3,146 matches
-
plus își întreabă prietenul cel mai bun “Băi, ție ți se pare că m-am îngrășat?”. Sau prietena: “Auzi, pui, crezi că ar trebui să slăbesc?”. Categoria “De mîine, intru la regim” Asta poate să urmeze, firesc, după faza de negare. Dacă urmează. Neagă omul ce neagă (cam vreo cîțiva anișori, așa) pînă îi pică în mînă o fotografie de cînd era puști și îl lovește revelația: “Hai, să-mi biiip, ia uite ce slab eram!”. După revelație, vine și decizia
Despre burticile bărbaților by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21198_a_22523]
-
polițiștii care au participat la mitingul neautorizat de vineri din fața Palatului Cotroceni și sunt dezamăgit de cat de ușor s-au putut rinoceriza niște minți îndeobște lucide. În logica există o lege care spune: Duplex negațio est affirmatio. A nega negarea înseamnă a afirma. Non-non-A e totuna cu A. Unii merg mai departe și judeca: Dușmanii dușmanilor mei sunt prietenii mei. Dar stați puțin! Negațio duplex funcționează în logica binara, care operează doar cu “adevăr” și cu “fals”. “Prietenii” și “dușmanii
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
Mai în glumă, mai în serios, Tudor Vianu o aborda uneori pe colega lui de Catedră cu propoziția: "Zoe, tu care ești o mistică, nu vrei să ne spui...". Iar Zoe nici nu clipea, nici nu schița vreun gest de negare. în mod ciudat, această profesoară hiper-cultă și-a inaugurat lunga serie de lucrări cu unele consacrate literaturii române. A început să scrie volume doar cînd condițiile de minimă libertate i-au permis să spună exact ceea ce credea. Și astfel și-
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
autentic. De aici derivă puterea contestației exprimate, virulența argumentației. Dar și ușurința cu care câteodată se aruncă în greșeala judecății pripite, furia cu care țintesc piatra în capul cui se nimerește, orgoliul cu care își etalează prea-plinul unor subiectivități exacerbate. Negarea continuă, intransigența punctului propriu de vedere, opoziția de plano, refuzul ca strategie au un miez distructiv, dizolvant. Susțin necondiționat puterea spiritului critic. Dar nu în sine, ci ca factor de ameliorare a intervenției noastre asupra mediului social, instituțional, cultural etc.
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
al P.M.R. Călinescu denunță "tapajul dubios" din jurul piesei - Scaunele de E. Ionesco ori "filosofia plină de truisme" a celuilalt "transfug" pe cale să cucerească Occidentul, E. Cioran. Dar Călinescu își regăsește uneori bunul simț critic. Excesiv se dovedește M. Nițescu în negarea oricăror merite ale Cronicilor optimistului și prin faptul de a confunda, în unele cazuri, gustul autorului cu oportunismul și concesia ideologică. Lui Călinescu nu-i plăcuse nici înainte Maiorescu. Reacția lui la articolul prin care Liviu Rusu îl reabilita în
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o va ironiza Camil Petrescu în pamfletul său antilovinescian) capacitatea sa de speculație intelectuală, derivată, paradoxal, din stări sufletești obscure și din resursele inconștientului. Tot în seama simbolismului său temperamental pune E. Lovinescu "realizarea unei critici fără afirmare și fără negare, fără întrebuințarea ponderelor materiale ce fixează valorile în cifre și cantități, a unei critici de valori imateriale, fără calificări, a unei critice de nuanțe și de sugestie". În expresie, claritatea, de sorginte clasică, l-a pus în contradicție cu obscuritățile
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nu s-a gândit nici o clipă că prin aceasta își contrazice, de fapt, condiția lui de făptură. Afirmarea autonomiei sale absolute și a voinței de a-I lua locul Creatorului, sau de a înălța înaintea lui un alt dumnezeu constituia negarea, respingerea lui Dumnezeu, căreia îi urmează inevitabil căderea cu toate consecințele ei, căci orice tentativă de a te socoti egal cu Dumnezeu este sortită eșecului. Mai întâi de toate, diavolul pune înainte nu un lucru vădit rău, ci un lucru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
păcatele celor ce nu mai sunt fiii lui Dumnezeu. Consimțind să devină dumnezeu independent de Dumnezeu, Adam arată că vrea să se lipsească de Dumnezeu, să ducă o viață fără El, să-I ia locul. Ce înseamnă aceasta dacă nu negarea, respingerea lui Dumnezeu? Adam fusese creat să conlucreze prin voința sa proprie la îndumnezeirea sa. El însă se îndepărtează de Dumnezeu prin neascultare și se lipsește de har. Omul nu este om cu adevărat decât atunci când duce viața pentru care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
recunoaște mai bine că Dumnezeu îi transcende la fel de mult ca înainte”<footnote Omilia a V-a, 119 (158, 17-19 ); cf. Ibidem, p. 49. footnote>. Referitor la această temă a eternei frustrări, se mai poate naște o întrebare: care este semnificația negării de către Sfântul Grigorie a uniunii finale cu Dumnezeu? Este această teorie a progresului etern al sufletului, nimic altceva decât descrierea unei uniuni dinamice, active și eterne cu Dumnezeu? Pentru că nu există controversă în a susține că uniunea cu Dumnezeu nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ajuns să-l privim ca pe ceva ceva impresionant, magic și strivitor, așadar ca pe ceva ,absolut". Întorcîndu-ne la Kierkegaard, detașarea e seninătatea contestatară cu care poți nega tot ceea ce pentru alții e sfînt și indiscutabil. Și pentru că atitudinea de negare aparține unui subiect uman care neagă totul la infinit, și pentru că mai apoi ea e semnul libertății absolute în ordine umană, Kierkegaard, supus presiunii pe care terminologia aflată în vogă atunci - cea hegeliană - o exercita asupra oricărei minți filozofice, va
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
Reich și La Monte Young. Conform criteriului genealogic, al identității și provenienței, toți sunt compozitori moderniști din mai multe motive: (a) Fiecare dintre cei menționați mai sus își formulează propria ideologie, estetică și stil în termenii unei raportări critice prin negarea exclusivă a referentului determinant care era orientarea pan-serialistă (serialismul integral) definitorie în ipostaza ei de hegemon în interiorul celei de a treia avangarde. În afară de Alfred Schnittke (orientarea polistilistică) și, poate, Iannis Xenakis (muzică stocastica), John Cage și minimaliștii aparțin de orientarea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
agresiune deliberată împotriva principiului însuși al vieții, în numele înfrîngerii care generează dorința de a-l anihila. În fața neantului întunecat și opac, mamele refuză să-și abandoneze copilul rolului de victimă ispășitoare. Avînd în vedere această absență de perspectivă, această tragică negare, ele procedează ca niște preotese ucigașe ale "voinței de a trăi". Dar, conform logicii lor, "a ucide înseamnă și a salva". De aceea, ele preferă sinuciderii infanticidul. Mama, prin actul cel mai extrem pe care îl poate împlini împotriva ei
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
universalității de bunuri. Instanța chemată să hotărască ea cu privire la întinderea cotelor-părți va avea în vedere criteriul contribuției efective a fiecăruia dintre foștii soți la dobândirea bunurilor supuse partajului. Aceasta înseamnă că este posibilă stabilirea de cote inegale, inegalitatea mergând până la negarea oricărui drept al unuia dintre soți atunci când el nu a avut nici un aport la dobândirea bunurilor și la susținerea sarcinilor căsătoriei. Aceste cote de contribuție se determină nu numai în funcție de aportul de ordin material la achiziționarea bunurilor comune-adică de nivelul
Agenda2003-36-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281433_a_282762]
-
proprietate comună în devălmășie. Desigur că la stabilirea întinderii cotelor-părți, instanța va avea în vedere criteriul contribuției efective a fiecăruia dintre foștii soți la dobândirea bunurilor supuse partajului. Aceasta înseamnă că este posibilă stabilirea unor cote inegale, inegalitatea mergând până la negarea oricărui drept al unuia dintre soți atunci când el nu a avut nici un aport la dobândirea bunurilor și la susținerea sarcinilor căsătoriei. Pentru stabilirea cotelor de contribuție sunt admisibile toate mijloacele de dovadă reglementate de legea civilă și procedurală, inclusiv proba
Agenda2003-42-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281601_a_282930]
-
în pericol, instanța are sarcina să intervină prompt, pentru evacuarea soțului turbulent, dacă aceasta este singura soluție eficace pentru protejarea familiei. Evacuarea este admisibilă chiar dacă soțul este proprietar exclusiv al locuinței, pentru că nu este vorba de o măsură definitivă, de negare a dreptului de proprietate, ci de o măsură provizorie, pe care o impune însăși comportarea soțului evacuat. Practic, este o măsură prin care se intervine în vederea reprimării acestor abuzuri, care pun în pericol însăși viața celorlalți membri ai familiei. Calitatea
Agenda2003-49-03-imobil () [Corola-journal/Journalistic/281802_a_283131]
-
puțin de doi ani, însă, același Guvern al României își schimbă poziția, înființând o Comisie care, bazându-se pe aceleași documente, decretează că ÎN ROMÂNIA A AVUT LOC UN GENOCID DE PROPORȚII INIMAGINABILE! Și, pentru ca absurdul să fie total, după negarea Holocaustului, același guvern, în același an, 2002, scoate un decret-lege prin care negarea Holocaustului este pedepsită cu până la 15 ani de închisoare! Admițând că, în cazuri grave, se poate aplica această lege și retroactiv, ar fi normal ca însăși guvernul
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
o Comisie care, bazându-se pe aceleași documente, decretează că ÎN ROMÂNIA A AVUT LOC UN GENOCID DE PROPORȚII INIMAGINABILE! Și, pentru ca absurdul să fie total, după negarea Holocaustului, același guvern, în același an, 2002, scoate un decret-lege prin care negarea Holocaustului este pedepsită cu până la 15 ani de închisoare! Admițând că, în cazuri grave, se poate aplica această lege și retroactiv, ar fi normal ca însăși guvernul să-și afle locul cuvenit în spatele gratiilor! Creat la comandă, pentru câștigarea unor
Scrisoare deschisa Majestății Sale Regele Mihai al României. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_462]
-
Ion Coja În raportul Comisiei Wiesel - pe care am făcut greșeala să nu stric până mai ieri nicio privire, măcar în treacăt aruncată, sunt pome nit, citat și comentat pe îndelete în capitolul Distorsionarea, negarea și minima lizarea Holocaustului în România postbelică în subcapitolul Negaționismul deflec tiv. (Ce-o fi aia „deflectiv”?!) Mai întâi se consemnează, corect, teza unui „politician post-comunist, Adrian Păunescu”, ca fiind reprezentativă pentru poziția celor inventariați în sus-numitul capitol: „Nimeni dintre
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
servi, în final, cauza „infamă” a celor care neagă Holocaustul și punct! Ceea ce ne sincer displace! Nu stă în intențiile noastre!... Dar, deh! Tu l’as voulu, George Dandin! Deci, cât de cât corect, titlul capitolului ar fi fost Distorsionarea, negarea și minima lizarea holocaustului din România. Iar propriu zis corect ar fi să fie scos din titlu măcar cuvântul distorsionare. Sub un titlu ca Negarea Holocaustului din România eu, unul, recunosc, mă înscriu oricând! Cu amân două mâinile!... în rest
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
as voulu, George Dandin! Deci, cât de cât corect, titlul capitolului ar fi fost Distorsionarea, negarea și minima lizarea holocaustului din România. Iar propriu zis corect ar fi să fie scos din titlu măcar cuvântul distorsionare. Sub un titlu ca Negarea Holocaustului din România eu, unul, recunosc, mă înscriu oricând! Cu amân două mâinile!... în rest, e mult mai mult de corectat. Căci, după regula „cine zice ăla este”, capitolul respectiv chiar cu asta se ocupă: cu distorsio narea, negarea și
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
ca Negarea Holocaustului din România eu, unul, recunosc, mă înscriu oricând! Cu amân două mâinile!... în rest, e mult mai mult de corectat. Căci, după regula „cine zice ăla este”, capitolul respectiv chiar cu asta se ocupă: cu distorsio narea, negarea și minimalizarea argumentelor celor care contestă holocaustul din Trans nistria, din România. Dacă încerc acum, prin rândurile de față, să îndrept ceva, nu am în vedere persoana mea, ci a celor doi evrei citați în titlul acestor rânduri: Wilhelm Filderman
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Pot face trimitere chiar și la biroul de avocatură unde s-a înregistrat declarația lui Wilhelm Filderman. Mă pun la dispoziția comisiei Wiesel cu această informație. Membrii comisiei Wiesel, în măsura în care au monitorizat corect prestația mea pe ogorul distorsionării și al negării, ar fi trebuit să înregistreze și cea mai importantă referire pe care am făcut-o la persoana lui Wilhelm Filderman, precum că este autorul unor Memorii despre anii petrecuți în România. Prețiosul manuscris a fost lăsat în grija secretarului său
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Timișoara. În cadrul procesului de partaj, instanța, chemată să hotărască cu privire la întinderea cotelor-părți, va avea în vedere criteriul contribuției efective a fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor supuse partajului. Aceasta înseamnă că este posibilă stabilirea de cote inegale, inegalitatea mergând până la negarea oricărui drept al unuia dintre soți atunci când el nu a avut nici un aport la dobândirea bunurilor și la susținerea sarcinilor căsătoriei. Se va ține seama de orice împrejurări de natură să evidențieze contribuția sporită a unuia dintre soți. Împrejurarea că
Agenda2004-29-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282653_a_283982]