420 matches
-
medicația se va lua numai cu recomandare). - Dozarea periodică MA. - Atenție ! pacientul diabetic cu ND trebuie informat că nu are voie de tratament cu antidiabeticele orale; acestea nu sunt recomandate deoarece sunt nefrotoxice. În caz că ND a progresat spre IRC, medicul nefrolog va recomanda tratamentul și pacientul va fi pregătit pentru dializă. ADMINISTRAREA INSULINEI Definiție Insulina este un hormon secretat de pancreas cu efect hipoglicemiant. Indicații: - în tratamentul Diabetului tip 1 insulino-dependent ; - și Diabetului tip 2 decompensat care nu mai răspunde la
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
adverse (Tacrolimus): - Tuburări gastrointestinale - Tremor , cefalee - Tulburări renale. Căi de administrare: - perfuzie IV - per os - pe sondă noso-gastrică ( medicamentul sub formă de soluții). Pacientul rămâne internat dacă evoluția postoperatorie este bună 1 săptămână postransplant apoi i se stabilește de medicul nefrolog un program periodic de control la secția de transplant: - în prima săptămână după externare în fiecare zi; - în celelalte săptămâni până la o lună de 2 - 3 ori/ săptămână. - Apoi se stabilește control periodic la 30zile; - La 60 de zile; la
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
creatinină, ionogramă, glicemie - Ciclosporinemia zilnic - Hemoleucograma , Tr. zilnic - Ionogramă zilnic - TGO, TGP, zilnic. În următoarele zile postoperator Z 4, Z 5, Z 6, Z 7, Z 8, Z 9 se va continua tratamentul cu imunosupresoare după schema recomandată de medicul nefrolog, dozele se vor ajusta în funcție de valorile( creatinină și C0, C2) date de laborator; se monitorizează diureza la 4 ore, TA (se tratează HTA); se previn complicațiile cu medicația adăugată în Z5. În Z5 se adaugă la medicație: - Stamicin 2 tb
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
frecvent de simptome înșelătoare, cum ar fi obnubilarea, astenia intensă sau amauroza parțială. Frecvent, aceste simptome sunt ignorate de către nefrolog, deși pot prevesti un AVC patent [Vidaillet et al., 2002]. La modul ideal, această simptomatologie nespecifică ar trebui să determine nefrologul să evalueze sistemul carotidian (ecografie duplex, tomografie computerizată, RMN). La rândul ei, cefaleea cronică, frecventă la pacientul renal, în special cel dializat, poate masca un AVC la debut. Pe lângă măsurile generale, recunoscute în populația non-renală (tabelul I), unele măsuri specifice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
substanțe farmacologic active includ blocanții canalelor calcice, inhibitorii NMDA (N-methyl-D-aspartat) de tipul dextrorphan și agenții captatori ai radicalilor liberi de oxigen [Albers et al., 1995]. În multe cazuri, AVC la pacientul renal poate fi tratat cu succes, cu condiția ca nefrologul să realizeze caracterul de urgență al acestei complicații vasculare, supraviețuirea funcțională a creierului fiind dependentă de aceasta. Strategiile terapeutice pornesc de la un diagnostic adecvat al AVC. Tomografia computerizată cerebrală poate distinge între AVC ischemic și cel hemoragic. Administrarea substanței de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
al., 2002]. Boala periferică arterială (BPA) reprezintă o complicație relativ frecventă la pacientul renal, în special la cel diabetic. BPA este frecvent subdiagnosticată, metodele optime de diagnostic nefiind standardizate. Pe de altă parte, examenul clinic este deseori neglijat de către medicul nefrolog. Tratamentul preventiv și cel conservator sunt esențiale în managementul bolii, intervențiile invazive fiind marcate de o rată relativ redusă de succes la această categorie de pacienți, cu mortalitate deosebit de ridicată.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
de a extinde aria informațiilor am luat-o după ce, un tânăr medic rezident În specialitatea nefrologie aflat În stagiu În clinica noastră, mi-a pus o serie de Întrebări legate de agresiunea undelor de șoc asupra parenchimului renal. Colegilor mei nefrologi, din orașele Moldovei și din Iași, de la Clinica de Nefrologie a Spitalului nr.2, condusă de doamna profesor Maria Covic, cu care am avut, și sper că voi avea În continuare o colaborare excelentă, precum și tuturor medicilor care au privit
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
1. Medic anestezie și terapie intensivă/nefrologie 1 post/tură 2. Asistent medical 1 post/aparat/tură 3. Infirmieră 1 post/tură 4. Îngrijitoare 1 post/1 - 2 aparate/tură ÎI. Stațiile de dializa cu 3 - 8 aparate 1. Medic nefrolog*1) 1 post/tură 2. Psiholog 1 post/stație 3. Asistent medical 1 post/aparat/tură 4. Infirmieră 2 posturi/tură 5. Îngrijitoare 1 post/4 - 8 aparate/tură 6. Subinginer sau tehnician 1 post/tură 7. Laborant sau tehnician
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
post/tură 8. Asistent de farmacie (sau laborant, operator/tehnician chimist) 1 post/tură 9. Statistician medical (pentru stațiile cu mai mult de 30 de bolnavi tratați) 1 post/stație III. Centrul de dializa cu 9 - 25 aparate 1. Medic nefrolog*1) 1 post/5 aparate*2) 2. Medic anestezie și terapie intensivă 1 post/centru 3. Medic chirurgie vasculara 1 post/centru 4. Psiholog 1 post/centru 5. Asistent medical 1 post/2 aparate/tură 6. Asistent dietetician 1 post
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
14. Muncitor necalificat pentru transport, încărcare-descărcare substanțe 1 post/tură Pentru sala de chirurgie din centrele de dializa: 1. Asistent medical 1 post/tură 2. Îngrijitoare 1 post/tură IV. Centrul de dializa cu peste 25 de aparate 1. Medic nefrolog*1) 1 post/5 aparate*2) 2. Medic anestezie și terapie intensivă 1 post/centru 3. Medic chirurgie vasculara 1 post/centru 4. Psiholog 1 post/centru 5. Asistent medical 1 post/1 aparat/tură 6. Asistent dietetician 1 post
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
determinări fizico-chimice 1 post/tură 12. Asistent de farmacie (sau laborant, operator/tehnician chimist) 1 post/tură 13. Statistician medical 1 post/centru 14. Muncitor necalificat pentru transport, încărcare-descărcare substanțe 1 post/tură V. Compartimentul de dializa peritoneala 1. Medic nefrolog (competența în dializa) 1 post/compartiment 2. Asistent medical 1 post/10 pacienți tratați prin dializa peritoneala 3. Asistent medical 1 post/compartiment/tură 4. Infirmieră 1 post/tură 5. Îngrijitoare 1 post/tură 6. Medic chirurg 0,5 post
ORDIN nr. 208 din 17 martie 2003 privind aprobarea normativelor de personal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
cu patologie renală este prima etapă necesară pentru diagnosticul uneia din principalele categorii de afecțiuni: nefropatii glomerulare, nefropatii interstițiale, nefropatii vasculare, insuficiența renală acută sau boala cronică de rinichi (termenul anterior utilizat - insuficiență renală cronică). În general pacientul este adresat nefrologului pentru una din următoarele cauze: - modificări ale examenului de urină (proteinurie, hematurie, cilindrurie, leucociturie) - retenție azotată (creșterea creatininei și/sau ureei serice)hipertensiune arterială (HTA) - infecții urinare recidivante - sindrom anemic fără cauză evidentădureri lombare - tulburări micționale etc. În consecință culegerea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Sunt necesare deoarece există multiple afecțiuni renale cu determinism imunologic. Investigațiile urmăresc determinarea: - imunoglobulinelor (Ig) serice (tip de imunoglobuline - IgA, IgM, IgG și concentrație serică) - necesară pentru diagnosticul anumitor nefropatii glomerulare (ex. nefropatia cu IgA) sau a gamapatiilor monoclonale adresate nefrologului în contextul afectării renale asociate. Crioglobulinele sunt Ig speciale dotate cu proprietatea de a precipita la temperaturi sub 37ș C și redizolvarea la încălzirea serului. Există mai multe tipuri de crioglobuline, dozarea este necesară pentru diagnosticul nefropatiei crioglobuline mice. - complementul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
adecvat (30-35 kcal/zi)evitarea medicației nefrotoxice (AINS, anumite antibiotice etc) - controlul dislipidemiei, indicația de elecție fiind tratamentul cu statine. Fibrații sunt indicați dacă există hipertrigliceridemie. La pacientul cu IRC avansată (Clc < 30 ml/min) este recomandată supraveghere de către medicul nefrolog. Măsurile anterioare se continuă în mod obligatoriu, dar se ridică problema indicației de dializă sau transplant renal. Transplantul renal este o soluție net superioară dializei, dar este indicată la diabeticii cu o speranță de viață de cel puțin 5 ani
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Controlul eficient al anemiei renale cu EPO determină regresia parțială (în medie cu 18%) a anomaliilor structurale cardiace, cu impact major asupra morbidității și mortalității pacienților dializați. Alte metode care pot determina regresia hipertrofiei ventriculare stângi: hemodializa neconvențională în practică, nefrologul se confruntă adeseori cu un control deosebit de dificil al hipertensiunii arteriale, al stării de hiperhidratare cronică și, în unele cazuri, al anemiei renale la pacienții dializați. Toți acești factori sunt determinanți majori ai HVS, explicând în mare măsură prevalența foarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Americii, practica nefrologică tinde să includă în programele de hemodializă pacienți cu un grad semnificativ crescut de comorbiditate [Parfrey et al., 1996]. Selecția pacienților pentru una sau alta dintre modalitățile de substituție a funcției renale este strâns influențată de convingerile nefrologului în ceea ce privește superioritatea uneia sau alteia dintre metode și mai puțin de evidența științifică [Maiorca et al., 1996]. Pentru țările în curs de dezvoltare, selecția metodei poate fi însă determinată și de considerente logistice și financiare. Care este impactul metodei de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al., 1995]. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II (IECA) Administrarea de IECA la pacienții uremici coronarieni, în lumina trial-ului HOPE, este recomandabilă, având în vedere acțiunea certă asupra proceselor de remodelare cardiacă [Goldsmith [i Covic, 2001]. Totuși, nefrologul trebuie să recomande administrarea de IECA cu prudență, având în vedere posibilitatea hipotensiunii arteriale intradialitice, a pierderii diurezei restante și a accentuării hiperkaliemiei (la pacienți în majoritate cu hiperkaliemie cronică!). De asemenea, administrarea de IECA la pacienții transplantați renal cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a accidentelor vasculare ischemice la pacienții cu IRC, pe de o parte, și evidența clară a avantajelor terapiei antiagregante plachetare cu aspirină în populația non-renală cu risc cardiovascular (CDV) înalt, pe de altă parte, această situație este frustrantă pentru medicul nefrolog. Un studiu retrospectiv la pacienți cu diferite grade de disfuncție renală a arătat că rata mortalității după externare s-a redus cu 30% la pacienții la care s-a administrat aspirină în comparație cu cei care nu primeau terapie antiagregantă [Wright et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
să aducă beneficii. Deși este clar că angioplastia coronariană, stentarea coronariană și chirurgia cardiacă pot fi aplicate cu succes la pacientul uremic, riscul acestor intervenții este mai mare decât la populația non-uremică, necesitând deci o evaluare atentă, în echipa multidisciplinară (nefrolog, cardiolog, anestezist și chirurg cardiac). Tehnicile moderne de stentare și noua medicație antiplachetară, cel puțin în centrele de excelență, determină rezultate bune. Totuși, și în aceste situații, la unii pacienți uremici, prin natura leziunilor (boală coronariană calcifică difuză), nici una dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mai importantă consecință clinică a aritmiilor cardiace (în speță a tahicardiilor ventriculare) la subiectul renal este moartea subită vezi mai sus. însă aritmiile cardiace sunt responsabile de un spectru foarte larg de complicații acute care solicită intervenția rapidă a medicului nefrolog. O sinteză a acestor complicații este redată în figura 1. Determinarea de urgență a ionogramei serice este obligatorie, cu atât mai mult cu cât electrocardiograma nu este totdeauna fidelă în diagnosticarea unor complicații electrolitice amenințătoare de viață cum este, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Crosbie et al., 1972]. Tratamentul optim al insuficienței cardiace la pacientul renal Scopurile terapiei insuficienței cardiace la pacientul renal se adresează ameliorării simptomelor, a calității vieții și, cel mai important, asigurării supraviețuirii pacienților. Aceasta presupune o conlucrare interdisciplinară, implicând medicul nefrolog, cardiologul, asistentele de dializă și psihologul. Terapia pacientului renal cu ICC nu este încă bine definită, însă luând în considerare mecanismele patogenice care stau la baza disfuncției cardiace la această categorie de pacienți, se poate sintetiza un plan de management
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
regresia volumului plăcii aterosclerotice calcificate, în timp ce la pacienții fără tratament hipolipemiant progresia leziunilor calcifice a fost constantă. Nu există deocamdată un studiu asemănător la pacienții uremici. În fața atâtor date într-o oarecare măsură contradictorii sau incomplete, care va fi atitudinea nefrologului în problema reducerii riscului de apariție/progresie a leziunilor calcifice cardiovasculare? în opinia experților [Hergesell și Ritz, 2002], conduita rațională în lumina cunoștințelor actuale este următoarea: în cazul în care (a) concentrația plasmatică a fosforului este în limite normale în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
se situează în limite normale și (c) nu există semne de calcificări ale țesuturilor moi, se va continua cu aceleași doze de fixator de fosfor calcic; în cazul în care concentrația serică a fosforului este mai mare decât cea dorită, nefrologul ar trebui să verifice mai întâi dacă pacientul este compliant cu medicația prescrisă (incomplianța la tratament, cauzată de durata îndelungată a terapiei, dozele multiple, modul de administrare, eventual de costurile relativ ridicate, este extrem de frecventă); de asemenea, nefrologul trebuie să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cea dorită, nefrologul ar trebui să verifice mai întâi dacă pacientul este compliant cu medicația prescrisă (incomplianța la tratament, cauzată de durata îndelungată a terapiei, dozele multiple, modul de administrare, eventual de costurile relativ ridicate, este extrem de frecventă); de asemenea, nefrologul trebuie să se asigure că fixatorul de fosfor este administrat corect, adică în timpul mesei, în doza adaptată la cantitatea de alimente. Nu în ultimul rând, trebuie verificată eficiența dializei (Kt/V efectuat lunar!); în cazul în care concentrația plasmatică a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
concretizate prin numeroase comunicări și publicații, care au determinat includerea acestui colectiv în Grupul European de studiu al ADPKD. îndrăznesc să afirm că prin această lucrare, la care se adaugă alte cercetări remarcabile în domeniul nefrologiei sau reuniunile științifice ale nefrologilor din Moldova, asistăm la formarea și consolidarea unei veritabile școli de nefrologie la Iași. Ea s-a impus deja în plan național și, prin colaborările cu centrele din Manchester, Amiens, Aalst, Cleveland sau prezența constantă la Congresele EDTA/ERA și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]