346 matches
-
zice biocâmpul, arătând dorința de germinare prin iunie... Timp În care bostanul așteaptă ca Înaintemergătorul porumb, alt iubitor de căldură, dar căruia biocâmpul Îi dezvăluie trezirea Încă din martie-aprilie, când de fapt e și semănat, să-i pregătească porția de negentropie... Desigur, semănat când „știe“ el, bostanul n’ar mai ajunge, la noi, la maturitate. Așa că se grăbește, „uitând“ de pretențiile ancestrale; e totuși cineva Într’o țară străină... dispus la compromis. Îmi place bostanul și În ipostaza de felinar - cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
urmăresc cu atenție pisicile, fără a fi egiptean, voi lua-o ca și ele pe ocolite, dar nescăpând din priviri subiectul. Întâi, o definiție, incompletă desigur, dar indispensabilă celor care nu mă cunosc: esența devenirii lumii rezidă În jocul dintre negentropie (viața) și entropie (moartea), negentropia Însemnând acum doar spiritual și existența unei polarizări, a unei diversități, respectiv antiteza sa, entropia, material și uniformitate. Istoria, politică și culturală, se supune și ea acestui joc. Acum aproape cinci milenii și jumătate, o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fi egiptean, voi lua-o ca și ele pe ocolite, dar nescăpând din priviri subiectul. Întâi, o definiție, incompletă desigur, dar indispensabilă celor care nu mă cunosc: esența devenirii lumii rezidă În jocul dintre negentropie (viața) și entropie (moartea), negentropia Însemnând acum doar spiritual și existența unei polarizări, a unei diversități, respectiv antiteza sa, entropia, material și uniformitate. Istoria, politică și culturală, se supune și ea acestui joc. Acum aproape cinci milenii și jumătate, o seamă de mici principate se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
supune și ea acestui joc. Acum aproape cinci milenii și jumătate, o seamă de mici principate se unificau, de voie, de nevoie, formând Egiptul de sud și conferindu-i o diversitate internă, negentropică. Dar, cum orice activitate este distrugătoare a negentropiei, uniformizantă adică, În curând acel regat a trebuit să caute o nouă antiteză și a găsit-o Înglobându-l și pe acela din nord. Și, câtă vreme coroana faraonului a păstrat antiteza albului simbolizând sudul cu roșul nordului, țara a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a Învins; creștinismul a prins În exterior, În sistemul integrator care era Imperiul roman. Dar acasă, apostolii, cei mai negentropici, spiritualizați oameni (de aceea au rezistat lângă Hristos) au transmis altora - diaconii, primul fiind Ștefan - surplusul lor de entropie. Căci negentropia se Întreține aruncând afară entropia care rezultă din orice activitate, cu atât mai multă cu cât aceea e mai complexă. Diaconul vremii era menit să slujească la mesele comune ale creștinilor, Înlesnind aleșilor negentropici să-și continuie negentropizarea, spiritualizarea; diaconul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negentropică În sine prin relația ei cu o sursă de energie, hrănește pe entropicul animal, sacrificându-se pe sine, adică murind; Ștefan, negentropic prin relația cu sfântul duh, a hrănit nou veniții, entropici Încă, pierind de mâna lor. Transmisă spiritual, negentropia primului Ștefan a dat o conotație augurală numelui. Un sfânt Ștefan - catolic - a creștinat pe unguri, compatibilizându-i pe abia sosiții entropici orientali de atunci. Prea târziu am băgat În seamă sfințenia altuia - ortodox - care a apărat negentropica Europă În fața entropicului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am băgat În seamă sfințenia altuia - ortodox - care a apărat negentropica Europă În fața entropicului Orient, sacrificând dacă nu pe sine, sigur mica lui Moldovă. Poate că, expusă mai mult ca oricare țară expansiunii orientale, Moldova a căutat o pavăză spirituală, negentropia primului mucenic, urcând pe tron nu mai puțin de 12 Ștefani... Această negentropie scapă printre degete. Le-a scăpat și turcilor care, când au dat un nume nou - pentru ei - vechii Ak iflak, adică Valahia Albă, i-au spus Moldovei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
entropicului Orient, sacrificând dacă nu pe sine, sigur mica lui Moldovă. Poate că, expusă mai mult ca oricare țară expansiunii orientale, Moldova a căutat o pavăză spirituală, negentropia primului mucenic, urcând pe tron nu mai puțin de 12 Ștefani... Această negentropie scapă printre degete. Le-a scăpat și turcilor care, când au dat un nume nou - pentru ei - vechii Ak iflak, adică Valahia Albă, i-au spus Moldovei Bogdanli, iar nu definitoarea Ștefanli; desigur nu de frica săbiei acelui Ștefan care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ștefanli; desigur nu de frica săbiei acelui Ștefan care-și dormea deja somnul de veci. Și a scăpat și acelui Ioan Pop Florantin care, vrând o epopeie națională - Ștefaniada -, a lăsat-o neterminată. Firesc, căci prinsă’n palmă, adică definită, negentropia ne-ar oferi ceea ce nu ni se cuvine: stăpânirea și dirijarea ultimei sale expresii: Viața. Și Înainte de a ura de bine purtătorilor acestui nume, uneori și a atributelor sale augurale, să concluzionez abrupt: nimic nu poate exista În afara ecologiei - ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la stimuli neașteptați: realii fluturi evocați deunăzi. Și de care ne e dor, de ei și de culorile lor, acum când totul e cenușiu: arbori desfrunziți ca și cerul, situați undeva Între antitezele albului zăpezii și negrului pământului umed, Între negentropie și entropie adică, ambele la fel de greu de suportat. Și Încă, avem și acum fluturi: molia din covor și din punga cu făină, și ele tot cenușii. Niște fluturi antropofili aș putea spune, iubitori de oameni adică, neștiind că noi nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau alimentare-evacuare ce definește orice entitate biologică, in extremis omul, entități ce nu fac altceva decât să degradeze o formă de energie chimică, superioară, În alta tot chimică, dar inferioară folosind, pentru existența lor, diferența. Diferența? Da, transformată Însă În negentropie, adică Într’o ordine internă ce tinde spre perfecțiune. Căci acel trupșor Își caută, cu bietul lui ganglion, o devenire mai bună, În primul rând trăind, adică supraviețuind mereu Într’un mediu nu neapărat ostil, dar sigur incitant. O face
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fel de-a spune - ignoranții ce-am devenit, ca și ciclurile Învățământului: primar, secundar, liceal, superior... de fapt tot un continuum, dar educațional. Natura nu știe Însă decât de nuanțele - sau proporțiile - unui amestec dintre entropie - negru, deficitar energetic - și negentropie - alb, excedentar energetic. Și totuși, În lumea lor cenușie, handicapați deci, fluturii trăiesc, adică răspund la stimulii mediului, la fel ca și noi. Asta Înseamnă că ei pot decela mai bine finețurile, se pot dispensa deci de principiul tomografului. Sau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stare reducătoare, negentropică adică. Omul, cel mai negentropic animal, risipește pentru asta prețioșii aminoacizi cu sulf, hrană adică, Într’un păr - poate tot pentru asta - cu creștere continuă, spre deosebire de restul animalelor. Iar bărbatul și mai mult, căci la Întreținerea unei negentropii Încă mai pronunțate Îi adaugă și barba. Natura a Încercat și altceva pentru a acoperi un animal: nu cheratină, proteina, ci chitină, un polizaharid, cu care a Înveșmântat insectele. A fost un experiment nu prea reușit, căci insectele au devenit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu flori“. Sau poate a unui mărțișor peste vreme și vremuri: albul lui aprilie - florar - sau al copilăriei și roșul toamnei sau al maturității. Chiar imanent, respectiv transcendent? Poate cu temei. Căci: Primele flori ale anului - ghioceii - sunt albe; ideatic, negentropie pură. Puteți să-i spuneți spiritualitate. Urmează viorele, toporași, brebenei, brândușe, albastre ori violacee, tot În partea negentropică a spectrului culorilor, deși ceva mai orientate spre entropic, substanțial. În vară, vor alterna tot felul de culori, albastrul cedând În favoarea galbenului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altor flori, sunt date de alți pigmenți, antocianii, de astă dată substanțe relativ reducătoare, altfel spus, negentropice. Oricum, prin succesiunea culorilor, deloc Întâmplătoare, ci ca o adaptare la un mediu caracterizat de ciclicitate, chintesența plantei, floarea adică, profită și de negentropia Începutului și de entropia sfârșitului de ciclu; pentru a lăsa În urmă ceva, o nouă plantă, pentru următorul ciclu. Iar aceasta Îmi apropie o altă chintesență, de astă dată a omului, și cu aceeași finalitate, femeia. Și ea poate avea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de entropia sfârșitului de ciclu; pentru a lăsa În urmă ceva, o nouă plantă, pentru următorul ciclu. Iar aceasta Îmi apropie o altă chintesență, de astă dată a omului, și cu aceeași finalitate, femeia. Și ea poate avea parte de negentropie, un bărbat bun sau de entropie, unul rău... Dar, pentru asta trebuie să și-l apropie, precum floarea cheamă insecta cu care coexistă și evoluează Împreună, iterativ, de sute de milioane de ani. Și astfel, Începând cu mama, continui cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar dacă leapădă, rând pe rând, după o trudă de doi, chiar zece ani, câteva frunze dintre multele, și pe care le vedem pe jos uscate, deși lepădate tot verzi... Dar aceia sunt, tot ideatic desigur, negentropici. În fond, viața Înseamnă negentropie, spuneți-i spirit, chiar dacă e vorba de o plantă. Ne plac florile? Desigur, dar flori nu sunt doar acelea pe care le oferim iubitelor - fie ele neveste, nota bene -, cu toatele flori colorate, dar și acelea care nici măcar nu seamănă a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
abia evocat. De fapt, Natura e doar aparent bătrână și asta În sensul nostru obișnuit, că timpul Îmbătrânește... De fapt ea e o mămică cât se poate de tânără, căci știe să dea timpul Îndărăt, adică să transforme entropia În negentropie, Întinerind. Și iar la trestie, ca o dovadă că Natura are și copii cuminți... Eu o iubesc, deși a fost o vreme când, ignorant, am greșit față de ea: Natură sau poate trestie. Ca și Descartes, care vedea În jur doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
demult strămoșii Încă necuvântători nu s’ar fi ridicat În două labe, n’aveam astăzi sămânță de vorbă; dacă voi fi fost... Sumețindu-și astfel capul, extrema negentropică a trupului, În antiteză cu entropia celeilalte, Îndreptate rușinos spre pământ - și prin negentropie Înțeleg evident superioritatea, explicitată acum În infinita expresivitate față de banal, În creația spirituală față de aceea biologică, era să spun procreație, În orientarea spre hrană, sursa de energie, nu spre cotlonul În care zac deșeurile - sumețindu-i negentropia deci, l’a expus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spre pământ - și prin negentropie Înțeleg evident superioritatea, explicitată acum În infinita expresivitate față de banal, În creația spirituală față de aceea biologică, era să spun procreație, În orientarea spre hrană, sursa de energie, nu spre cotlonul În care zac deșeurile - sumețindu-i negentropia deci, l’a expus, așa cum se Întâmplă cu orice e negentropic Într’o lume entropică ca a noastră, riscului dar l’a și putut Împodobi. Și au căzut destule, chiar Împodobite; sau invers... Acea extremitate a fost Împodobită cu cununa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1.600 de ori mai puțin decât În mere de exemplu. Deși destul de puțin Înzestrat În mineralele luate din sol, dar și În vitamine și toate celelalte, preparate de el Însuși, harbuzul este pretențios: iubește pământul proaspăt desțelenit, virgin, adică negentropia. Ca și berea, prietenul nostru este un excelent diuretic. Dar Îl prefer pe el, căci multa apă pe care o conține nu e una banală, precum În bere aceea de la robinet. Harbuzul sublimează cu grijă apa după care se dă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
arbore cosmic. Cerul, adică devenirea viitoare. Dacă putem, hai mai bine să ne cățărăm În el. Ram cu ram, Într’o devenire numai a noastră, ceea ce Înseamnă un câștig chiar și pentru lume, căci e Întreținerea unei polarizări, adică a negentropiei, Viața. Dacă arborele poate fi tăiat cu o secure, cum e aceea care ar putea reteza ideaticul arbore cosmic? El n’are a se teme decât de una tot ideatică: uitarea tradiției. „Sâmbătă cu prieteni“, 19 septembrie 1998, ora 17
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
zi“: mineralul, biologicul, umanul... și cam atât. Și toate cu suflet. Miră? N’ar trebui, vă spune un experimentator Înrăit. Suflet e În toate, doar cantitatea diferă. Și tot evolutiv, adică crescând... ceea ce experimentul definește ca biocâmp, sau emanație de negentropie, perfecțiune ideatică. Deci: Mineralul: piatra, ori metalul, ori apa, ori pământul, ori aerul, așa “moarte” cum le vedem, au suflet. Doar că tare mic. Ca și - oricât ar mira - ceea ce rămâne din noi aici, pe Pământ... Viața biologică Începe cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
darnic În perfecțiune, poate singurul ei mod de a susține evoluția. Evoluție care, În același timp a făcut biocâmpul mediului tot mai puțin negentropic. În compensație... Dacă privim evoluția susținută de animal, și ea urmărește, prin biocâmp, aceeași creștere a negentropiei. Dar, de la ancestrala plantă-animal - Euglena -, animalul a născut evident tot animale, dar vizibil diferite: doar câteva, cele din urmă: pești, batracieni, reptile, mamifere. Și În final omul, cu cel mai puternic biocâmp. Desigur, așa cum bacteria ancestrală de acum mai bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
formă spirituală, acorporală, dar rațională. Omul evoluat devine astfel zeu - a demonstrat-o un Zamolxe, un Buddha și, orice s’ar spune, un Iisus. Zeu care luptă mai departe pentru propria-i evoluție tinzând, din aproape În aproape, amplificându-și negentropia, spre starea virtuală de dumnezeire. Stare care, odată atinsă, ar Însemna moartea, dacă n’ar fi situată la infinit. Natura are deci grijă să nu piară, să trăiască veșnic, schimbându-se pe sine și, Încă, uneltele, dintre care și noi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]