325 matches
-
totalitarismul se distinge de despotism și de tirania clasică. Statul total presupune un partid unic, iar acesta este devotat și se află sub tutela unui șef carismatic sau a unui secretar general. Societatea civilă este distrusă, iar pluralitatea condiției umane negată. La nivel politic, separarea puterilor dispare prin fuziunea dintre partidul unic și stat, fie că aceasta se realizează În favoarea statului (fascismul italian), fie că statul se identifică cu partidul (stalinismul) sau că statul devine instrumentul partidului. Nici nazismul, nici fascismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dar și mai vechea ideologie latinistă. Așa că tradiționalismul anilor '60 de la noi a fost nu numai contradictoriu, dar și incomplet. Ideologia comunistă sfida metafizica nu numai ca metodă, dar și ca nucleu al filosofiei originare convergentă cu teologia. Or, religia negată nu putea fi scoasă din sufletele oamenilor, și atunci intrau în scenă brutele. Dacă guvernele occidentale de atunci fuseseră constrânse să reformuleze naționalismul ca urmare a mișcărilor anarhiste antiautoritare, a presiunilor afro- americanilor, ale emigranților tot mai numeroși, la noi
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
rescrie continuu, rămânând a fi adoptată atât metafizica, cât și antropologia (după G. Durand). Un fapt mai violent rămâne exportul de revoluție socialistă, pregătit continuu de Comintern (1919-1943) și realizat sistematic de Stalin în timpul și după al Doilea Război Mondial, negat la fel de "sistematic" în documentele PCR ale timpurilor de atunci. Printre urmările acelor evenimente, sprijinite cu tancuri și acțiuni de suprimare a potrivnicilor s-au numărat crizele politice. Oamenii de atunci, cărora li s-a impus noul tip de societate de către
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
altul (la credință), în timp ce Hegel, imanentizând total mesajul mântuirii în cadrul sistemului său filosofic, nu recunoaște o altă dimensiune în afară de cea a metafizicii sale. Adevărata credință religioasă este doar un moment al procesului vieții Spiritului Absolut, moment ce trebuie inserat sau negat, și în același timp păstrat (prin tipica Aufhebung), în sfera filosofiei. În sfârșit, în cadrul general al acelei gândiri contemporane, caracterizate de un refuz radical al metafizicii, raportul dintre filosofie și religia creștină atinge o a treia formă emblematică prin teologia
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se realizează în momentul vorbirii sau care se va realiza în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă. Dacă este folosit într-o propoziție interogativă, exprimă un fapt a cărui realizare rămâne de verificat. Verbul la indicativ poate fi și negat. ul poate fi definit și negativ, ca modul care în general nu exprimă o acțiune dorită, poruncită, eventuală sau ipotetică. Acest mod se găsește în toate limbile și este cel mai frecvent folosit. Indicativul este singurul mod care are morfemul
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
cultură de masă se instituționalizează - în ultimă instanță la baza culturii postmoderne. Întoarcerea melodramei în toate tipurile de structuri narative postmoderne (film, muzicaluri cinematografice, chiar produsele mass-media - articole și programe de știri TV) este o chestiune care nu poate fi negata. Imaginația melodramatica, o manifestare a inclinației postmoderne către sensibilitatea romantică (sau, mai degrabă, sentimental-romantioasă) - soap opera gen Dallas, Dynasty, Santa Barbara, Sunset Beach sau telenovelele sud-americane - n-a evoluat prea mult, în ceea ce privește conținutul, față de românele foileton de secol XIX (că
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
pot opri totuși să admir energia lor, curajul de a face față atât de multor situații penibile, dificile. Perseverența de care dau dovadă e ilustrativă pentru înțelegerea comportamentului de tip sectă, descris atât de bine de Max Weber. Nu trebuie negată forța și capacitatea de mobilizare a unei idei religioase; am impresia că este mult mai greu să fii creștin în Ortodoxie, unde lucrurile sunt bine aranjate, mântuirea pare probabilă, nimic nu ne mai "deranjează". Poate că din când un când
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Într-un anumit domeniu (aerodinamica) ajunge să fie generalizat și folosit În arii În care semnificația sa este mai degrabă vizuală și estetică decât științifică. Mai presus de toate, după cum vom vedea, estetica satului nou Însemna negarea trecutului. Însă prima negată a fost logica administrativă. Ceea ce l-a Întâmpinat pe Nyerere la Începutul lui 1975, când a vizitat satele noi din regiunea Shinyanga (În nord-vestul țării), a fost pur și simplu graba și insensibilitatea administrației. Unele sate arătau ca o „stradă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
după sinuciderea tatălui meu pe care-l adoram, ca și acum, când scriu rândurile astea. Nu era nici o nuanță sexuală, și totuși adorația mea includea și corpul lui iubit pe care l-am văzut ultima oară desfăcut de cădere, tumefiat, negat, adăugat furiei împotriva Creatorului său. La radioul suedez sunt Poetul lunii, într-o structură muzicală fascinantă: poemele Iubitul spunea, pe muzica lui Zamfir, Lilith pe muzică de Pergolesi, și Oglinda femeii pe Missa solemnis a lui Mozart. Cu prietenii, mâncând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
umană. Nu-i pot judeca pe oameni după propria mea natură. Și la urma urmei cum sunt eu? N-am fost pusă niciodată în situația să cerșesc căldură de la cineva, așa că nu știu nimic despre umilința de a fi respinsă, negată și dusă în situația jignitoare de a trăi fără nici o simpatie de la cei care au fost atrași către mine. Octombrie A scrie e solitudine absolută, trimiterea gândurilor la plimbare, primirea altor gânduri din subconștient, acolo unde „trăiește” altcineva în toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fotocopia, o poți prinde în vîrtejul ăsta și pe Doina. Păcat! Mare păcat! Ea n-are nici o vină, nu trebuie să știe; e încă un copil. Îi ajunge durerea de-a nu fi avut mamă adevărată. Iar dacă totuși află, negați. Cu vehemență! Duceți-o s-o vadă pe Aglaia; se va convinge singură că-i din neamul Sătenilor. Of, m-ai înnebunit cu Aglaia asta! face un gest violent Săteanu. De fapt, rămîne el cu privirea rătăcită ar fi timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
intuitivă. ,,Elanul mistic și asceza mentală care au marcat începuturile înțelepciunii sale antice"304 nu au părăsit-o niciodată. Cunoașterea intuitivă se află în mod evident în conflict cu cunoașterea de tip rațional, european. ,,(...) modalitatea gândirii științifice, deși nu este negată, se reduce la studiul analitic al tuturor lucrurilor, al diversității lor prin sunt scoase la lumină lucruri minunate, ordonate într-o serie infinită, pe care mintea noastră ar trebui să o parcurgă, dar pe care ea nu o poate face
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Rosile, în Boje et al., pp. 235-238): - deconstrucția înseamnă ruperea, fragmentarea unui text, a unei opere, pentru a revela contradicțiile și prezumțiile sale. În viziunea postmodernă, totul poate fi considerat text - natura, lumea însăși -, iar posibilitatea accesului dincolo de text este negată; - autoreflexivitatea subliniază nevoia unui demers metateoretic al științelor educației; fiecare element sau subiect al pedagogiei poate fi reinterpretat, reevaluat din perspectiva unor relații și interacțiuni, cum ar fi cele dintre cunoaștere și putere, dintre autoritate și libertate etc.; - decentrarea are
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
suma unor contradicții ireconciliabile. Iată: „În mine există un pătimaș și un sceptic care nu se pot pune de acord în nici o privință. Sunt suma dezacordurilor lor” (II, 153). Doar că, din neputință, eșecul ia chipul victoriei. Masca aceasta, deopotrivă negată și afirmată, îl și salvează pe Cioran: „Fiind organice, așadar insolubile, contradicțiile mele m-au predestinat eșecului. Mă îndrept spre el fără remușcare, în chip aproape triumfal” (III, 311). În caiete recunoști tot ceea ce Cioran ar fi putut să ascundă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dar, între aparență și adevăr, cine este Emil Cioran? Spaima care se află la rădăcina tuturor interogațiilor lui, spaima originară, privește tocmai propria identitate, o identitate precară, care glisează între limite incompatibile, care însă nu se exclud, chestionată în permanență, negată adesea în oricare din ipostazele ei. De fapt, abia astfel, prin negare, afirmată. Nu-i vorbă, Cioran suspectează la un moment dat tocmai preocuparea sa constantă asupra identității omului de mistificare. E felul lui de a recunoaște că în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
trebuit să-l părăsească nicicând” (III, 13). Boala lui Cioran este, în fapt, boala neputinței de a o rupe cu obârșia, cu acel altul incriminat. Deși trăiește în permanență drama absenței rădăcinilor, iată-l pe Cioran suferind tocmai pentru că rădăcinile, negate adesea, nu pot fi abandonate. Înțelegând acest paradox, el își spune la un moment dat: „Să nu-ți renegi niciodată originile, oricâte motive ai avea să roșești pentru ele. E o apostazie rușinoasă și de altfel fizic imposibilă, o contradicție
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mai mare decât unul care ar fi putut să nu existe. (4) Este imaginabil că nici un Dumnezeu nu există. (5) Cele patru premise nu pot fi toate corecte. (6) Pentru a scăpa de contradicție cel puțin una dintre premise trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
În această metafizică, temporalitatea este cheia interpretării modalităților de re422. Hubertus Hubbeling, în articolul Hartshorne și argumentul ontologic a identificat dilema în care se află argumentul ontologic în varianta Hartshorne: ori trebuie acceptat argumentul ontologic modal propus de Hartshorne și negată teoria sa conform căreia modalitățile sunt temporale, ori se acceptă această teorie și se respinge argumentul ontologic modal. Argumentul ontologic în variantă Hartshorne are nevoie de premisa care afirmă că statutul modal este necesar. În mod simbolic, dacă Lp, atunci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sunt eu?”, membrii societății civile au dat răspunsuri diferite pe parcursul acestor paisprezece ani. Tipurile de reprezentări ale societății civile, despre care vorbea Sanda, sunt forme de discurs. Ce fel de discurs? În primul rând, un discurs În uz, acceptat ori negat, probabil un discurs controversat, ori mai curând fragmente dintr-un discurs critic, care să pornească dinspre noi spre celălalt. Referitor la un asemenea tip de discurs coeziv și, În același timp, particularizant, nu știu dacă greșesc spunând că societatea civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru Guiscardo, tânăr cu reale calități, dar cu o origine nedemnă, după standardele medievale. În apărarea iubirii proprii, femeia dă dovadă de dârzenie, îndrăzneală, fermitate, face o pledoarie pentru 72 împlinirea firească prin acest instinct uman ce nu ar trebui negat și drapat inutil, își cunoaște bine firea și nu înțelege duritatea unui părinte care pune mai presus de fericirea ei normele sociale. Discursul Ghismondei îi reliefează gândirea emancipată, liberă de cutume, democratizarea viziunii asupra statutului femeii, care încă de la creație
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din prima povestire a zilei a patra, își apără iubirea în fața unui tată autoritar, care ținea cont doar de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic, există în toate gesturile femeii o poezie a despărțirii, un legământ puternic între cei doi îndrăgostiți: în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ceea ce face, de a cere acordul celorlalți pentru cele mai neînsemnate lucruri sau acte. Persoana caută cu tot dinadinsul să fie aprobată, dictată de nevoia de ușurare morală, de absolvire de consecințele negative ale lucrului făcut. Orice plăcere personală este negată, refuzată. La nivelul superior, apare sentimentul lipsei de demnitate. Persoana se teme de orice responsabilitate, starea de lașitate care derivă de aici otrăvind toate proiectele personale. Apare rușinea de sine și individul se condamnă pentru eșec. Se conturează astfel complexul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Hannah Arendt arată cum această denaturarea e posibilă datorită fragilității realității; realitatea, de cele mai multe ori, nu poartă cu sine un "adevăr intrinsec și intangibil." (Aron 2001, 213), iar fără martori credibili și amintiri, faptele tind să fie distorsionate sau uitate, negate sau ascunse prin minciuna organizată a unor grupuri sau clase sociale. Fiecare poate înșela, întrucât lucrurile ar putea sta așa cum le prezintă cel care recurge la minciună (însă numai până la un punct). Acest lucru s-a întâmplat în regimurile totalitare
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rolul factorilor interni, promovând un soi de mimetism generalizat și servil în raport cu sursele de influență. Încadrarea în virtuțile creatoare ale poporului român e o realitate probată de întreaga lui carieră de critic literar. Procesul imitativ nu poate fi însă nici negat, nici desconsiderat. El este într-o legătură ineluctabilă cu condițiile de existență ale epocii moderne, care au creat posibilități de comunicare imprevizibile chiar într-un trecut apropiat. În acest fel, s-a instalat între cele mai multe state europene, accentuându-se îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
egale pentru activele financiare componente; b) riscuri egale și independente; c) numărul de titluri componente ale portofoliului este suficient de mare, pentru a permite reducerea riscului prin diversificare. În realitate, pe piața financiară primele două condiții sunt în mod obișnuit negate: speranțele de rentabilitate sunt diferite, iar riscurile inegale și interdependente. Criteriul dublu: speranță de rentabilitate dispersie (risc), introdus de Markowitz și ridicat la rang de legitate, se formulează ca o problemă de eficiență: maximizarea speranței de rentabilitate pe unitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]