179 matches
-
de terapie medicamentoasă identică) și, acolo unde este posibil, stratificarea adecvată a unor grupuri la intrarea în studiu, în funcție de numărul vaselor implicate, gradul stenozelor și al calcificărilor [i performanța ventriculului stâng. Diferite grupuri de studiu au elaborat indicații anestezice și nefrologice, inclusiv pentru cazurile în care hemodializa este necesară în cursul intervențiilor de by-pass (situație devenită rutină în unele instituții, fiind facil de realizat datorită similarităților tehnologice dintre aparatura de by-pass cardiopulmonar și cea de dializă). Complicațiile ischemice după by-pass sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
studiu a fost faptul că rata de declin a funcției renale, constantă anterior terapiei cu EPO, s-a stabilizat sau chiar s-a inversat la marea majoritate a pacienților. În sfârșit, un aspect deseori neglijat este acela al calității îngrijirii nefrologice predializă. Stack și col. [2001] au demonstrat convingător că adresarea frecventă și timpurie a pacientului renal către nefrolog determină reducerea incidenței insuficienței cardiace congestive după inițierea terapiei dialitice. Frecvența ICC la pacienții dializați care au fost luați în evidență de către
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
comportamentului divergent al celor doi parametri principali ai rigidității arteriale: spre deosebire de indicele de augmentare, viteza undei de puls a fost crescută de către ședința de hemodializă. Rigiditatea arterială: hemodializa versus dializa peritoneală în anii din urmă s-au purtat în comunitatea nefrologică discuții aprinse cu privire la posibilitatea ca fie hemodializa cronică (HD), fie dializa peritoneală continuă ambulatorie (DP) să reprezinte o metodă terapeutică mai avantajoasă din punctul de vedere al riscului cardiovascular. Există numeroase rezultate contradictorii, generate probabil de selecția preferențială a unui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
mult, cu cât gradul disfuncției renale este mai mare, cu atât crește riscul de mortalitate CDV postinfarct miocardic [Beattie et al., 2001; Shlipak et al., 2002]. Deși strategiile de optimizare a terapiei cu viză cardiovasculară sunt discutate amplu în literatura nefrologică din ultimul deceniu, există certitudinea generală că această terapie este clar suboptimală la pacientul renal. Paradoxal, mulți pacienți renali nu beneficiază de o terapie CDV agresivă/intensivă, deși riscul cardiovascular la această populație este extrem de ridicat. O primă explicație este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
ale calciului care ar putea contribui la fenomenul de ateroscleroză accelerată [Hörl et al., 1995; Alexiewicz et al., 1996]. Datele studiului lui Ishani [2004] discutate mai sus, aflate în contradicție cu o serie de date prezentate anterior, ilustrează dificultatea comunității nefrologice de a formula certitudini în ceea ce privește tratamentul CDV optim la o populație atât de particulară cum este aceea cu insuficiență renală cronică terminală. Importante deosebiri se constată în tratamentul bolilor cardiace la pacienții renali și în funcție de specialitatea medicului curant; astfel, nefrologii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
cardiovasculare la pacientul renal dincolo de medicația cu viză cardiovasculară Chiar dacă medicația cu viză CDV poate avea un rol determinant în reducerea morbi-mortalității la pacienții renali, nu trebuie uitate celelalte mijloace la fel de importante de reducere a mortalității cardiovasculare. Dintre acestea, îngrijirea nefrologică precoce reprezintă un element deosebit de important; adresarea târzie către nefrolog, având drept consecință inițierea tardivă a tratamentului de substituție a funcției renale, prezintă un impact clar asupra morbi-mortalității ulterioare a pacientului dializat [Lameire et al., 1999]. Mai mult, vizitele frecvente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
a principalelor studii este redată în tabelul I.1). Riscul CV crește o dată cu gradul proteinuriei. Ca urmare, determinarea calitativă sau semicantitativă sistematică a proteinuriei reprezintă o obligație clinică a oricărui medic practician. Prezența proteinuriei trebuie să determine nu numai investigații nefrologice amănunțite pentru decelarea etiologiei afectării renale, dar și explorarea cardiologică amănunțită, evaluarea riscului cardiovascular, precum și tratamentul agresiv cu viză cardiovasculară. I.3. Riscul cardiovascular la pacientul cu insuficiență renală ușoară/moderată Disfuncția renală reprezintă unul dintre cei mai relevanți și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
și pentru optimizarea lor, considerăm necesară o preocupare constantă, multidisciplinară și multicentrică pentru studierea unor noi aspecte privind particularitățile epidemiologice, clinice și genetice ale ADPKD în România, precum și pentru optimizarea monitorizării, îngrijirii și tratamentului bolnavilor. 17îNCADRAREA NOSOLOGICĂ A ADPKD Clinica nefrologică din Iași nu reprezintă, evident, singurul centru din țară preocupat de studiul ADPKD. Din 1991, clinica are însă o preocupare constantă în această direcție. în scopul cunoașterii activității noastre și pentru inițierea unor studii multicentrice, considerăm util a prezenta cele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mecanism principal de progresie spre IRC în ADPKD. Zeier et al. (1992) au demonstrat o relație directă între gradul sclerozei evidențiat histologic și gradul reducerii clearance-ului de creatinină. FACTORII PROGNOSTICI ȘI DETERMINANȚII PROGRESIEI ADPKD SPRE IRC în prezent, în literatura nefrologică, nu există un consens deplin asupra determinanților progresiei ADPKD spre IRC. Analiza datelor contradictorii este complicată și de calitatea diferită a studiilor: unele, retrospective, pe loturi mici, altele, prospective, controlate. în cele ce urmează, vom discuta toți factorii potențiali, menționați
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la recomandarea Centrului care a efectuat transplantul pentru pacienții incluși în subprogramul «Transplant de organe și țesuturi». G. 26. INSUFICIENTĂ RENALĂ CRONICĂ Medicamentele vor fi asigurate prin farmaciile aparținând unităților sanitare prin care se derulează Programul Național «Prevenție în patologia nefrologica și dializa». G. 27. GLAUCOM ─────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nr. Grupa D.C.I. crt. crt. ATC ─────────────────────────────────────────────────────────── 139. 1. S01E C03 Dorzolamidum simplu și în combinații 140. 2. S01E C04 Brinzolamidum 141. 3. S01E D01 Timololum 142. 4. S01E D02 Betaxololum 143. 5. S01E D05
CONTRACT-CADRU din 13 ianuarie 2005 (*actualizat*) privind condiţiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164642_a_165971]
-
Supravegherea și controlul infecției HIV/SIDA; - Supravegherea și controlul tuberculozei; - Prevenirea și combaterea bolilor cardiovasculare; - Prevenție și control în patologia oncologica; - Prevenție și control în diabet și alte boli de nutriție; - Profilaxie în patologia psihiatrică și psihosociala; - Prevenție în patologia nefrologica și dializa. (2) Pentru subprogramele de sănătate pentru care nu se organizează licitație la nivel național, achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare specifice se face, în condițiile legii, de către unitățile sanitare care derulează subprogramele respective. ... (3) Procedura de achiziție publică prin
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
Constantin Gorgos" Spitalul de psihiatrie Botosani-cu secția exterioară Vârful Câmpului Spitalul de psihiatrie "Sf. Maria" Argeș Spitalul psihiatrie și neurologie Brașov secția de psihiatrie Vulcan Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Padureni-Grajduri-Iași 2.6 Prevenție în patologia nefrologica și dializa Spitalul clinic de nefrologie "Carol Davila" București 2.7 Prevenție și control al hemofiliei și talasemiei Institutul clinic Fundeni-secțiile clinice de hematologie și de pediatrie Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București Spitalul de Copii "Louis
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
de către coordonatorul local; - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie. 2.5 Profilaxie în patologia psihiatrică și psihosociala - unitățile sanitare cu secții și compartimente de profil; - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie. 2.6 Prevenție în patologia nefrologica și dializa - unitățile sanitare cu secții și compartimente de profil; - centrele de dializa județene și din municipiul București; - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie. 2.7 Prevenție și control al hemofiliei și talasemiei - Institutul Național de Hematologie Transfuzionala
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
Supravegherea și controlul infecției HIV/SIDA; - Supravegherea și controlul tuberculozei; - Prevenirea și combaterea bolilor cardiovasculare; - Prevenție și control în patologia oncologica; - Prevenție și control în diabet și alte boli de nutriție; - Profilaxie în patologia psihiatrică și psihosociala; - Prevenție în patologia nefrologica și dializa. (2) Pentru subprogramele de sănătate pentru care nu se organizează licitație la nivel național, achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare specifice se face, în condițiile legii, de către unitățile sanitare care derulează subprogramele respective. ... (3) Procedura de achiziție publică prin
ORDIN nr. 113 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156248_a_157577]
-
Constantin Gorgos" Spitalul de psihiatrie Botosani-cu secția exterioară Vârful Câmpului Spitalul de psihiatrie "Sf. Maria" Argeș Spitalul psihiatrie și neurologie Brașov secția de psihiatrie Vulcan Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Padureni-Grajduri-Iași 2.6 Prevenție în patologia nefrologica și dializa Spitalul clinic de nefrologie "Carol Davila" București 2.7 Prevenție și control al hemofiliei și talasemiei Institutul clinic Fundeni-secțiile clinice de hematologie și de pediatrie Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București Spitalul de Copii "Louis
ORDIN nr. 113 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156248_a_157577]
-
de către coordonatorul local; - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie. 2.5 Profilaxie în patologia psihiatrică și psihosociala - unitățile sanitare cu secții și compartimente de profil; - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie. 2.6 Prevenție în patologia nefrologica și dializa - unitățile sanitare cu secții și compartimente de profil; - centrele de dializa județene și din municipiul București; - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie. 2.7 Prevenție și control al hemofiliei și talasemiei - Institutul Național de Hematologie Transfuzionala
ORDIN nr. 113 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156248_a_157577]
-
condițiile legii ● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcției coordonatoare, pe baza justificării necesității acestora - din bugetul Fondului unic național de asigurări de sănătate * cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului schizofreniei și al tulburărilor psihice majore SUBPROGRAM 2.6 PREVENȚIE ÎN PATOLOGIA NEFROLOGICA ȘI DIALIZA Obiective ● Precizarea naturii bolii renale prin investigare aprofundată a pacienților diagnosticați cu nefropatii ● Utilizarea tratamentului de substituție a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică Activități ● monitorizarea bolnavilor depistați cu nefropatii prin examene clinice și paraclinice; realizarea
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149862_a_151191]
-
și a materialelor sanitare specifice hemodializei și dializei peritoneale Indicatori de evaluare Indicatori de rezultat: - creșterea cu 30% a ponderii bolnavilor diagnosticați cu insuficiență renală - realizarea Registrului Național al bolnavilor cu insuficiență renală (RNBIR) Indicatori fizici: - numărul de pacienți investigați nefrologic - 3.570 - RNBIR - număr de pacienți tratați - 5.706 ● Indicatori de eficiență: - cost mediu/pacient investigat nefrologic - 3.325.000 lei - cost RNBIR - 4.123.000 mii lei - cost mediu/pacient tratat/an - 227.850 mii lei Natură cheltuielilor subprogramului
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149862_a_151191]
-
30% a ponderii bolnavilor diagnosticați cu insuficiență renală - realizarea Registrului Național al bolnavilor cu insuficiență renală (RNBIR) Indicatori fizici: - numărul de pacienți investigați nefrologic - 3.570 - RNBIR - număr de pacienți tratați - 5.706 ● Indicatori de eficiență: - cost mediu/pacient investigat nefrologic - 3.325.000 lei - cost RNBIR - 4.123.000 mii lei - cost mediu/pacient tratat/an - 227.850 mii lei Natură cheltuielilor subprogramului - bugetul Ministerului Sănătății și Familiei: ● cheltuieli materiale și servicii ● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149862_a_151191]
-
condițiile legii ● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcției coordonatoare, pe baza justificării necesității acestora - din bugetul Fondului unic național de asigurări de sănătate * cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului schizofreniei și al tulburărilor psihice majore SUBPROGRAM 2.6 PREVENȚIE ÎN PATOLOGIA NEFROLOGICA ȘI DIALIZA Obiective ● Precizarea naturii bolii renale prin investigare aprofundată a pacienților diagnosticați cu nefropatii ● Utilizarea tratamentului de substituție a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică Activități ● monitorizarea bolnavilor depistați cu nefropatii prin examene clinice și paraclinice; realizarea
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149860_a_151189]
-
și a materialelor sanitare specifice hemodializei și dializei peritoneale Indicatori de evaluare Indicatori de rezultat: - creșterea cu 30% a ponderii bolnavilor diagnosticați cu insuficiență renală - realizarea Registrului Național al bolnavilor cu insuficiență renală (RNBIR) Indicatori fizici: - numărul de pacienți investigați nefrologic - 3.570 - RNBIR - număr de pacienți tratați - 5.706 ● Indicatori de eficiență: - cost mediu/pacient investigat nefrologic - 3.325.000 lei - cost RNBIR - 4.123.000 mii lei - cost mediu/pacient tratat/an - 227.850 mii lei Natură cheltuielilor subprogramului
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149860_a_151189]
-
30% a ponderii bolnavilor diagnosticați cu insuficiență renală - realizarea Registrului Național al bolnavilor cu insuficiență renală (RNBIR) Indicatori fizici: - numărul de pacienți investigați nefrologic - 3.570 - RNBIR - număr de pacienți tratați - 5.706 ● Indicatori de eficiență: - cost mediu/pacient investigat nefrologic - 3.325.000 lei - cost RNBIR - 4.123.000 mii lei - cost mediu/pacient tratat/an - 227.850 mii lei Natură cheltuielilor subprogramului - bugetul Ministerului Sănătății și Familiei: ● cheltuieli materiale și servicii ● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149860_a_151189]
-
național prin mijloace electronice, în anul 2003 A. Din bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate 1. Supravegherea și controlul tuberculozei 2. Supravegherea și controlul infecției HIV/SIDA 3. Prevenția și controlul în patologia oncologica 4. Prevenția în patologia nefrologica și dializa 5. Prevenția și controlul în diabet și alte boli de nutriție 6. Profilaxia în patologia psihiatrică și psihosociala B. Din bugetul de stat 1. Hematologie și securitate transfuzionala.
HOTĂRÂRE nr. 634 din 29 mai 2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 276/2003 privind achiziţia de medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse specifice aferente programelor şi subprogramelor de sănătate în anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150271_a_151600]
-
Ilfov Spitalul Clinic Județean Timișoara - secția psihiatrie Spitalul de Psihiatrie și Neurologie Oradea - secția psihiatrie infantilă Spitalul Municipal "Elenă Doamna" Galați Sanatoriul de neuropsihiatrie Podriga - Botoșani Spitalul Clinic de Psihiatrie «Prof. Dr. Alexandru Obregia» București*) 2.6. Prevenție în patologia nefrologica și dializa Spitalul clinic de nefrologie "Carol Davila" București 2.7. Prevenție și control al hemofiliei și talasemiei Institutul Clinic Fundeni-sectiile clinice de hematologie și pediatrie; Spitalul Clinic de Copii "Louis Țurcanu" Timișoara Institutul Național de Hematologie Transfuzionala București 2
ANEXELE I-III la Ordinul nr. 10 din 12 ianuarie 2005 (*actualizate*) pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165425_a_166754]
-
Partea I, nr. 128 din 10 februarie 2005, se modifică și se completează după cum urmează: 1. În anexa nr. II la ordin, la punctul II.2 "Program de prevenire și control al bolilor netransmisibile", subprogramul 2.6 - Prevenție în patologia nefrologică și dializă, rubrica "Indicatori specifici" va avea următorul cuprins: "Indicatori fizici: - numărul de bolnavi tratați prin dializă - 6.600 Indicatori de eficiență: - cost mediu/bolnav dializat/an - 271.863 mii lei." 2. În anexa nr. III la ordin, la punctul
ORDIN nr. 63 din 24 februarie 2005 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 55/42/2005 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165475_a_166804]