148 matches
-
bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ei duminecă dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineață pe nespălate, înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț Cînd pleacă nunta de la casa miresei, mireasa, stînd în car în picioare, rupe un colac în cap. Dacă cu o fărmătură din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci în tîrg de vînzare, toată lumea va trage
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Prefectul, Chițu etc. merg cu mine până la Târgu-Frumos. Dejunat în vagon. Ora 2 în Pașcani, întâmpinare. Ora 2 și 40 minute în Dolhasca, acolo toate trăsurile pregătite, 12. Prefectul Morțun. Eu călătoresc cu Lecca. Cu noi mai merg Theodori, Greceanu, Negel, Brândză și Poni. 2 ore până în Fălticeni. Mult praf, vânt rece. Mare întâmpinare, biserica. Descins în casa domnului Morțun. Defilare a trupelor. Vizitare a spitalului închisorii și a câtorva școli. Ora 8 cinat. Toasturi. Seara promenadă pe jos prin oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Crisoveloni cu soția, cu toții la castel, acolo până la ora 6. Seara scris. Foarte frig, enorm de uscat. Sâmbătă, 4 august/23 iulie Vreme minunată. Înainte de amiază scris. La castel. Behr pleacă. După-amiaza în pavilionul de vânătoare. Candiano iese și maiorul Negel intră în serviciu. Seara cu Elisabeta. Cutremur în Peschiera (Italia). Duminică, 5 august/24 iulie Vreme minunată, nori. Ora 9 cu Elisabeta la biserică. Episcopul catolic citește o liturghie în casa lui Keresteny. La castel cu Stöhr. La dejun Câmpineanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabeta și scris. Furtună dinspre nord. Luni, 1/13 august Vreme minunată, frig. Înainte de amiază scris. Telegrafiat lui Wilhelm de Prusia că vin la Berlin pentru botez. La castel. La dejun invitat pe contele Monts. După-amiaza la castel. Seara Davila. Negel a plecat la București, Petrescu a intrat în serviciu. Marți, 2/14 august Vreme minunată. Enorm de secetos în toată țara. Înainte de amiază la castel. La dejun Costinescu, Cornescu etc. La castel. Seara venit Sturdza. Brătianu scrie că ar veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Multă lume. Ora 12¾ plecarea cu trenul special spre Predeal. Miniștri, Salzberg, Monts etc. merg cu noi. Despărțire de Elisabeta, care se întoarce imediat la Sinaia. Ora 2 la Brașov. Carp, Liteanu, generalii Fălcoianu și Budișteanu, colonelul Candiano și maiorul Negel călătoresc cu mine. Căldură enormă. Discutat cu Carp și cu Liteanu problema Dunării, primul este împotrivă, cel de-al doilea este pentru a ceda. Ora 7 Törös, cinat în vagon, mers toată noaptea, se face frig. Ploaie. Vineri, 5/17
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
4, Whigt la mine, a fost la Roma. Ora 4 Sturdza. Seara cu Elisabeta. Apoi Slade. Sâmbătă, 7/19 ianuarie. Sf. Ioan. Vreme minunată, −4°R. Înainte de amiază Elisabeta. Orele 11-12½ D. Ghica. Telegrafiat lui Brătianu și trimis pe maiorul Negel la Florica, cu albumul despre Broșteni. După-amiază episcopul catolic. Orele 5-6½ lucrat cu generalul Fălcoianu, șeful Marelui Stat Major. Seara la teatru cu Elisabeta. Opera italiană. Pierdut diamantul, care a fost regăsit. Ora 11, se termină. −6°R. Duminică, 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
După-amiază plecat cu D. Ghica la Izvor și spre Orezi. Ora 6½ înapoi. Seara biliard cu Candiano. Miercuri, 6 august/25 iulie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază scris. După-amiază venit Mitilineu, înainte de aceasta dejunat în pavilionul de vânătoare. Candiano pleacă, Negel intră în serviciu. Joi, 7 august/26 iulie Ceva ploaie. Înainte de amiază cu Elisabeta. La masă Mitilineu și Nadovitz, agent al Serbiei. După-amiază cu Mitilineu, discutat despre călătoria la Belgrad. Văzut mostre pentru palatul din București, o casă franceză. Seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la masă. Biliard. Sâmbătă, 9 august/28 iulie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază promenadă până la bazinul pentru lumina electrică. La dejun Călinescu, Costinescu împreună cu soția etc. După-amiaza cu Elisabeta. Orele 4½-7 promenadă, cu câinele. Seara biliard cu Sturdza, Basset și Negel. Noapte senină cu lună, destul de cald. Duminică, 10 august/29 iulie Vreme minunată. Ora 9 la biserică. Înainte de amiază scris. Venit Voinov. La dejun prefectul și primarul din Ploiești, colonelul Maican și Vartiadi etc. Maiorescu, care rămâne după-amiaza și seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
La dejun contele Eugen Zichy și consilierul ministerial dr. Herich, care ne invită la expoziția de la Pesta. Le-am arătat castelul, rămân la ceai. Lucrat cu Fălcoianu și Sturdza. Orele 5-6½ promenadă singur, frumos, dar foarte rece. Seara biliard cu Negel și Theodori. Luni, 6/18 august Vreme frumoasă. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta, scris. La dejun Plagino și generalul Fălcoianu cu soția. După-amiază scris. Promenadă singur. Seara biliard cu Negel. Seară rece. Marți, 7/19 august Vreme frumoasă, rece. Muck
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
5-6½ promenadă singur, frumos, dar foarte rece. Seara biliard cu Negel și Theodori. Luni, 6/18 august Vreme frumoasă. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta, scris. La dejun Plagino și generalul Fălcoianu cu soția. După-amiază scris. Promenadă singur. Seara biliard cu Negel. Seară rece. Marți, 7/19 august Vreme frumoasă, rece. Muck foarte bolnav. În pădure cu Kolben. La masă Kremnitz, Kolben, Maria Bălăceanu etc. După-amiaza promenadă cu Elisabeta, la Davila. Seara biliard. Sala turcească aproape gata. Miercuri, 8/20 august Vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi castelul. Conversat cu Busch, el vede, dimpotrivă, o soluție pașnică. Ora 4 promenadă, apoi ministrul american cu soția și fiica la ceai. Alecsandri trebuie să plece la București, de unde va pleca apoi ca ministru la Paris. Seara biliard cu Negel. Ploaie. Conferința încă nu s-a întrunit la Constantinopol. Joi, 17/29 octombrie Vremea mai bună, cald. Baie, promenadă. Promenadă cu Elisabeta, aer bun. După dejun ploaie, vânt rece. Orele 4½-5½ promenadă, înnorat, dar cald. Ultima baracă a fost dărâmată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 10 și se întoarce la București. Sâmbătă, 19/31 octombrie Noaptea zăpadă până la cascade. Frig. Baie, promenadă. Înainte de amiază Stöhr și Steriadi, care au venit de la București. După-amiază promenadă. Furtună și ceva viscol cu zăpadă. Seara biliard cu Negel. Scrisori de la Leopold și Marie. Mama merge în noiembrie în Baden la tante Marie. Duminică, 1 noiembrie/20 octombrie -3°R, vreme frumoasă. Baie, promenadă. Cu Stöhr în castel, apoi la pavilionul de vânătoare. La lunch G. Cantacuzino cu nepoata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
concediu, C. Boerescu etc. După-amiaza scris. Promenadă. Seara biliard. Miercuri, 16/28 iulie Vreme minunată, foarte cald. Promenadă cu carul. Înainte de amiază cu Stöhr, care merge la București. La lunch ministrul de război. Candiano numit din nou adjutant al meu, Negel primește Regimentul 3 Cavalerie din București. Orele 4-6 plecat cu Elisabeta la Bușteni, călătorie minunată, munții foarte frumoși.Seara biliard. Joi, 17/29 iulie Furtună, ploaie. Înainte de amiază scris. La lunch Pherekyde, Bălăceanu și ministrul plenipotențiar turc. După-amiaza cu Pherekyde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
personalul. După aceea a fost primit la Elisabeta. Ora 2 căpitanul Mongier pentru turela franceză, îmi aduce un model. Ora 4 cu Elisabeta. Ploaie torențială, complet întuneric. Ora 5 ministrul de război, Vlădoianu la București conform dorinței lui D. Ghica, Negel la Ploiești. Ora 5½ I. Ghica, s-a întors de la Londra. Orele 6½-8 maiorul Schuhman, pentru fortificații. Călătoria în Germania Vineri, 6/18 martie. Plecarea din București. Vreme frumoasă, foarte vântos. În Germania zăpadă. Ora 10 Stöhr. Orele 10½-12 Brătianu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care nu le-a terminat, la Berlin și Viena, apoi a deținut diferite funcții în România, în justiție și administrație. A fost membru al societății Junimea. Emanoil Morțun (n. 1821), jurist și om politic liberal, deputat în repetate rânduri. Vasile Negel (n. 1854), medic și profesor de anatomie patologică la Universitatea din Iași. Dimitrie Brândză (1846-1895), medic și botanist, cu studii și doctorat la Paris. A fost profesor la Universitatea din Iași, apoi, din 1874, la Universitatea din București. Spațiu gol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
unor doctori și oameni celebri la Roman și Iași. Lui Mihalache Kogălniceanu și d-rului Russ. Cuconu Ilie consimte, deși îi pare rău să se despartă de o parte, deși netrebnică, însă cuminte, a trupului său. Al doilea. Cum a căzut negelul sugrumat, băiatul lui cuconu Ilie Leu, cărturarul și poetul, a devenit pe neașteptate celebru ș-a căpătat un premiu. A scris o carte cam încurcată și-ntr-o limbă a vremurilor nouă, dar o carte care, pesemne, place. În cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
TITUS (19081962), medic............ 204 63. MIRIȚĂ, IOAN (19221994), inginer agronom........... 207 64. MOISĂ, LUCIA (1919-1989), medic....................... 209 65. MORUZI, C. DUMITRU (1850-1914), prinț și scriitor.. 212 66. MUNTEANU, MIRCEA (1913-2002), medic............. 215 N 67. NEAGOE, ION (1940-2001), economist................... 219 68. NEGEL, VASILE (1854-1923), medic..................... 222 69. NICOLAESCU, I. ION (1933-2002), fizician............. 224 70. NICOLAU, ION (1885-1964), medic....................... 227 71. NICULESCU, PETRE (1884-1944), medic............... 231 O 72. OPREA, ARSENIE (1916-2002), matematician.......... 235 P 73. PANAIT, VASILE (1927-1986), inginer agronom........ 237 74. PASTIA
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
REFERIRI EXTRASE: -Prof. univ. dr. Ion Neagoe. Catalogul Profesorilor din învățământul superior economic A-Z, Ed. Sedcom Libris, 2000, p. 241, 643 ARTICOLE: -NEAGOE, GABRIELA, Prof. univ. dr. Ion Neagoe (19402001), Curriculum vitae, Iași, 2002, 6p. mss (în arhiva autorului) NEGEL, VASILE (1854-1923) MEDIC Clinician și anatomopatolog din prima generație de profesori ai școlii medicale ieșene, profesorul doctor Vasile Negel s-a dedicat cu profesionalism și fidelitate timp de patru decenii propășirii asistenței medicale și învățământului de medicină internă. S-a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
p. 241, 643 ARTICOLE: -NEAGOE, GABRIELA, Prof. univ. dr. Ion Neagoe (19402001), Curriculum vitae, Iași, 2002, 6p. mss (în arhiva autorului) NEGEL, VASILE (1854-1923) MEDIC Clinician și anatomopatolog din prima generație de profesori ai școlii medicale ieșene, profesorul doctor Vasile Negel s-a dedicat cu profesionalism și fidelitate timp de patru decenii propășirii asistenței medicale și învățământului de medicină internă. S-a născut la 6 iunie 1854, la Bacău. După terminarea studiilor liceale la Iași, a urmat cursurile Facultății de Medicină
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
internist, stimat de colegi și mult apreciat de bolnavi. Între 1911-1912 a suplinit ca profesor Catedra de Medicină internă de la Clinica I Medicală, devenită vacantă în urma decesului prof. dr. Ludovic Russ jr. De la vârsta de 29 ani, prof. dr. Vasile Negel a fost neîntrerupt, profesor al Facultății de Medicină din Iași, îmbinând pasiunea pentru medicina clinică cu grija față de sănătatea oamenilor, remarcându-se ca un foarte bun clinician. A desfășurat, paralel cu munca din laborator, o continuă activitate ca medic practician
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]