148 matches
-
La dejun contele Eugen Zichy și consilierul ministerial dr. Herich, care ne invită la expoziția de la Pesta. Le-am arătat castelul, rămân la ceai. Lucrat cu Fălcoianu și Sturdza. Orele 5-6½ promenadă singur, frumos, dar foarte rece. Seara biliard cu Negel și Theodori. Luni, 6/18 august Vreme frumoasă. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta, scris. La dejun Plagino și generalul Fălcoianu cu soția. După-amiază scris. Promenadă singur. Seara biliard cu Negel. Seară rece. Marți, 7/19 august Vreme frumoasă, rece. Muck
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
5-6½ promenadă singur, frumos, dar foarte rece. Seara biliard cu Negel și Theodori. Luni, 6/18 august Vreme frumoasă. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta, scris. La dejun Plagino și generalul Fălcoianu cu soția. După-amiază scris. Promenadă singur. Seara biliard cu Negel. Seară rece. Marți, 7/19 august Vreme frumoasă, rece. Muck foarte bolnav. În pădure cu Kolben. La masă Kremnitz, Kolben, Maria Bălăceanu etc. După-amiaza promenadă cu Elisabeta, la Davila. Seara biliard. Sala turcească aproape gata. Miercuri, 8/20 august Vreme
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi castelul. Conversat cu Busch, el vede, dimpotrivă, o soluție pașnică. Ora 4 promenadă, apoi ministrul american cu soția și fiica la ceai. Alecsandri trebuie să plece la București, de unde va pleca apoi ca ministru la Paris. Seara biliard cu Negel. Ploaie. Conferința încă nu s-a întrunit la Constantinopol. Joi, 17/29 octombrie Vremea mai bună, cald. Baie, promenadă. Promenadă cu Elisabeta, aer bun. După dejun ploaie, vânt rece. Orele 4½-5½ promenadă, înnorat, dar cald. Ultima baracă a fost dărâmată
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 10 și se întoarce la București. Sâmbătă, 19/31 octombrie Noaptea zăpadă până la cascade. Frig. Baie, promenadă. Înainte de amiază Stöhr și Steriadi, care au venit de la București. După-amiază promenadă. Furtună și ceva viscol cu zăpadă. Seara biliard cu Negel. Scrisori de la Leopold și Marie. Mama merge în noiembrie în Baden la tante Marie. Duminică, 1 noiembrie/20 octombrie -3°R, vreme frumoasă. Baie, promenadă. Cu Stöhr în castel, apoi la pavilionul de vânătoare. La lunch G. Cantacuzino cu nepoata
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
concediu, C. Boerescu etc. După-amiaza scris. Promenadă. Seara biliard. Miercuri, 16/28 iulie Vreme minunată, foarte cald. Promenadă cu carul. Înainte de amiază cu Stöhr, care merge la București. La lunch ministrul de război. Candiano numit din nou adjutant al meu, Negel primește Regimentul 3 Cavalerie din București. Orele 4-6 plecat cu Elisabeta la Bușteni, călătorie minunată, munții foarte frumoși.Seara biliard. Joi, 17/29 iulie Furtună, ploaie. Înainte de amiază scris. La lunch Pherekyde, Bălăceanu și ministrul plenipotențiar turc. După-amiaza cu Pherekyde
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
personalul. După aceea a fost primit la Elisabeta. Ora 2 căpitanul Mongier pentru turela franceză, îmi aduce un model. Ora 4 cu Elisabeta. Ploaie torențială, complet întuneric. Ora 5 ministrul de război, Vlădoianu la București conform dorinței lui D. Ghica, Negel la Ploiești. Ora 5½ I. Ghica, s-a întors de la Londra. Orele 6½-8 maiorul Schuhman, pentru fortificații. Călătoria în Germania Vineri, 6/18 martie. Plecarea din București. Vreme frumoasă, foarte vântos. În Germania zăpadă. Ora 10 Stöhr. Orele 10½-12 Brătianu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care nu le-a terminat, la Berlin și Viena, apoi a deținut diferite funcții în România, în justiție și administrație. A fost membru al societății Junimea. Emanoil Morțun (n. 1821), jurist și om politic liberal, deputat în repetate rânduri. Vasile Negel (n. 1854), medic și profesor de anatomie patologică la Universitatea din Iași. Dimitrie Brândză (1846-1895), medic și botanist, cu studii și doctorat la Paris. A fost profesor la Universitatea din Iași, apoi, din 1874, la Universitatea din București. Spațiu gol
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de arme ai mareșalului în frunte cu generalii: Nicolae Samsonovici, Nicolae Ciupercă, Iacob Zadic și alții. În urma suveranului descind din trenul regal general Constantin Sănătescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui, colonel Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul domeniilor Coroanei, colonel Robert Bossie și căpitanul comandor Gherghel. În timp ce fanfara intonează pentru întâmpinarea suveranului Imnul Regal, soborul prelaților se pregătește pentru rugăciunile de prohod la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldatului. În jurul I.P.S.S. Patriarhul Nicodin, participă
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
și nu îndeajuns de largi, aleile (acoperite cu prundiș, ulterior și cu „nisip de sub ciur”, mai „ușor de pietonat”) se întîlneau la mijloc, unde înconjurau un strat cu un pîlc de copaci plantați pe vremea unuia din vechii primari, Gheorghe Negel. Stratul acela, cît și straturile laterale, era semănat cu „trifoi de piatră”, mărunt (mai tîrziu cu gazon) și cu flori și garnisit cu trandafiri înalți și pitici.5 ) De „estetica ornamentală” se îngrijea „grădinarul comunal”, funcție îndeplinită multă vreme de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
comparație cu zalhanaua, abatorul avea „mai multe despărțituri” și era prevăzut cu scurgeri. „Și sînge cald se scurge pe canal”, scrie poetul. Exact ar fi fost: pe canal și spre canal. în topografia băcăuană, „canalul” era albia sistematizată a pîrîului Negel. Deschis pînă în 1893, cimentat și acoperit din anul următor, canalul întîlnea Bistrița în dreptul abatorului. Iarna, în zilele geroase, acumularea de ape murdare și sînge se prefăcea, pentru copiii și tinerii din acea zonă a orașului, în patinoar („patinor” la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Slugerul Costachi a avut un fiu, pe Gavrilă Costaki care a fost agă de Dărăbani în anul 1657 și mare vornic între 1659-1684. Vornicul Gavriliță a avut 4 copii: Costaki, Solomon, Lupu și Vasile din care se trag ramurile Costaki, Negel, Lățescu și Talpan. Hatmanul Gheorghe (Iordache) Costache Boldur Lățescu a fost fiul spătarului Ioniță Costache Boldur Lătescu și nepotul spătarului Mihail (Mihalache) Costache Boldur Lățescu. Numele de Lățescu a fost adăugat după denumirea veche a moșiei familiei Boldur din Lățești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Moroianu, N., agent de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea Rahova, 8; Nacu, C., avocat, deputat, profesor la școala de Drept, str. Teilor, 24; Negel, D., maior, aghiotant (aide-de-camp) al M.S. Regelui, str. Minervei, 5; Nica, Th., avocat, deputat, str. Modei, 6; Nottara, artist dramatic, intrarea Rosetti, 3; Nottara (doamna Amelia), artistă dramatică, intrarea Rosetti, 3; Ocășanu, G., publicist, str. Regală (Hotel Union); Oeconomu, Cyru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
moșia Șendreni, de la care era perceput adetiul casei. În 1829 erau aici zece case . Raportul boierilor din Divan, Înaintat senatorului Crasno Milașevici la 20 iulie 1812, amintește și . Din 1813, Iordache Râșcanu Înaintează jalbă . Maria Holban era datoare vornicului Șerban Negel cu sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lui Iorgu Gane, socrul lui Artur Sion . Procesul pornit de spătarul Costache Burghelea pentru Împresurarea moșiei Frenciugi de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu a fost câștigat de cea din urmă la 30 ianuarie 1844. Opisul de documente atestă moara comisului Vasile Costachi Negel aflată la 24 mai 1829 În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva Râșcanu și stolnicul Costache Burghelea se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind contestat de către vorniceasa
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
unor doctori și oameni celebri la Roman și Iași. Lui Mihalache Kogălniceanu și d-rului Russ. Cuconu Ilie consimte, deși îi pare rău să se despartă de o parte, deși netrebnică, însă cuminte, a trupului său. Al doilea. Cum a căzut negelul sugrumat, băiatul lui cuconu Ilie Leu, cărturarul și poetul, a devenit pe neașteptate celebru ș-a căpătat un premiu. A scris o carte cam încurcată și-ntr-o limbă a vremurilor nouă, dar o carte care, pesemne, place. În cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poporul trăia realizarea visului unirii. Tradițiile facultății, care intra în al cincilea deceniu de existență, au fost preluate de o nouă generație de profesori, în majoritatea lor, foști studenți ai aceleiași școli. Alături de profesori consacrați ca Slătineanu, Leon, Parhon, Bejan, Negel, Thiron și alții, și-au început activitatea tinerii profesori Elena Pușcariu, Nicolaie Hortolomei, Vasile Râșcanu, Grigore Popa, Ion Mironescu, Ion Nicolau, Alex. Țupa, Gh. Tudoranu. * Anii de după război au coincis cu o nouă eră în istoria medicinii, consemnată ca eră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
limba germană. În câteva minute mă aflai dinaintea unei fețe polițienești, bună de fotografiat. Închipuiți-vă un om încrețit, posomorât, cu niște sprâncene mari, zburlite, de-i acopereau ochii pe jumătate, cu un nas cât o patlagică 89, plin de negei, cu niște musteți țăpoșe 90, roase de halbele de bere, și care ținea într-un colț de gură o lulea voluminoasă cât și nasul lui, iar prin celalalt colț de gură scuipa printre dinți la un metru depărtare. El sta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
TITUS (19081962), medic............ 204 63. MIRIȚĂ, IOAN (19221994), inginer agronom........... 207 64. MOISĂ, LUCIA (1919-1989), medic....................... 209 65. MORUZI, C. DUMITRU (1850-1914), prinț și scriitor.. 212 66. MUNTEANU, MIRCEA (1913-2002), medic............. 215 N 67. NEAGOE, ION (1940-2001), economist................... 219 68. NEGEL, VASILE (1854-1923), medic..................... 222 69. NICOLAESCU, I. ION (1933-2002), fizician............. 224 70. NICOLAU, ION (1885-1964), medic....................... 227 71. NICULESCU, PETRE (1884-1944), medic............... 231 O 72. OPREA, ARSENIE (1916-2002), matematician.......... 235 P 73. PANAIT, VASILE (1927-1986), inginer agronom........ 237 74. PASTIA
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
REFERIRI EXTRASE: -Prof. univ. dr. Ion Neagoe. Catalogul Profesorilor din învățământul superior economic A-Z, Ed. Sedcom Libris, 2000, p. 241, 643 ARTICOLE: -NEAGOE, GABRIELA, Prof. univ. dr. Ion Neagoe (19402001), Curriculum vitae, Iași, 2002, 6p. mss (în arhiva autorului) NEGEL, VASILE (1854-1923) MEDIC Clinician și anatomopatolog din prima generație de profesori ai școlii medicale ieșene, profesorul doctor Vasile Negel s-a dedicat cu profesionalism și fidelitate timp de patru decenii propășirii asistenței medicale și învățământului de medicină internă. S-a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
p. 241, 643 ARTICOLE: -NEAGOE, GABRIELA, Prof. univ. dr. Ion Neagoe (19402001), Curriculum vitae, Iași, 2002, 6p. mss (în arhiva autorului) NEGEL, VASILE (1854-1923) MEDIC Clinician și anatomopatolog din prima generație de profesori ai școlii medicale ieșene, profesorul doctor Vasile Negel s-a dedicat cu profesionalism și fidelitate timp de patru decenii propășirii asistenței medicale și învățământului de medicină internă. S-a născut la 6 iunie 1854, la Bacău. După terminarea studiilor liceale la Iași, a urmat cursurile Facultății de Medicină
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
internist, stimat de colegi și mult apreciat de bolnavi. Între 1911-1912 a suplinit ca profesor Catedra de Medicină internă de la Clinica I Medicală, devenită vacantă în urma decesului prof. dr. Ludovic Russ jr. De la vârsta de 29 ani, prof. dr. Vasile Negel a fost neîntrerupt, profesor al Facultății de Medicină din Iași, îmbinând pasiunea pentru medicina clinică cu grija față de sănătatea oamenilor, remarcându-se ca un foarte bun clinician. A desfășurat, paralel cu munca din laborator, o continuă activitate ca medic practician
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ca membru al colegiului de redacție la „Gazeta medicală de Iași” și „Analele Casei spitalelor și ospiciilor Sf. Spiridon din Iași”, a publicat o serie de cercetări din domeniul pneumologiei, în special astmul bronșic. Între anii 19161919, prof. dr. Vasile Negel a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Medicină din Iași. A deținut mult timp funcția de epitrop al Spitalului Sf. Spiridon din Iași. Considerat de contemporani ca un om generos și un clinician subtil, prof. dr. Vasile Negel s-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]