandeze, iar, pe cel asiatic, în Indonezia. Neerlandeza este apropiată în morfologie de limba engleză și, ca atare, are un număr redus de forme flexionare la substantiv (chiar morfemul de genitiv, -s, fiind rar folosit) și la verb, dar în fonetică și în sintaxă este mai aproape de limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elemente luate din limba frizonă. Textul Bibliei a fost tradus în 1635 și reflectă limba burgheziei cultivate, care treptat a renunțat la unele trăsături flamande. Unificarea ortografiei între Olanda și Belgia duce la tendința generală a unificării vechilor variante literare. Neerlandeza a făcut împrumuturi din franceză încă din secolul al XI-lea, iar numărul acestora a crescut mereu, ceea ce a produs, în secolul al XVI-lea, o reacție puristă, care a constat în realizarea de creații prin mijloace proprii și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
influența franceză și cea germană s-au echilibrat, uneori ambele recunoscîndu-se în pronunția împrumuturilor; de exemplu neer. station are două pronunții: [stasi΄on] și [statsi΄on], una care urmează franceza și alta conformă cu germana. În secolul al XX-lea, neerlandeza a început să fie asaltată de elementele engleze, încît a integrat numeroase cuvinte și sintagme din această limbă. Limba germană este a doua ca răspîndire dintre limbile germanice cu aproximativ 120 milioane de vorbitori, în Germania, Austria, nordul Elveției, la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
wissen "a ști". În flexiune, verbul este însoțit de pronumele personale, dar are și desinențe de persoană. Numeroase verbe sînt formate cu prefixe care exprimă diferite valori semantice, unele dintre ele fiind separabile în timpul conjugării. Limba germană, la fel ca neerlandeza, are o topică ce urmează alte reguli în propoziția principală și în propoziția secundară sau dacă elementul prim al propoziției este sau nu subiectul. Vocabularul limbii germane este, în general, conservator, fiindcă are mari posibilități de a realiza elemente noi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lungă perioadă de timp scrierea gotică, care a fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi germanice au ortografii preponderent etimologizante, fără reguli precise de pronunție. Limba engleză este cea mai răspîndită limbă europeană, fiind, din acest punct de vedere, a treia din lume, după chineză și hindi. Există peste 300
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sfîrșit de cuvînt), dar nu se întîlnesc și în celelalte limbi, încît nu au statut caracterizator, reprezentînd mai degra-bă excepții decît regula generală. Situația este deci exact invers în limbile germanice, unde caracterul redus al alternanțelor din engleză și din neerlandeză sînt excepții de la regula generală, căci alternanțele fonetice, de obicei vocalice, caracterizează această familie de limbi. De aceea, există termeni speciali pentru a denumi alternanțele fonetice (cu caracter regulat) care vizează norma și funcționarea limbilor respective. Prin ablaut se înțelege
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de subiect și alta pentru funcția de complement, adică așa cum se prezintă situația în limbile nordice: dan.-nom. jeg, caz oblic mig [maj] "pe mine, mă; mie", sued.-nom. jag, caz oblic mig [mεj], norv. nom. jeg, caz oblic meg. Neerlandeza are, de asemenea, o formă pentru nominativ, ik, dar pentru cazul oblic are o formă accentuată, mej, și una neaccentuată, me, în vreme ce limba germană prezintă o gamă mult mai bogată: nom. ich, gen. meiner, dat. mir, acuz. mich, încît, chiar dacă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
apoi, prin caracteristica de a avea la persoana a III-a singular pronume speciale pentru acest gen, ceea ce nu se întîmplă nici măcar în limba română, singura limbă neolatină care a menținut neutrul la substantive. În sfîrșit, există trăsătura ca, în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană, în cazul substantivului, masculinul și femininul să se unească într-un gen comun (utrum) și să se opună împreună neutrului. Din punctul de vedere al mărcilor de gen, engleza și germana prezintă două tipuri extreme. Limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din franceză. De aceea, de exemplu, substantivele cu -tion sînt feminine, ca în franceză, în vreme ce în alte limbi germanice pot fi și de alt gen; ca atare, fr. la station este în germană die Station [di: statsi΄on], dar în neerlandeză het station [ət stasi΄on/statsi΄on], de genul neutru. În germană, la fel ca în neogreacă, sînt de genul neutru toate substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
această limbă are un număr apreciabil de posibilități gramaticale și textuale (printre care și unele desinențe atașate substantivului sau determinaților lui) pentru marcarea formală a genului, constituind din acest punct de vedere un tip aparte în cadrul familiei. Genul comun din neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană nu presupune lipsa conștiinței unei distincții dintre masculin și feminin, căci, la persoana a treia, există forme ale pronumelui personal diferențiate de gen, care disociază sub-stantivele pe care le pot înlocui (neer. hij [xei] "el", zij
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]